Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Un program economic nociv se reflectă într-o rectificare bugetară negativă și antidezvoltare

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Rectificarea bugetară sintetizează pe scurt viziunea economică a guvernanților despre economia românească: tăiem banii de la investiții pentru că am rămas fără bani pentru plata datoriei, pentru pensii speciale și asistență socială. În inconștienta sa, guvernul social-democrat a alocat prin bugetul inițial pentru 2018 și la prima rectificare sume incomplete pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap, a alocațiilor de stat pentru copii, a indemnizațiilor pentru creșterea copilului și a programelor de sănătate, precum și pentru continuarea programului-pilot „masa caldă în școli“ elaborat de Guvernul Cioloș în 2016.

Rectificarea bugetară este negativă, dar asta contează mai puțin în comparație cu lipsa de viziune economică. Suspectă este insistența cu care guvernul repetă că rectificare este una pozitivă, dar fără a da explicații coerente, crezând că dacă repeți o minciună de suficient de multe ori ea devine adevăr. O rectificare este pozitivă dacă și nu mai dacă veniturile încasate depășesc veniturile prognozate, în special veniturile fiscale și contribuțiile. Astfel se creează un surplus de venituri care poate fi folosit la plata datoriei sau la cheltuieli suplimentare. Însă, dacă privim datele publice de pe site-ul MFP, vedem că veniturile totale (cumulate pe primele nouă luni) sunt cu 9,89 miliarde de lei sub ceea s-a prognozat a fi încasat în această perioadă.

În structură, pe primele nouă luni ale anului principala influență este dată de veniturile fiscale încasate care au fost mai mici decât cele programate (-4,4 miliarde de lei), ceea ce a condus la reducerea veniturilor fiscale programate a se realiza pentru tot anul cu 3,9 miliarde de lei. Atunci când consumul continuă să crească, dar accizele și TVA nu ating valoarea prognozată, înseamnă că evaziunea fiscală crește, dar acest lucru nu este pe „lista” domnului Mișa. În schimb, anchetarea firmelor la comandă politică și stabilirea unor norme din ce în ce mai mari este pe lista lui.

Cele mai slabe venituri se înregistrează la TVA, unde sunt tăiate aproape 2 miliarde de lei, bani puși din pix  la prima rectificare. Veniturile din accize sunt diminuate cu 1,24 miliarde de lei, în ciuda introducerii supra-accizei la combustibil, contribuind la creșterea inflației și a ratelor dobânzilor. Cu alte cuvinte, un cetățean corect care avea o mașină și o rată la credit de 1.100 de lei pe lună în 2016 și în primele luni ale anului 2017 a ajuns sa plătească 200 de lei mai mult la rata creditului și 50 de lei în plus la pompă pentru un plin de benzină. Aceste scumpiri se adaugă la celelalte scumpiri, precum cele cu încălzirea apartamentului care din iarnă va fi mai scumpă cu 10% și scumpirea alimentelor si a serviciilor cu aproape 5%. Astfel, pentru o persoană cu un venit net lunar de 2.700 de lei, cu credit ipotecar și posesorul unui autoturism, traiul s-a scumpit cu circa 450-500 de lei în ultimul an. O majorare a salariului cu mai puțin de 500 de lei, înseamnă că nivelul de trai al acestei persoane a scăzut față de anul precedent.

Pentru a acoperi minusul de la venituri fiscale, Guvernul a mai luat 1,9 miliarde de la companiile de stat sub forma unor repartizări suplimentare de dividende din anii precedenți. Cu aceste venituri suplimentare forțate prin măsuri administrative brutale, Guvernul consideră că rectificarea negativă devine pozitivă, însă măsura nu este altceva decât o încercare disperată de acoperire a deficitului realizat la Bugetul de stat și la Bugetul general consolidat. Dar o asemenea măsură este nocivă pe termen mediu, deoarece conduce la stoparea investițiilor și a proiectelor de dezvoltare, reducând șansele unei creșteri economice sănătoase și sustenabile, care sa poată finanța mult-visatele scoli, spitale, autostrăzi și cai ferate.

Contribuțiile încasate au fost peste nivelul prognozat (+2,7 miliarde de lei), astfel încât rectificarea bugetară a majorat contribuțiile pentru tot anul cu 0,7 miliarde de lei. De fapt, ținta de deficit bugetar de 3 procente din PIB este menținută cu încasările din contribuții și din dividendele primite de la companiile de stat.

O majorare de 0,9 miliarde se regăsește și la fonduri europene, ca urmare a recalculării unor proiecte mai vechi în valoare de peste 3 miliarde de lei. Totuși, sumele primite de la UE în primele nouă luni sunt cu 9,8 miliarde de lei sub ceea ce s-a programat în această perioadă, ceea ce ne arată că viziunea PSD-ALDE nu este deloc corelată cu realitatea.

Pe partea de cheltuieli este de înțeles suplimentarea Fondului de Rezervă cu 700 de milioane de lei, în condițiile în care până la sfârșitul anului mai este foarte puțin timp. Cu siguranță, ca în anii precedenți, bani ce vor fi direcționați către primarii obedienți. Alte alocări de urgență vizează Ministerul Justiției (+100 de milioane de lei pentru salarii), + 116 milioane de lei pentru plata pensiilor polițiștilor (în plus față de cele 200 de milioane alocate deja suplimentar).

Aceste alocări suplimentare sunt posibile deoarece proiectul de rectificare prevede scăderi de fonduri la Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei), în condițiile în care aceste domenii sunt critice pentru dezvoltarea economică pe termen lung.

Pentru a face loc acestor cheltuieli în buget și pentru a se menține totuși în ținta de deficit de 2,97% din PIB, Guvernul a majorat din pix PIB-ul nominal. Astfel, deși creșterea reală a PIB a fost diminuată chiar și în prognoza oficială a CNSP, valoarea nominală a PIB a fost majorată cu 4,6 miliarde, ajungând la 949,6 miliarde de lei. Aceste 4,6 miliarde sunt calculate pe baza proprietății gumilastice a PIB-ului, ceea ce pentru români înseamnă inflație și scăderea puterii de cumpărare. La nivel european, în luna octombrie, România avea a doua cea mai mare inflație, aproape dublă față de media UE.

O altă modalitate de a se încadra în ținta de deficit este tăierea maximă a cheltuielilor cu investițiile din fonduri publice și cele legate de cofinanțarea proiectelor finanțate din fonduri europene, la acestea din urmă diferența față de ceea ce s-a dorit a fi încasat pe primele nouă luni fiind de 11,5 miliarde de lei (adică un grad de realizare de 47%!). Investițiile din fonduri publice (cheltuielile de capital) sunt și ele afectate, diferența din ceea ce s-a executat pe primele nouă luni și ceea ce era programat fiind de 3,7 miliarde de lei. Dacă ne raportăm la PIB, cheltuielile de capital de pe primele nouă luni din acest an sunt sub nivelul atins în 2016.

Viziunea PSD-ALDE cu privire la modul în care bugetul statului sprijină economia este una profund greșită, rezumându-se doar la „a trăi pe datorie” până la următoarele alegeri, fără a sprijini mediul de afaceri, fără a investi în infrastructură, educație, sănătate. Această „viziune” va compromite într-o foarte mare măsură viitorul generațiilor următoare care va avea de plătit factura.

Traiul pe datorie nu poate fi susținut la nesfârșit! Fie noi vom plăti dobânzi din ce în ce mai mari pentru împrumuturile contractate (+1 miliard de lei la rectificarea aceasta pentru plata dobânzilor), fie vor recurge la măsuri de austeritate, un prim pas în acest sens fiind înghețarea salariilor și a angajărilor în sectorul public (măsuri ce au fost comunicate Comisiei Europene).

Anul 2019 nu vine cu vești bune, din păcate. Creșterea economică va fi una moderată, deoarece consumul privat încetinește, iar exportul net negativ va atârna din ce în ce mai mult. În aceste condiții, deficitul bugetar va continua să crească, în special datorită creșterilor semnificative ale salariilor și pensiilor plătite din fonduri publice (inclusiv cele speciale).

Editoriale

România riscă să piardă una dintre cele mai importante bogăţii: tineretul

Publicat

pe

Potrivit unei lucrări publicate în Revista Română de Statistică, numărul studenților, elevilor și copiilor din grupa de vârstă 0-19 ani care au emigrat din România între 2007 și 2017 este de 484.753. Dacă îi punem și pe cei cu vârste cuprinse între 21-22 de ani, vârsta studenției, atunci numărul emigranților temporari și definitivi depășește 500.000 din totalul de 2.613.477 de persoane contabilizate ca emigranți de către INS în perioada respectivă. Totodată, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, recunoaşte modul dezastruos în care s-a gestionat această problemă, astfel că în ultimii 15 ani numărul elevilor înscrişi în sistemul de învăţământ a scăzut cu 1,3 milioane.

De asemenea, indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2018 a fost de 116,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, numărul deceselor fiind mult mai mare decât cel al naşterilor.

România, la 100 de ani de la Marea Unire și la 30 de ani de la Revoluție, se pierde încet într-un ocean de nepăsare și neputință din partea conducătorilor care nu conștientizează importanţa acestor cifre și necesitatea unei intervenții urgente pentru a preveni niște consecințe greu de imaginat. Pe lângă impactul social, economic, demografic, riscăm ca, până în anul 2060, să pierdem peste 5 milioane de oameni, iar doi angajați să susțină până la trei pensionari, ceea ce va determină un haos financiar greu de imaginat.

Precum orice altă bogăţie, tineretul trebuie protejat

Tinerii au nevoie de un loc al lor, de posibilitatea de a studia în România la aceleași standarde ca în orice alt loc din Europa și de a le fi recunoscute meritele, de o programă educațională pliabilă zilelor în care trăim, de un sistem sănătos în care poți evolua chiar dacă nu ești băiatul sau fata vreunui om important, de locuri de muncă unde sunt primiți pentru a învața fără să se ceară 10 ani de experiență, cu toate că ei abia au terminat facultatea, de un mediu prielnic în care să trăiască și să crească din toate punctele de vedere, de o familie care să fie alături de ei, nu plecată prin alte țări pentru a le asigură un trai decent.

Tinerii au nevoie de ascultare. Tinerii au nevoie de înţelegere

Din păcate, lucrurile acestea au fost ignorate în ultimii 30 de ani. Clasa politică actuală se axează pe voturi primite din partea unor sectoare dependente, cum ar fi pensionarii sau bugetarii, făcând promisiuni mai mult sau mai puțin populiste care, de obicei, nu ajung să se materializeze. Lupta pentru putere se dă cu ajutorul sectoarele de vârstă cuprinse între 45-64 și 65+ care au participat la vot în proporție de 54%, respectiv 49% (conform prezenței la alegerile parlamentare 2016).

Tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani au rămas indiferenți într-o proporție de peste 70%. Un procent chiar rușinos. Deseori au fost judecați și chiar eu mi-am judecat generația din care fac parte. Am presupus că au avut dureri de spate sau bătrânețea și-a spus cuvântul la 25 de ani, de aceea nu au reușit să ajungă la vot. Deseori mi-am zis că suntem generația care acordă prea mult timp unei lumi virtuale, ignorând cu desăvârșire realitatea în care trăim. Adevărul nu este acesta.

Generația tânără nu a fost ascultată niciodată. Părerea acesteia nu a contat și nu a primit destule motive pentru a merge la vot. Cu siguranță, toți dorim să ne vedem bunicii și părinții cu salarii și pensii bune. Cu siguranță, ne dorim cu toții o infrastructură care să unească principalele regiuni ale României. Cu toții ne dorim un sistem medical profesionist și o industrie înfloritoare. Ne dorim multe, dar noi, tinerii, suntem prea ocupați cu ceea ce vrem să devenim peste câțiva ani. Suntem curajoși, plecăm și ne lăsăm țara în urmă dacă nu ne regăsim aici. Plecăm să ne găsim sensul în alte țări care ne așteaptă cu brațele deschise, chiar dacă nu vom găsi cuvânt „acasă” acolo unde vom merge.

Tinerii nu trebuie să fie judecaţi pentru simplul fapt că acele persoane mature şi responsabile de o ţară întreagă nu reuşesc să le atragă atenţia, vorbindu-le despre PIB, deficit şi alte lucruri care nu au legătură cu mintea visătoare şi plină de speranţă a acestei generaţii.

Cum am reuşi să îi convingem pe tineri să rămână în România şi să înţeleagă cât de important e votul lor?

E simplu. Tinerii au nevoie de înţelegere. Tinerii trebuie să fie înţeleşi.

Tinerii au nevoie de oameni care să le vorbească pe aceeaşi limbă. Tinerii vor să vadă alţi tineri, nu imaginea politicianului actual care se uită cu superioritate la muritorii de rând.

Tineretul reprezintă o voce şi cu siguranţă adevărata bogăţie pe care o avem în România. Ar fi de neiertat să pierdem ceea ce reprezintă, de fapt, viitorul ţării noastre!

* material realizat de Andrei Robert Vintilă, Oradea

Citește în continuare

Editoriale

Schimbarea este în puterea noastră. Vă doresc și ne doresc rod și spor în toate!

Publicat

pe

Dragi prieteni,

Să vă aducă Anul Nou bucurie și sănătate și zile senine împreună cu cele și cei dragi vouă.

Și tot așa cum Noul An alungă relele anului vechi, vă invit ca în 2019, împreună, să facem bine să alungăm răul făcut țării și românilor de o mână de indivizi necinstiți.

Anul 2019 este decisiv. Poate fi anul schimbării.

În luna mai vom fi chemați să alegem viitorul european al României și să ne exprimăm încrederea într-o Europă mai bună. Vor fi primele alegeri din 2016 încoace, în care, împreună cu forțele politice responsabile, avem posibilitatea să spargem valul hoției, minciunii și populismului. Avem datoria să începem această schimbare acum, cu atât mai mult cu cât, pentru șase luni, România se află la conducerea Europei, la Președinția Consiliului Uniunii Europene.

La sfârșitul lui 2019 vom fi chemați să decidem ce fel de om vrem în fruntea țării: un președinte cinstit, democrat, european sau unul corupt, mincinos, care visează să conducă România după bunul lui plac.

Schimbarea este în puterea noastră. Vă mulțumesc tuturor celor care aveți încredere că asumat putem face lucrurile mai bine în jurul nostru.

Suntem deja câteva mii de oameni în partidul PLUS. Vom fi mai mulți. Dacă vă regăsiți în valorile PLUS, veniți să muncim împreună pentru a schimba România în bine, să arătăm că patriotismul nu se măsoară în decibeli, ci în credința că onestitatea, profesionalismul și cinstea pot aduce bunăstare. https://www.ro.plus/adeziune

Anul 2019 este anul responsabilității. Haideți să alegem cu înțelepciune!

Vă doresc și ne doresc rod și spor în toate.

La mulți ani!

Citește în continuare

Editoriale

Mâine anul se-nnoiește. Bugetul, însă, lipsește

Publicat

pe

S-a încheiat și anul 2018, un an ce ar fi trebuit să fie unul pozitiv, dar care s-a dovedit a fi complicat din punct de vedere economic și politic. Măsurile economice haotice, presiunea continuă pe justiție și disensiunile din interiorul PSD au condus la deteriorarea încrederii în economia națională, ceea ce a avut ca efect imediat creșterea costurilor statului pentru finanțarea deficitului bugetar.

Creșterea economică a încetinit ca urmare a lipsei investițiilor publice, precum și a temperării investițiilor private străine și interne. Reformele au întârziat să apară, astfel încât potențialul de creștere economică nu s-a îmbunătățit. Într-un context economic global favorabil, economia românească a devenit mai vulnerabilă în fața riscului de recesiune.

Anul 2019 începe fără buget. Este pentru prima dată în ultimii 18 ani în care, deși există guvern cu atribuții depline (nu guvern interimar), anul începe fără buget. Aprobarea bugetului în ianuarie sau februarie va diminua perioada rămasă la dispoziție pentru diferite instituții publice și companii de stat pentru investiții.

Ce știm în acest moment despre bugetul țării:

  1. Bugetul pentru 2018 a înregistrat un deficit-record la 11 luni, de 26 de miliarde de lei (cele mai recente date disponibile), cel mai mare din perioada post-criză. Aceste miliarde cheltuite de guvern peste veniturile aflate în vistieria statului au fost un factor important în creșterea importurilor peste exporturi, creșterea inflației și a ratelor dobânzilor. Creșterea inflației și a dobânzilor a făcut ca veniturile nete ale populației să se erodeze, anulând parțial eforturile guvernului de a crește anumite categorii de pensii și salarii. Pentru angajații care nu au beneficiat de creșteri salariale, creșterea ratelor la creditele ipotecare, a prețului la energie și combustibili a condus la reducerea standardului de viață.

Deficitul bugetar exagerat a fost generat de o creștere a cheltuielilor mult peste venituri, în special cheltuielile cu salariile și asistența socială. Creșterea salariilor în sectorul de sănătate a fost un cost semnificativ, dar reprezintă o măsură reparatorie pentru personalul medical. Reforma în sănătate trebuie să continue, deoarece medicina nu se poate face în clinici cu o vechime de peste 50 de ani și fără aparatură medicală.

Veniturile au fost sub așteptări în prima jumătate a anului, în special veniturile din TVA. Din păcate, cheltuielile de investiții au rămas sub așteptări și nevoi, astfel încât mult-promisele

școli, spitale, autostrăzi și căi ferate au rămas doar pe hârtie.

Din punct de vedere al investițiilor, 2019 se anunță un an și mai dificil: mediul de afaceri este bulversat de schimbări fiscale abrupte, iar investițiile publice par a avea nevoie de un miracol pentru a se desțeleni. Preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene ar putea afecta investițiile publice deoarece multe instituții prinse în proiectul european vor avea o disponibilitate redusă de a demara proiecte de investiții.

  1. Guvernul a luat deja o serie de măsuri pentru a pregăti bugetul pentru 2019. Pentru a ține sub control cheltuielile cu salariile, guvernul a decis implementarea unor măsuri de austeritate prin înghețarea salariilor și amânarea cu nouă luni a creșterii pensiilor, reducerea numărului de posturi și înghețarea angajărilor, precum și tăierea plății orelor suplimentare. Chiar și cu salariile înghețate și creșterea pensiilor amânată, statul are nevoie de câteva miliarde în plus, pe care le va strânge din noile taxe ce se vor aplica băncilor, companiilor din energie, telecomunicații și jocuri de noroc, precum și desființarea de facto a Pilonului II de pensii. Din păcate, aceste noi taxe reprezintă o sfidare a sectorului privat prin faptul că au fost introduse peste noapte și fără consultări și studii de impact. Mai mult, noile taxe au fost îmbrăcate într-o poveste siropoasă naționalistă, presărată cu date incomplete și jumătăți de adevăr.

3. Prevederi importante ale Legii responsabilității fiscale au fost suspendate pentru 2019. Prin ordonanță de urgență, guvernul a derogat de la regulile fiscale și principiile responsabilității fiscale introduse prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. De asemenea, dacă guvernul nu poate respecta regulile de responsabilitate fiscală, prim-ministrul și ministrul Finanțelor publice nu vor mai declara abaterile și nici măsurile și termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu regulile și principiile responsabilității fiscale.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010

(4) Declarația de răspundere va conține o declarație semnată de prim-ministrul și de ministrul finanțelor publice, prin care se atestă corectitudinea și integralitatea informațiilor din strategia fiscal-bugetară și conformitatea acesteia cu prezenta lege, țintele sau limitele pentru regulile fiscale și respectarea principiilor responsabilității fiscale

Articolul 30 din Legea privind responsabilitatea

(4) Guvernul are obligația de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară și orice alte prevederi ale prezentei legi, iar prim-ministrul și ministrul finanțelor publice vor semna o declarație ce atestă această conformitate, declarație care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual.

(5) În eventualitatea că Guvernul nu poate respecta condiția de conformitate prevăzută la alin. (4), prim-ministrul și ministrul finanțelor publice vor menționa în declarație abaterile, precum și măsurile și termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilității fiscale, cu regulile fiscale și cu strategia fiscal-bugetară.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 9 luni

Dragos Pîslaru: Un loc la masă cu elita Europei nu se cere, se dobândeşte prin acţiuni

Noutăți Generaleacum 9 luni

Dacian Cioloș, în cursa internă PLUS pentru desemnarea candidaților la europarlamentare: România are nevoie vitală de a fi reprezentată în Parlamentul European de oameni competenți

Noutăți Generaleacum 9 luni

Vlad Voiculescu: Gogoși sau dreptate. Asta va fi alegerea pe care o vor avea de făcut românii foarte curând

Noutăți Generaleacum 9 luni

Dacian Cioloș: Avem guvernanți cu dublu discurs atunci când vine vorba de Europa, dar am văzut limpede cât de Român e polonezul Donald Tusk

Noutăți Generaleacum 9 luni

Vlad Voiculescu: În următoarea jumătate de an, noi vom determina încotro se îndreaptă această țară

Revista Preseiacum 9 luni

Mirabela Amarandei, despre cartea cu realizările Guvernului în 2018: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“

Editorialeacum 9 luni

România riscă să piardă una dintre cele mai importante bogăţii: tineretul

Noutăți Generaleacum 9 luni

Alin Mituța: „Este vizibil de pe lună că argumentele domnului Meleșcanu și ale PSD-ALDE pentru a justifica scăparea politicienilor corupți de justiție sunt false și ridicole”

Revista Preseiacum 9 luni

2019 în lume, un an cu riscuri în creștere

Noutăți Generaleacum 9 luni

Dacian Cioloș: Riscăm să devenim spectatori captivi ai unei lumi urâte, „împodobită“ cu minciunile din ce în ce mai disperate ale celor care ne guvernează

Cele mai citite