Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Toader se opune ca Laura Kovesi să candideze pentru Parchetul European. Ce prevede regulamentul UE

Publicat

pe data de

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a sugerat că s-ar opune candidaturii Laurei Codruța Kovesi din partea României la Parchetul European.

„Nu ştiu dacă trebuie să vorbiţi la timpul trecut pentru doamna Kovesi că îşi dorea… Eu nu ştiu, dacă ştiţi dumneavoastră că nu îşi mai doreşte… Trebuie să urmăm aceeaşi procedură de selecţie şi desemnare a procurorului european. De principiu, nu pot recompensa pe cineva pentru greşelile pe care le-a făcut, cu speranţa că pe viitor nu le va mai repeta. Am vorbit despre procurorul european, până la finalul acestui an trebuie să desemnăm procurorul din partea României. (…) Categoric nu poate fi scoasă automat din această cursă, după cum nimeni nu poate fi introdus din oficiu de drept în această competiţie; rămâne o competiţie deschisă“, a declarat ministrul Tudorel Toader la România TV.

Pe de altă parte, Monica Macovei, inițiatoarea proiectului privind Parchetul European, critică atitudinea ministrului Justiției. „Cum poate Toader să susţină în continuare că fostul procuror-şef DNA a făcut greşeli şi de aceea a revocat-o, când secţia de procurori a CSM a decis contrariul şi a anulat compunerea scrisă de Toader pe post de motivare a deciziei lui şi a politicienilor cu probleme penale de a o demite pe Laura Codruța Kovesi? Decizia de revocare a procurorului-şef al DNA a fost strict politică, nu bazată pe o evaluare obiectivă a activităţii de manager, au confirmat acest lucru toţi procurorii din Secţia CSM care au votat în bloc, împotriva lui Toader şi pentru nerevocarea Laurei Codruţa Kovesi. Toader nu are nici un drept să blocheze candidatura dnei Kovesi”, a declarat Macovei pentru G4Media.ro.

Mai mult, fostul ministrul al Justiției spune că „selecţia pentru procurorul european trebuie să fie una obiectivă, pe criteriile din Regulamentul european, şi nu pe criterii subiective, cum declară Toader atunci când vorbeşte de recompensă“.

„Regulamentul european prevede că cei 3 candidaţi pentru funcţia de procuror european propuşi de un stat membru trebuie să fie aleşi din rândul celor:

(a) care sunt membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii statului membru relevant;

(b) care oferă toate garanţiile de independenţă;

(c) care deţin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcţii de la nivelul parchetelor şi al magistraturilor din statele lor membre respective şi care dispun de experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte sistemele juridice naţionale, investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Acestea sunt criteriile care contează şi orice procuror care le îndeplineşte trebuie să aibă şanse egale pentru a fi selectat. Or, Toader, în acest moment, prin antepronunţare, nu mai îndeplineşte criteriul de obiectivitate în această selecţie. De altfel, Regulamentul prevede și că “selecţia se bazează pe un apel deschis pentru candidaturi, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”, a explicat Macovei procedura de selectare a viitorilor reprezentanți ai statelor pe lângă Parchetul European.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi că şefii DNA, DIICOT şi procurorul general al României vor contribui la finalizarea proiectului de lege pentru Parchetul European, urmând ca, în scurt timp, actul normativ să fie aprobat printr-o procedură de urgenţă. „Trebuie să finalizăm şi am convenit împreună să contribuim la finalizarea proiectului de lege pentru operaţionalizarea Parchetului European, astfel ca într-un timp scurt să-l punem în transparenţă decizională, într-un timp scurt să-l trecem prin Guvern, să-l trimitem la Parlament, cu solicitarea aprobării într-o procedură de urgenţă”, a spus Toader.

Regulamentul Consiliul European privind selectarea viitorului șef al Parchetului European prevede un apel deschis pentru candidaturi, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Din aceste candidaturi, Juriul de selecţie întocmeşte o listă scurtă de candidaţi calificaţi, care va fi transmisă Parlamentului European şi Consiliului UE. Ele îl numesc de comun acord pe procurorul-şef european pentru un mandat de 7 ani. Juriul de selecţie cuprinde 12 persoane din rândul foştilor membri ai Curţii de Justiţie şi ai Curţii de Conturi, din rândul foştilor membri naţionali ai Eurojust, al membrilor instanţelor naţionale supreme, din rândul procurorilor de înalt nivel sau al juriştilor ale căror competenţe sunt recunoscute. România îl propusese pe Marius Vorniceanu, un apropiat al lui Liviu Dragnea, ca reprezentant al grupului socialiștilor din PE în juriul de alegere a procurolui-șef european, dar comisia LIBE din PE a ales-o pe Rachida Dati, fost ministru francez al Justiţiei, să facă parte din juriul format din 12 membri.

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, la Suceava: „Vom avea partidul politic la timp, vom fi organizați la timp și vom câștiga alegerile“

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, a dat asigurări, miercuri, la Suceava, că viitorul partid a început deja să se organizeze în teritoriu și va fi pregătit pentru prima serie de alegeri de anul viitor, deși Tribunalul București nu a admis încă înregistrarea formațiunii în Registrul Partidelor Politice, în ciuda faptului că cererea de înscriere a fost depusă în urmă cu șapte luni.

„Eu chiar încep să îmi ridic semne de întrebare – de ce durează atât de mult? Între timp, sunt două partide care au fost înregistrate la Tribunal, la noi încă trenează. Nu știu cine s-o fi temând de înregistrarea partidului nostru, dar eu vreau să îi asigur pe români că vom avea partidul politic la timp, că vom fi organizați la timp și că vom câștiga alegerile“, a declarat Dacian Cioloș în cadrul unei dezbateri la Suceava.

Dacian Cioloș a subliniat faptul că partidul său nu pornește de la zero și că deja a început organizarea structurilor în teritoriu.

„Avem deja coordonatori regionali – câte trei, cinci, șase coordonatori regionali care lucrează cu oamenii din județe. Ce e important să rețineți: noi nu pornim de la zero. În momentul în care noi am anunțat intenția de a înregistra un partid politic, după câteva săptămâni am avut deja peste 40.000, acum avem peste 50.000 de oameni înregistrați pe o platformă de internet, dintre care mai mult de jumătate vor să se înscrie în partid. Noi avem deja contact cu acești oameni. Avem discuții cu mulți dintre ei care vor să se implice activ și începem să organizăm structurile în teritoriu sau, cel puțin, să le pregătim“, a precizat fostul premier.

Fondatorul Mișcării România Împreună (RO+) a afirmat că nu exclude nicio candidatură la alegerile din următorii doi ani, inclusiv la europarlamentare, dar a punctat că decizia va fi luată în cadrul partidului, în momentul în care se vor stabili strategia și direcția în ceea ce privește selecția candidaților.

„Nu exclud deloc varianta aceasta (a candidaturii la alegerile europarlamentare, n.r.) tocmai pentru că, în 2019-2020, se vor lua decizii foarte importante la nivel european. Ce pot să vă asigur e că, pe listele noastre, se vor afla oameni competenți care, dacă îi veți vota, se vor duce la Bruxelles cu niște obiective precise. Toate obiectivele astea le vom viza în campania electorală pentru alegerile europarlamentare și vom trimite acolo oameni competenți, care știu cum funcționează instituțiile europene”, a subliniat Dacian Cioloș.

În plus, fondatorul RO+ a explicat că partidul său își propune să abordeze în mod integrat toate cele patru alegeri: europarlamentare, prezidențiale, locale și parlamentare.

„În programul nostru politic, veți găsi măsuri care au nevoie de susținere în toate cele patru grupuri de instituții”, a completat fostul premier.

Dacian Cioloș s-a aflat, miercuri, la Suceava, alături de Mirabela Amarandei și Liviu Iolu, coordonatori regionali ai structurii de pregătire a partidului pentru nord-estul țării, pentru a participa la evenimentul „Împreună pentru dezvoltarea Bucovinei: cum valorificăm responsabil resursele naturale, culturale și identitare” și pentru a se întâlni cu Comunitățile Locale RO100 din acest județ.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Alegerile locale – un exercițiu de democrație

Publicat

pe

Duminica aceasta, pe 14 octombrie, în Belgia au loc alegeri locale. În fiecare „comună“ (unitatea administrativă cea mai mică) se alege componența consiliului local, care este format din 31 de persoane în Auderghem, unde voi vota eu. Din rândul acestora se vor alege după aceea primarul (care trebuie să aibă susținerea a jumătate+1 din consilieri și a jumătate+1 din membrii listei de pe care a fost ales) și un consiliu executiv, care administrează direct portofoliile locale.

Departe de a fi unul perfect, procesul electoral este totuși unul din care România ar putea învăța foarte multe, atât din punctele pozitive, cât și din cele negative:

  • Toate listele de candidați propun un număr egal de femei și bărbați, iar locurile pe listă sunt acordate alternant: o femeie/un bărbat. De asemenea, patru din cele opt liste au pe primul loc (implicit, candidatul pentru postul de primar) o femeie. Acest lucru este rezultatul direct al unei legi care impune paritatea de gen în componența consiliului local;
  • Cele două partide extremiste care s-au înscris în cursă aici nici măcar nu propun o listă completă de 31 de candidați. Unul propune doar doi candidați, iar celălalt, cinci. E clar ce așteptări au. Extremismul nu își găsește rădăcini în comunitățile unite;
  • Unul din partidele cele mai mari din Belgia, creștin-democrații, nu participă deloc în Auderghem, din cauza rezultatelor slabe din trecut. Simplul fapt ca ești partid mare nu te face relevant peste tot;
  • În schimb, există o listă „cetățenească” neafiliată unui partid politic, cu un program 100% local. Nu este nevoie să strângi mii sau zeci de mii de semnături pentru a candida;
  • Primarul actual este în funcție din 1995. Dacă va fi reales și acum ar ajunge la un total de 30 de ani de „putere” (fiecare mandat are șase ani). Chiar dacă poate să prezinte multe realizări și există fără îndoială câteva schimbări în bine în ultimii ani, pare cam mult. Alternanța la guvernare este un principiu de bază al democrațiilor consolidate;
  • Programele electorale sunt legate aproape exclusiv de competențele locale: siguranță, învățământul preșcolar și primar, transport și mobilitate, cultură și sport, ajutor social, administrație locală;
  • Din păcate, unele programe, inclusiv ale unor partide mari, ca socialiștii sau ecologiștii, sunt doar o serie de declarații și intenții generale, fără substanță sau propuneri clare. Alegerea unor candidați doar pe baza unor promisiuni goale sau sloganuri nu poate aduce nimic bun;
  • Din fericire, majoritatea programelor sunt însă construite pe măsuri foarte concrete: ce trebuie făcut la nivel local față de demolarea viaductului Herrmann-Debroux propusă de ministrul regional de Transport, o școală nouă, o creșă nouă, extinderea învățământului bilingv, amenzi usturătoare pentru nerespectarea regulilor de urbanism, limită de viteza de 30 km/h pe toate străzile mici, digitalizarea interacțiunii cu administrația locală, dezvoltarea unor spații locale importante și multe altele. În general, nu se promite marea cu sarea, ci mai degrabă pași mărunți, dar foarte importanți pentru comunitatea locală;
  • Lipsește însă mai multă precizie la nivel bugetar, deși toți își doresc un buget local echilibrat (este cazul acum) și păstrarea nivelului actual de taxare. Așa cum ziceam, nimeni nu promite autostrăzi suspendate și „revoluție în trafic”, dar chiar și măsurile mici trebuie finanțate corespunzător;
  • Componența majorității listelor este extrem de diversă ca vârstă, experiență sau etnie: candidați care au între 19 și 70 de ani, actuali consilieri locali sau oameni care participă pentru prima dată la un proces electoral, studenți, funcționari publici, pensionari, antreprenori, demnitari europeni, cu origini foarte variate. O oglindă aproape perfectă a populației;
  • Totuși, deși este clar că foarte mulți români și polonezi locuiesc aici (dacă e să mă iau după limbile vorbite la locurile de joacă pentru copii sau la supermarket), pe listele de candidați la Auderghem nu găsim decât un nume românesc și unul polonez. E nevoie de mai multă implicare în viața cetății sau poate de mai mult timp pentru integrare. Românii trebuie să se implice mai mult, oriunde sunt ei, pentru a-și schimba comunitățile în bine.
  • Se votează pe liste deschise, adică se poate vota candidatul preferat, indiferent de poziția sa pe listă. Asta duce la o transparență incredibilă, cu majoritatea candidaților publicându-și inclusiv adresele de acasă și numerele de telefon, pe lângă CV-uri complete și prioritățile lor personale;
  • Vom vota electronic, pe baza unei convocări primite acasă. Totul este făcut pentru ca votul să fie 100% corect.

Este clar că un proces electoral corect, reprezentativ, participativ și cu bariere scăzute aduce un plus de democrație și ne ajută pe noi, votanții, să putem alege „binele cel mai mare” și nu „răul cel mai mic”.

Cu ajutorul inițiativei legislative „Oameni noi în politică putem să creăm și în România o clasă politică mai bună, mai competentă și mai apropiată de nevoile românilor. Așa cum ar fi normal.  

* Material de Andrei Ion, membru în Comunitatea tematică România în UE, expert pe fonduri europene

Citește în continuare

Noutăți Generale

OUG contra Comisiei de la Veneția. Adrian Baboi-Stroe: Minciuna și dublul limbaj rămân metoda preferată de lucru a acestui guvern

Publicat

pe

Acum o săptămână, ministrul Justiției, Tudorel Toader, anunța intenția Guvernului de a adopta o ordonanță de urgență prin care legile justiției să fie puse în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția. Guvernul încalcă acest angajament, adoptând o ordonanță care pune în aplicare prevederi contrare recomandărilor Comisiei de la Veneția.

„Guvernul a adoptat azi o ordonanță de urgență prin care este operaționalizată secția specială de investigare a infracțiunilor comise de către magistrați. Înființarea acestei structuri fusese criticată atât de Comisia de la Veneția, cât și de GRECO în rapoartele întocmite pe tema legilor justiției în cursul acestui an. Ambele instituții recomandau abandonarea înființării acestei structuri de parchet, subliniind că ea afectează independența justiției și duce la o fragmentare a competențelor investigative în cadrul Ministerului Public. Minciuna și dublul limbaj rămân metoda preferată de lucru a acestui guvern“, a comentat Adrian Baboi-Stroe, director executiv al Platformei România 100 și fost secretar de stat în Ministerul Justiției în Guvernul Cioloș.

Citește în continuare

Cele mai citite