Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri RO+

Sunt eu oare păzitorul fratelui meu? | Vlad Voiculescu | TEDxCluj

Publicat

pe data de

De ce este atât de ușor să îi dezbini pe români dar mai ales ce și cum putem face #împreună atunci când luptăm pentru ceva mai înalt de noi înșine și alegem să avem #încredere unii în alții.

Dacă vă regăsiți în cuvintele de aici, dați mai departe, vă rog. Poate ajută. Poate ne ajută.

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stiri RO+

Noua lege a pensiilor: „Proiectul va genera un deficit de zeci de miliarde de lei. Vor plăti toți românii, prin prețuri și taxe mai mari“

Publicat

pe

„Noua Lege a pensiilor reprezintă doar o strategie de campanie electorală care va pune presiune pe contribuabilul de rând și pe toți agenții economici: proiectul va genera un deficit de zeci de miliarde de lei. Presiunea va fi mare pe salariați și pe angajatori“, a declarat, la Kanal D, Claudiu Vrînceanu, moderator al Comunității Tematice Economie și Antreprenoriat din cadrul Platformei România 100.   

În opinia lui Claudiu Vrînceanu, noua lege a pensiilor, aflată acum în dezbatere publică, reprezintă un efort bugetar uriaș și va aduce vești proaste: majorările ar putea însemna prețuri, taxe și impozite mai mari.

Conform proiectului de lege propus de Guvern, cheltuielile cu pensiile vor crește cu 130% în 2022, la 140 de miliarde de lei, după cum a anunțat Ministerul Muncii.

Ministerul Muncii și-a fundamentat ultimele estimări ale Comisiei Naționale de Prognoză, instituție subordonată Guvernului, conform cărora în 2022 salariul mediu brut va fi de 5.737 de lei, iar numărul salariaților va crește cu 800.000.

Citește în continuare

Stiri RO+

Efectele violenței colective asupra copiilor și adulților. Urmările intervenției jandarmilor din 10 august, explicate de psiholog

Publicat

pe

FOTO europafm.ro

„Evenimentele din 10 august din Piața Victoriei pot avea consecințe pe termen lung asupra participanților și din punct de vedere psihologic“, avertizează Otilia Tudorel, membru al Platformei RO100 Timișoara, psiholog, doctorand în domeniul psihologiei sănătății.

În ultima săptămână, au fost deja prezentate efectele negative ale expunerii la gazele lacrimogene asupra sănătății celor care au protestat, vineri, în Capitală. Pe lângă acestea, însă, și expunerea la violență poate avea consecințe negative, indiferent de vârstă, fiind considerată o experiență traumatică, susține psihologul.

„Violența colectivă este un eveniment traumatic de viață și se referă la violenţa cetăţenilor asupra formelor puterii sau a puterii împotriva cetăţenilor, cât şi la situația de război (Florea, 2006). În Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM-IV), Asociația Psihiatrilor Americani (APA, 1994) definește evenimentul traumatic sau asistarea la un astfel de eveniment ca o „situație care declanșează frică, neajutorare sau groază, ca răspuns al organismului persoanei în fața amenințării percepute sau reale de a fi rănită sau ucisă ori de a asista la rănirea sau uciderea altcuiva“.

„Atât adulții, cât și adolescenții și copiii pot fi afectați de expunerea la aceste experiențe violente de viață, indiferent de vârsta la care le-au experimentat. Experiențele adverse trăite în perioada copilăriei sunt considerate, de asemenea, experiențe traumatice pe care o persoană le-a trăit sau la care a fost martor și care au avut loc înaintea vârstei de 18 ani (Fang și colab., 2017). Acestea sunt evenimente tulburătoare și uneori traumatice din perioada copilăriei care cuprind, printre altele, expunerea la violențe comunitare sau colective“, explică Otilia Tudorel.

În anul 2009, Organizația Mondială a Sănătății a conceput un instrument care permite analiza relațiilor dintre experiențele traumatice din copilărie și rezultatele ulterioare asupra sănătății și comportamentelor de risc pentru sănătate. Astfel, acest instrument urmărește răspunsurile la întrebări precum: „Aţi văzut sau auzit pe cineva fiind bătut în viaţa reală?”, „A fost un membru al familiei sau un prieten ucis sau bătut de către soldaţi, poliţie, miliţie sau bande?”.

„Consecințele pe termen lung ale experiențelor traumatice sunt multiple, indiferent că au fost trăite în perioada copilăriei sau în cea adultă. În rândul copiilor, experiențele adverse trăite în perioada copilăriei pot avea consecințe negative asupra dezvoltării lor sănătoase ca viitori adulți. Astfel, s-a observat o asociere pozitivă între experiențele traumatice timpurii și comportamentele de risc, ca de exemplu fumatul, abuzul de alcool, consumul de droguri, inactivitatea fizică, obezitate, depresie, boli cardiovasculare, cancer (Lynch și colab., 2016). De asemenea, s-a constatat că adulții expuși în copilărie violențelor colective, au prezentat un risc de două până la trei ori mai mare de a dezvolta comportamente dependente, comparativ cu cei care nu au asistat la astfel de experiențe (Mhamdi și colab., 2017)“.

„În general, persoanele expuse la un eveniment traumatic prezintă un risc crescut spre tulburări acute de stres, tulburare de stres posttraumatic, depresie majoră, tulburare de panică, tulburare de anxietate generalizată și tulburare de consum de substanțe (Kessler și colab., 1995)“, mai spune psihologul.

Aproximativ 500 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, dintre care 65 au fost transportate la spital, în urma intervenției în forță a jandarmilor în seara de 10 august, în timpul protestului diasporei din Piața Victoriei din București.

Până vineri seara, procurorii înregistraseră aproape 250 de plângeri depuse de către manifestanţi împotriva jandarmilor.


Bibliografie:

  1. American Psychiatric Association (1994). The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. 4th ed. Washington, DC;
  2. Fang, L., McNeil, S. (2017). Is there a relationship between adverse childhood experiences and problem drinking behaviors? Findings from a population-based sample. Public health, 150, 34e42;
  3. Florea, M. (2006). Tipuri de agresivitate și cauzalitate multiplă. http://www.humanistica.ro/anuare/ 2006/ANUAR_2006_humanistica/art05Florea.pdf;
  4. Kessler, R. C., Sonnega, A., Bromet, E. H. M., & Nelson, C. B. (1995). Posttraumatic stress disorder in the National Comorbidity Survey. Archives of General Psychiatry52(12): 1048-60;
  5. Lynch, B. A, Agunwamba, A., Wilson, P. M., Kumar, S., Jacobson, R. M, Phelan, S.,

Cristiani, V., Fanc, C., Finney Rutten, L. J. (2016). Adverse family experiences and obesity in children and adolescents in the United States. Preventive Medicine, 90, 148–154;

  1. Mhamdi, S. E., Lemieux, A., Bouanene, I., Salah, A. B., Nakajima, M., Salem, K. B., al’Absi,
  2. (2017). Gender differences in adverse childhood experiences, collective violence, and the risk for addictive behaviors among university students in Tunisia. Preventive Medicine. doi:10.1016/j.ypmed.2017.02.01.

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Digi24: „România merită un premier mai bun, România merită un guvern mai bun“

Publicat

pe

„Doamna Dăncilă nu are un mesaj pentru români, decât să scuze Jandarmeria, dar are un mesaj pe care îl trimite pe ascuns la Comisia Europeană, pentru că trebuie ca noi să aflăm prin interpuși că dânsa a trimis această scrisoare. Este foarte surprinzător pentru un partid – sau pentru liderul unui parid – care arată cu degetul Uniunea Europeană că se amestecă prea mult în treburile României, ca acum același partid să se ducă să se plângă sau să se scuze la Comisia Europeană“, a comentat fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, la Digi24, scrisoarea trimisă de către premierul Viorica Dăncilă președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Dacian Cioloș a făcut referire și la faptul că Parchetul General a deschis o anchetă cu privire la evenimentele care au avut loc vineri, 10 august, la protestul diasporei și a spus că „doamna Dăncilă premeditează o acțiune a justiției“: „Din câte am auzit din gura procurorului de caz, se ajunge deja la niște concluzii preliminare, că au fost acolo niște abuzuri. Așadar, doamna (premier, n.r.) ia o poziție politică înainte să lase justiția să se exprime. Am auzit de la purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei că nu oferă prea multe informații despre ceea ce s-a întâmplat în piață, pentru că este ancheta în curs. Dar doamna Dăncilă, în loc să ceară informații cu privire la anchetă și să informeze românii, fuge la Comisia Europeană. Acesta este un motiv în plus pentru care doamna Dăncilă trebuie să plece“, a afirmat fostul premier tehnocrat, subliniind că „România merită un premier mai bun, România merită un guvern mai bun“. „În mod clar, acest guvern, dacă vorbim despre media competenței, nu reprezintă România. Un premier care se duce să se plângă la Comisia Europeană, în loc să își rezolve problemele acasă, nu are cum să ne reprezinte. România va trebui să își asume responsabilitatea președinției Consiliului Uniunii Europene și să negocieze cu Comisia Europeană anumite texte legislative. Am impresia că nu există o capacitate a guvernului actual de a reprezenta România. Cu cât pleacă mai repede, cu atât mai bine. Cu atât mai repede îi va oferi președintelui Iohannis posibilitatea de a-și juca rolul de mediator. Acel rol de mediator de care Viorica Dăncilă se plânge că nu și-l joacă, să poată discuta cu partidele din parlament soluțiile pentru România, în perioada următoare, dacă într-adevăr doamna Dăncilă își dorește lucrul acesta“, a punctat Dacian Cioloș.

Fondatorul RO+ a vorbit și despre îngrijorarea Comisiei Europene vizavi de ce s-a întâmplat la protestele de vinerea trecută: „Cred că nu au cum să reacționeze altfel decât în baza tratatelor UE, care garantează drepturile și libertățile cetățenilor, care au fost în mod clar abuzate de instituțiile statului. Eu, să fiu în locul celor de la Comisia Europeană, nici nu m-aș exprima prea mult, până nu aș vedea rezultatele anchetei, pentru a ști dacă autoritățile statului au acționat în mod legal și legitim. Văd că doamna premier nu a avut această răbdare. Eu sper ca cei de la Comisia Europeană să aibă această răbdare“, a încheiat Dacian Cioloș.

Dacian Cioloș i-a cerut, vineri, premierului Viorica Dăncilă, într-o scrisoare deschisă, demisia, pentru ca „situația tensionată în care se găsește societatea românească“ să se calmeze și pentru ca românii să-și recapete demnitatea.

Citește în continuare

Cele mai citite