Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Statul român, în colaps

Publicat

pe data de

În timp ce atenţia noastră este orientată către lucruri triviale, precum o plăcuţă de înmatriculare sau evaluările paginii de Facebook a Poliţiei Române, se întâmplă un fenomen foarte periculos: statul român colapsează.

Ce este statul, până la urmă? Este un contract social în care indivizii consimt, implicit sau explicit, să se supună autorităţii unei puteri în schimbul protejării drepturilor şi libertăţilor lor de către acea putere, aşa cum aflăm de la Hobbes, Locke sau Rousseau.

Cu alte cuvinte, la baza contractului social stă încrederea. Încrederea pe care o investesc cetăţenii în instituţiile statului: guvernul, parlamentul, armata, poliţia, puterea judecătorească şamd. Fără încrederea între cetăţeni şi stat, contractul social este nul şi locul ordinii e luat de haos sau, cum ar spune Hobbes, omul devine lup pentru om şi se produce inevitabil un război al tuturor împotriva tuturor.

Contractul social al României la 100 de ani de la Marea Unire arată foarte prost şi e pe cale să fie rupt sub asaltul unor indivizi care, ajunşi să controleze statul, îl subminează din interior.

Bunăoară, deşi aflată deja la cote de încredere de sub 25%, instituţia guvernului a fost ridiculizată în mod repetat din 2017 încoace sub presiunea unui individ care a transformat-o în secretariatul său personal. În acelaşi mod, instituţia prim-ministrului a fost golită de orice fel de sens şi decredibilizată prin schimbarea repetată a titularului şi instalarea de persoane care nu deţin nicio urmă de credibilitate, făcând de râs funcţia şi statul român în ţară şi în străinătate.

Instituţia Parlamentului, deşi ar trebui să fie pilonul de bază al unui stat democratic, se găseşte la o cotă de încredere de sub 20% şi continuă să scadă. Cum altfel, când este folosită doar pentru a proteja condamnaţi penali şi fără să păstreze măcar un strop din funcţia sa de bază, cea de for de dezbateri reale şi de decizii luate pentru cetăţeni?

Puterea judecătorească, deşi la cote de încredere uşor mai ridicate decât instituţiile politice, a fost şi este permanent subminată de partidele aflate la guvernare în aşa măsură încât decapitarea DNA a fost făcută cu sprijinul unei Curţi Constituţionale politizate.

Mai departe, instituţia Preşedintelui statului a fost redusă la o simplă entitate notarială. Decredibilizarea statului a ajuns în ultimele zile şi la instituţiile de forţă.

Pusă sub presiunea unei banalităţi precum plăcuţa de înmatriculare cu un mesaj anti-PSD, guvernanţii au sacrificat fără să clipească credibilitatea acestei instituţii pentru a-şi proteja, fără succes, propria imagine. Au ridiculizat instituţia Poliţiei, ieşind în conferinţă de presă pentru un caz nedemn de o asemenea atenţie şi pentru a justifica un abuz vădit. Şi, mai grav, au ajuns, prin chiar vocea purtătorului de cuvânt al Poliţiei Rutiere, să se dezică explicit de rolul solemn pe care Poliţia îl are, acela de a proteja cetăţeanul, trimiţând oamenii să-şi facă dreptate în altă parte, în mod cu totul nedemn.

Citiți continuarea editorialului pe Adevărul

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Editoriale

Am dezlegat misterul inexistenței bugetului pentru 2019: Nu sunt bani!

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Mai sunt fix două săptămâni până la începutul noului an și România încă nu are un buget pentru 2019. Este pentru prima dată după 2000 când anul începe fără buget, cu excepția anilor cu alegeri târzii (anul 2016) sau cu guvern interimar (anul 2010). Statele Zonei Euro au reguli chiar mai stricte și trebuie să trimită proiectul de buget Comisiei Europene până la 15 octombrie, astfel încât bugetul să fie aprobat până în decembrie.

Această bună practică permite și mediului privat și cetățenilor să știe din timp care sunt intențiile guvernanților pentru anul următor în materie de politici fiscal-bugetare.

Discursul de duminică al președintelui PSD a lămurit misterul lipsei bugetului pentru 2019: nu sunt bani! Așa că domnul Dragnea și apropiații dumnealui au identificat că singurii de la care ar putea stoarce bani fără pierderi politice și  de imagine ar fi străinii și multinaționalele. Alte țări din Europa Centrala și de Est au aplicat această strategie: au identificat multinaționalele ca fiind dușmanii poporului, au creat un sentiment de ură împotriva acestora, astfel încât supraimpozitarea lor a părut a fi un act de justiție socială, nu o aberație economică.

Mai mult, cu banii încasați de la „dușmanii poporului“ se vor fideliza baronii si baronașii locali, pentru care se creează un fond special de 10 miliarde de lei sau de euro sau de lire turcești sau de yeni japonezi sau cine știe ce altă monedă. Marii operatori din sistemul bancar, din energie, din telecomunicații și retail așteaptă Anul Nou cu sufletul la gură să vadă ce biruri mai primesc de la statul român. Știu, Codul fiscal prevede ca modificarea taxelor să se facă cu minimum șase luni înainte de intrarea în vigoare a  noii prevederi, tocmai pentru a da timp mediului concurențial să se adapteze noilor reguli. Dar regulile fiscal-bugetare au devenit un moft în ultimii doi ani.

Foamea de bani îl face pe social-democratul guvern să opereze și concedieri, prezentate tot de liderul principalului partid de guvernământ. Comunicatorii și-au făcut treaba și în acest caz, astfel că întâi i-a prezentat pe acești angajați ca fiind răul absolut pe acest pământ și de care trebuie să scape guvernarea PSD-ALDE. Probabil că vor fi niște epurări politice deghizate în grijă față de cetățean, pentru că economiile făcute cu aceste concedieri nu pot ajunge nici pe o măsea pentru a satisface foamea de bani. Foamea de bani îi va face pe guvernanți să amâne creșterea pensiilor până în septembrie 2019.

Pentru a face discursul mai credibil, toate aceste informații au fost împănate cu cifre. Dar probabil ca cineva i-a dat o foaie greșită președintelui PSD sau i-a mâzgălit-o pe cea corectă! Cifrele prezentate erau scoase din burtă sau exprimate în masuri inexistente. De exemplu, profitul, care este o valoare nominală, exprimată într-o monedă – lei, euro, dolari etc. –  devenise o valoare procentuală, fără a se specifica referința. Profitul este diferența între preț și cost. În schimb, rata profitului este o valoare care se exprimă procentual, fie în funcție de costuri, fie în funcțiede capitalul propriu utilizat, fie în funcție de cifra de afaceri, iar baza de calcul trebuie întotdeauna specificată. Astfel, un „profit de  0,8 la mie“ nu înseamnă absolut nimic, nu e nici mult, nici puțin. Corect era să ne spună cât a fost profitul, la ce l-am raportat și ce rată a profitului am obținut, care este profitabilitatea medie pe ramura respectiva la noi în țară, în alte țări etc.

Bani nu mai sunt nici în 2018. Măsuri neortodoxe vor fi aplicate pentru încadrarea în ținta de deficit de 2,97% din PIB: închiderea Trezoreriei între Crăciun și Anul Nou, amânarea la plată a unor facturi și a rambursărilor de TVA etc.

Orlando, dacă vrei să te salvăm, clipește de două ori.

Citește în continuare

Editoriale

PLUSul de care avem nevoie

Publicat

pe

Pentru mine, politica nu este despre ciorovăiala din fiecare seară de la televizor, despre jocuri de putere și despre altele asemenea… politica ar trebui să fie pur și simplu despre ce putem construi împreună.

Ceea ce vom face împreună este +PLUSul pe care îl putem aduce noi, ca societate, în viața fiecărui român pentru a-și împlini potențialul, pentru a duce o viață liniștită și pentru a își reveni atunci când îi este greu.

P.S. Ca să lămuresc și câteva lucruri sau minți ceva mai „sensibiloase”: da, valorile de mai sus sunt fundamental creștine și profund românești. Nu va fi loc în acest partid însă de habotnicie și/sau de vanitatea care îl face câteodată pe român să se simtă buricul pământului și prin asta să își facă rău sieși.

Nu, noi, românii, nu suntem buricul pământului, și asta o știu cel mai bine milioanele de români care pleacă din țară pentru o viață mai bună.

Nu, să fiu creștin nu mă face automat mai bun decât altul. Ar trebui să mă facă în fiecare zi mai bun decât am fost ieri.

Nu suntem nici mai răi, nici mai buni decât alții. Suntem doar o funcție cu două necunoscute: ce reușim să construim fiecare dintre noi în mod#individual și ce reușim să construim #împreună.

Aici vă puteți alătura: https://www.ro.plus/adeziune

#PutemConstruiîmpreună

Citește în continuare

Editoriale

Când spui viitor, spui PLUS, pentru că adaugi, zi după zi, o cărămidă în plus la lumea pe care o clădești

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Sunt la Marsilia, la câteva mii de kilometri de țară. Și, mai acut decât oricând în ultimii ani, am simțit că ziua de sâmbătă vine cu multă speranță pentru viitor.

Pentru educație: în această perioadă se modelează viitorul pentru universitățile europene. De fapt, modelul de „universitate” care se construiește acum poate schimba fundamental tabloul educației universitare la nivel global. Universitatea din București – a cărei membră, cu mândrie și responsabilitate, sunt – este implicată intens în clădirea unei Universități Civice Europene. Proiectul pe care îl construim – noi, cei de la București, împreună cu partenerii noștri din alte șapte universități europene – este unul de-a dreptul vizionar, care depășește barierele clasice ale unei universități, așa cum o știam până acum, care definește un rol al universității mult mai activ, mai puternic, determinant în societate. Universitatea Civică Europeană este viitorul pe care îl modelăm pentru o Europă cu adevărat puternică prin cunoaștere și civism. Iar întâlnirea de la Marsilia, la care mă aflu, este parte din acest curajos tablou al viitorului pe care îl conturăm astăzi.

În paralel, în România s-a vorbit sâmbătă tot despre viitor: un nou partid politic a luat ființă. Colegii mei, alături de care am pornit la drum de aproape doi ani, au putut spune răspicat, de la Cluj: „Începem“. Am văzut înregistrarea evenimentului și am găsit speranța și credința într-un viitor mai bun. Și când spui viitor, spui #plus, pentru că adaugi, zi după zi, o cărămidă în plus la lumea pe care o clădești. Prin #Libertate#Unitate#Solidaritate. Prin muncă, cinste, cunoaștere, responsabilitate. Prin noi înșine, prin puterea și determinarea noastră. Și m-am gândit la zecile, sutele de oameni cu care, în ultimii doi ani, am stat de vorbă și ne-au întrebat „când?”. Și la colegii cu care am bătut țara în lung și în lat.

Și m-am gândit și la moldovencele și moldovenii pe care i-am întâlnit în ultimele luni și care parcă și-au pierdut speranța că la ei acasă, la ei la școală, la ei în comunitate poate fi mai bine.

De aceea, eu cred că, mai mult decât oricând în ultimii doi ani, azi e vorba despre speranță și viitor. Și mai cred ceva: orice viitor are nevoie de cei care să îl construiască. Indiferent de proiectul în care credeți, de natura sau dimensiunea lui, îl puteți face posibil doar prin determinare și muncă.

Viitorul nostru îl schimbăm doar noi.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 18 ore

Dacian Cioloș, despre fondul de investiții locale: Riscăm să îndatorăm statul român și mai mult. Nu e foarte clar care e obiectivul acestui fond

Noutăți Generaleacum 19 ore

PLUS cere în instanță suspendarea actelor prealabile emiterii unei OUG pe amnistie și grațiere

Noutăți Generaleacum 21 de ore

Dacian Cioloș: Dragnea are impresia că, repetând aceeași minciună de mai multe ori, o să găsească oameni care să îl creadă fără să își pună întrebări

Noutăți Generaleacum 24 de ore

Dacian Cioloș: „Avem peste 11.000 de cereri de adeziune. Ne dorim să propunem un proiect de schimbare în bine a României”

Revista Preseiacum O zi

Dacian Cioloș, primul interviu după lansarea PLUS: Vrem să fim o alternativă la blocajul în care se află România și o alternativă la risipa de oportunități

Noutăți Generaleacum 2 zile

Campania „Oameni noi în politică“ a atins 100.000 de semnături, mai e nevoie de doar câteva sute în șapte județe pentru a atinge limita minimă impusă de lege

Editorialeacum 2 zile

Am dezlegat misterul inexistenței bugetului pentru 2019: Nu sunt bani!

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș: Ordonanța pentru amnistie și grațiere nu este o ordonanță ca oricare alta. Este datoria președintelui să împiedice astfel de derapaje

Editorialeacum 3 zile

PLUSul de care avem nevoie

Editorialeacum 3 zile

Când spui viitor, spui PLUS, pentru că adaugi, zi după zi, o cărămidă în plus la lumea pe care o clădești

Cele mai citite