Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Starea Uniunii: Ora suveranității europene vine în curând în România

Publicat

pe data de

„Acum câțiva ani, în exact același loc, v-am spus că Europa este iubirea vieții mele. Încă iubesc Europa și o voi iubi în continuare”.

Jean-Claude Juncker, Discurs despre Starea Uniunii, 12.09.2018

  • Un articol semnat de Tana Foarfă și de Mihaela Popa

Pe 12 septembrie 2018, actualii membrii ai Parlamentului European au ascultat ultimul discurs despre Starea Uniunii al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,  un discurs mai reținut și mai puțin politic față de cel de anul trecut. Cu o nostalgie prezentă pe toată durata discursului, Juncker a început prin referințe către istorie, dar „nu pentru că am fi aproape de o catastrofă acum, ci doar pentru că UE este garantul păcii. Ar trebui să fim bucuroși că trăim pe un continent pașnic, acest lucru fiind posibil datorită UE. Haideți să arătăm Uniunii Europene mai mult respect”.

Ne așteptam cu toții la un bilanț nu doar al anului în curs, dar și al întregului său mandat. Cu toate acestea, Juncker nu a dorit să analizeze în detaliu activitățile mandatului său, ci a dorit să vorbească despre ceea ce rămâne de făcut: „Vom lucra în fiecare zi pentru a perfecționa această Uniune imperfectă. (…) Fără laude, fără felicitări. Modestie și muncă: aceasta este atitudinea pe care o va adopta Comisia în continuare. Aceasta este agenda noastră pentru lunile ce vor urma“.

Discursul său a dorit să sublinieze eforturile care mai sunt de realizat până la alegerile europarlamentare și înainte de întâlnirea liderilor de la Sibiu din mai 2019, fiind o invitație la reflecție pe tema unor propuneri ale Comisiei ce vor să închidă anumite priorități cu succes sau vor să dea un suflu nou ambițiilor europene.

Ce mai rămâne de făcut

În 2014, atunci când a preluat șefia Comisiei Europene, Juncker a prezentat 10 priorități ale mandatului său: un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții; o Piață Unică digitală conectată; o Uniune Energetică rezilientă cu o politică futuristă pentru schimbările climatice; o piață internă mai integrantă și mai echitabilă cu o bază industrială mai consolidată; o Uniune economică și monetară mai integrantă și mai echitabilă; o politică de comerț echilibrată și progresistă care să valorifice globalizarea; o arie a justiției și drepturilor fundamentale bazată pe încredere reciprocă; către o nouă politică a migrației; un actor global mai puternic; o Uniune a schimbării democratice.

Acum, Jean-Claude Juncker a afirmat: „Comisia a înaintat TOATE propunerile și inițiativele anunțate în 2014. Jumătate dintre acestea au fost deja adoptate de Parlament și Consiliu, 20% dintre acestea sunt în curs de adoptare iar 30% sunt încă în dezbateri“.

Președintele Comisiei Europene a menționat câteva realizări economice, comerciale, sociale și politice: crearea a 12 milioane de locuri de muncă pe teritoriul UE din 2004 și până în prezent, o Uniune cu 239 milioane de cetățeni ca forță de muncă; rata de șomaj în rândul tinerilor este la 14.8%, un procentaj mare dar totuși la un minim istoric din 2000; Fondul European pentru investiții strategice a avut succes, deținând acum un buget de 400 miliarde euro; UE a încheiat acorduri comerciale cu 70 de țări, unele adesea contestate dar necesare pentru exportul standardelor înalte europene în țări terțe în materie de siguranță alimentară, drepturile lucrătorilor, drepturile consumatorilor; unitatea europeană demonstrată prin succesul programului spațial Galileo.

Discursul cu orientare clară către viitor a fost abordat de Juncker cu pragmatism, îndemnând Parlamentul și Consiliul UE să colaboreze pentru a-și putea îndeplini ambițiile din 2014 înainte de alegerile europene. Dorește astfel ca instituțiile europene să arate cetățenilor europeni realizările concrete acestor 5 ani, deoarece „e.uropenilor care merg la vot în mai 2019 nu le pasă de propunerile Comisiei (…), vor să le vadă puse în practică”

Astfel, avem parte de propuneri punctuale foarte variate:

  1. O monitorizare mai atentă a măsurilor anti-spălare de bani, pentru un sector financiar și bancar stabile. Deși UE are reguli clare împotriva spălării de bani, cazuri recente în câteva bănci de pe teritoriul UE au dus la chestionarea supervizării și implementării acestor reguli pe teritoriul european.
  2. Deoarece „nu putem continua să ne chinuim să găsim soluții ad-hoc de fiecare dată când vin vapoare cu migranți pe continent”, Comisia vine cu 3 propuneri care să asigure o solidaritate europeană completă pe tema migrației și o protecție mai mare a granițelor externe ale Europei. Inițiativele reprezintă dovada “reînvierii artei pierdute a compromisului” pe reforma curentă a sistemului UE de acordare a azilului. Vorbim în mare despre propuneri de consolidare a FRONTEX și a Agenției Europene pentru Azil pentru a susține o capacitate operațională constantă și propuneri de eficientizare a procedurilor de repatriere pentru a dezvolta o migrație legală.
  3. Propunere de încetare a trecerii la ora de vară și de iarnă, oferind statelor membre libertatea de a decide singure dacă doresc să aplice ora de vară sau de iarnă.
  4. O arhitectură financiară mai eficientă pentru a susține investiții în afara UE. Comisia dorește o colaborare mai mare între actorii de dezvoltare multilaterală și națională și dorește să atingă provocările și oportunitățile din vecinătatea UE, în special în Africa, toate sub instrumentul de dezvoltare a vecinătății și cooperare internațională.
  5. Probabil cea mai importantă propunere este o alianță UE-Africa pentru a spori relațiile economice și a crește investițiile și locurile de muncă. „Africa nu are nevoie de milă, are nevoie de un parteneriat real și corect. Iar noi, europenii, avem nevoie de acest parteneriat în egală măsură. Această alianță (…) va duce la crearea a 10 milioane de locuri de muncă în Africa în următorii 5 ani.  Cred că ar trebui să dezvoltăm numeroasele acorduri comerciale cu țările africane într-un acord comercial între continente, ca un parteneriat economic între egali“.
  6. Noi reguli pentru a înlătura conținutul considerat terorist de pe internet în mai puțin de o oră, în cadrul obiectivului de combatere a propagandei teroriste, în scopul asigurării siguranței cetățenilor.
  7. În vederea pregătirii alegerilor europarlamentare de anul viitor, Comisia propune un set de măsuri concrete ce includ transparența reclamelor politice online, posibilitatea de a impune sancțiuni pentru utilizarea ilegală a datelor personale în scopul influențării rezultatelor alegerilor europarlamentare.
  8. Competență oferită Biroului Procurorului Public European pentru lupta împotriva terorismului inter-statal, oferind posibilitatea unei coordonări mai mare între statele membre.
  9. Cea mai îndelung discutată propunere este trecerea la un nou sistem de vot în unele domenii de politică externă, de la unanimitate la majoritate calificată. Pentru ca UE să aibă un rol mai pronunțat la nivel global, pentru a “ne îmbunătăți capacitatea de a vorbi cu o voce unitară în politica noastră externă”este nevoie de un proces decizional mai eficient în Politica externă și de securitate comune a UE. Comisia a identificat 3 domenii în care un vot prin majoritate calificată ar fi necesar: un răspuns colectiv în atacurile asupra respectării drepturilor omului, aplicarea eficientă a sancțiunilor și  gestionarea misiunilor de securitate și apărare.

O Comisie politică?

La preluarea mandatului în 2014, Juncker a promis că va institui o Comisie profund politică, cu o echipă de comisari cu experiență politică. Își exprima în același timp dorința ca politica să cântărească mai mult în procesul decizional, iar Președintele Comisiei să nu fie un simplu purtător de cuvânt. Cu toate acestea, Juncker a decis să nu se implice personal în campania referendumului din Marea Britanie pe Brexit, deoarece Comisia nu este populară printre britanici, în ciuda faptului că a susținut în numeroase rânduri că Brexit-ul ar fi o catastrofă. Singurul lider european care a reacționat la campania anti-europeană a lui Boris Johnson a fost Donald Tusk, în mod paradoxal, persoana care a fost des criticată că este un simplu purtător de cuvânt (deși competențele funcției sale sunt limitate).

În 2014, Europa încă își revenea din criza economică, naționalismul și populismul creșteau în popularitate, iar Europa urma să cunoască criză după criză. De multe ori, Bruxelles-ul și în special Comisia, au fost țapul ispășitor pentru orice problemă, iar Comisia a fost des criticată pentru cum a răspuns și a trecut aceste teste care au pus în pericol însăși existența proiectului european. Comisia s-a găsit des în situația în care nu a putut fi vocală pe probleme naționale din cauza limitelor impuse de tratatele europene, fapt ce a alimentat argumentele euroscepticilor (și nu numai) despre incapacitatea UE de a găsi soluții sau despre relevanța proiectului european.

Făcând referire la momentele de tensiune prin care a trecut în mandat, Președintele a dorit să „aplaude poporul grec pentru efortul herculean” de a depăși criza prin care au trecut și a dorit să menționeze faptul că aceste eforturi sunt în continuare subestimate de alți europeni, subliniind astfel criticile aduse de unele state membre în momentul stabilirii programului de asistență financiară a Greciei.

De asemenea, Juncker a reiterat poziția Comisiei pe Brexit, menționând cele 3 principii pe care se bazează negocierile actuale: Comisia cere guvernului Britanic să înțeleagă că un stat membru care părăsește UE nu poate avea aceeași poziție ca a unui stat membru, nu mai poate face parte din piața unică în general sau pe alese; instituțiile europene sunt loiale și solidare Irlandei, doresc o soluționare a problemei graniței cu Irlanda de Nord și vor reacționa dacă guvernul Marii Britanii nu își asumă responsabilitățile acordului Good Friday; Comisia e de acord cu propunerea premierului britanic de a dezvolta un nou parteneriat, cu punct de pornire o zonă de liber schimb între Marea Britanie și UE.

Comisia Juncker a fost pusă la încercare în actualul mandat și de criza refugiaților declanșată în 2015. Valurile de refugiați ajunse pe țărmurile europene au expus nu numai o legislație europeană deficitară în domeniul azilului, migrației, securității și al controlului frontierelor, ci și o criză a solidarității, care s-a transformat treptat într-o criză politică. De la condițiile în centrele de primire din Italia și Grecia, ritmul lent de a găsi soluții de acomodare, de integrare, modul de gestionare a frontierelor, la acordul cu Turcia, la politica de întoarcere a refugiaților, UE a fost ținta criticilor în special a ONG-urilor umanitare, dar și a organizațiilor internaționale, cu precădere Națiunile Unite. În același timp, statele membre au fost puse în situația de a accepta cote naționale de refugiați, iar refuzul unor țări precum Ungaria, Polonia și Cehia au declanșat numeroase proceduri de încălcare a dreptului comunitar cu posibile sancțiuni financiare.

Pe baza acestei crize, urma să se declanșeze în cascadă o altă criză, cea a statului de drept. Ungaria avea să cunoască un val de naționalism, amestecat de cele mai multe ori de minciuni din partea liderilor politici, propagandă anti-UE și discursuri de incitare la ură și discriminare. Din nou, Bruxelles-ul, sau generalizat “străinii” (a se citi George Soros, ONU, NATO, Berlin, Paris) au fost țapii ispășitori. Pozând în garantul identității maghiare și a Europei creștine, Viktor Orban s-a asigurat mai întâi de acapararea statului, asigurându-și totodată încă un mandat de prim-ministru. Instituțiile europene și-au exprimat de nenumărate ori preocuparea privind funcționarea sistemului electoral, constituțional, independenta presei, corupției și conflictelor de interes, libertatea de exprimare, de religie, de asociere,a  drepturilor minorităților, migranților și refugiaților. După 3 ani de dialog politic și numeroase proceduri de încălcare a dreptului comunitar, Parlamentul European a votat ieri, pe 12 septembrie, în sesiunea plenară de la Strasbourg, cu o majoritate covârșitoare (448 pentru, 197 împotrivă, 48 abțineri), declanșarea Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene. Cel mai probabil Ungaria va ieși doar marginalizată și cu reputația internațională pătată, pentru că Articolul 7 nu implică sancțiuni imediate. Guvernului de la Budapesta i se va da ocazia într-o primă etapă să dovedească revenirea la valorilor fundamentale europene. Suspendarea drepturilor de vot în Consiliu ale Ungariei cere unanimitate, ceea ce este foarte puțin probabil să se întâmple. Declanșarea articolul 7 împotriva Ungariei vine la mai puțin de un an de la decizia Comisiei Europene de a lansa aceeași procedură în cazul Poloniei.

Criticile cel mai des auzite la adresa instituțiilor europene sunt legate fie de reacțiile întârziate, de durata prea lungă de dialog politice, lipsa de soluții sau instrumente europene pentru sancționarea Ungariei, Poloniei, României pentru încălcarea unui principiu fundamental al UE, statul de drept. Prin votul de ieri, Parlamentul a trimis un semnal de alarmă că nu mai tolerează subminarea Uniunii Europene din interior. Următoarea pe lista ar putea fi România.

Dar nu toate crizele au fost depășite. Patru ani mai târziu, Juncker se vede nevoit să denunțe același naționalism nesănătos ca în 2014 și speră întoarcerea la un “patriotism luminat”, dublu, național și european, care nu se exclud reciproc.

România în UE – momentul 2019

În comparație cu discursul din anul precedent, numele României nu a fost rostit la fel de des. Însă țara noastră a fost vizată de aproape toate elementele discursului Juncker nu doar prin prisma faptului că este stat membru, ci pentru că în prima jumătate a anului 2019 România va fi în prim-planul activității de la Bruxelles prin 2 mari momente: deținerea, pentru prima dată de la aderare, a Președinției Consiliului UE, și organizarea Summitului de la Sibiu.

Liderii români trebuie să țină cont de elementele menționate de Președintele Juncker și să înțeleagă faptul că există presiune și așteptări de la noi. În primul rând, Juncker a subliniat importanța adoptării propunerilor în discuție și a celor descrise astăzi înainte de alegerile europarlamentare. Guvernul României va prezida formațiunile Consiliului UE, cu rol de co-decizie în procesul de adoptare a inițiativelor Comisiei și prin urmare va trebui să depună eforturi considerabile dacă va dori să adopte propunerile legislative și să avanseze pe sectoare cheie.

Sibiu

Summitul de la Sibiu va avea loc la 6 săptămâni după finalizarea Brexit și cu 2 săptămâni înainte de alegerile europarlamentare. România, fiind gazda acestui summit, va trebui să arate nu doar că poate să se organizeze exemplar, dar că este o gazdă vizionară și un stat membru pe deplin integrat. Sibiu 2019 nu trebuie să rămână în istorie numai ca orașul în care liderii europeni au adoptat concluzii despre viitorul Europei, ci și ca momentul în care România și-a adus contribuția ideologică la proiectul European. Există deja 4 proiecte care au fost menționate astăzi, în așteptarea Summitului:

  • Adoptarea bugetului UE 2012-2027 înainte de alegerile europarlamentare

Probabil prioritatea zero a Președinției României, adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 este necesară pentru ca fondurile europene alocate prin programele operaționale să fie absorbite la 1 ianuarie 2021. Comisia a înaintat deja o propunere de buget către Parlament și Consiliu în mai 2018 și, conform procedurii de co-decizie, e rândul Consiliului și Parlamentului să poarte negocieri. Dacă România nu reușește sa închidă negocierile până în mai 2019 înseamna că negocierile vor fi reluate când viitorul Parlament își va prelua mandatul, adică în a doua jumătate a anului, determinând bugetul să fie adoptat spre sfârșitul anului. Guvernanții români trebuie să își dea seama de responsabilitatea pe care o poartă pe umeri nu doar pentru viitorul României, ci și pentru celelalte 26 de state membre.

  • Uniunea Monetară

Comisia dorește ca rolul monedei euro pe scena internațională să fie dezbătut  înaintea Summitului. Euro este a doua cea mai folosită monedă din lume, însă importurile energetice în UE sunt plătite în dolari americani, deși doar 2% din ele vin din SUA. România nu este încă membră a zonei euro pentru a formula propuneri concrete, însă ar putea participa la dezbatere dacă obiectivul de aderare ar fi unul susținut de politici economice naționale sustenabile și dacă și-ar fi creat condițiile optime pentru o aderare în 2019, cum a reușit de exemplu Bulgaria. O aderare la zona euro a României în anul Summitului de la Sibiu ar fi oferit României un rol de jucător nou, cu perspectivă proaspătă și diferită la masa celor 19, însă din păcate România nu se află în poziția de a contribui la aceasta discuție.

  • JEFTA

Este indicată ratificarea acordului de liber schimb cu Japonia până în mai 2019 deoarece, Conform poziției Comisiei, ar fi un semn că UE lucrează pentru reguli și standarde globale. Guvernul României nu a oferit o poziție publică pe această temă sau o informare despre ce elementele acordului de liber-schimb și impactul lor asupra economiei europene și românești. UE are competență exclusivă în politici de comerț, însă statele membre sunt încurajate să informeze la nivel național activitățile întreprinse la nivel european, în special acorduri de nivel înalt. Dezbaterile pe acordurile comerciale sunt în general organizate în România de ONG-uri și inițiative locale preocupate în special de politici de mediu.

  • O politică externă mai puternică

Uniunea Europeană își dorește să devină un adevărat actor global pe scena mondială și să aibă capacitatea de a influența evenimente ce depășesc granițele europene. Un pas important pentru atingerea acestui obiectiv este trecerea la votul cu majoritate calificată în detrimentul unanimității în Consiliu, cu ajutorul Articolului 31 TUE (alineatele 2 și 3), ce prevede o așa-numita “clauză pasarelă” care îi permite Consiliului European competența de extindere a votului cu majoritate calificată la aspecte ce țin de politica externă și de securitate comună, dacă statele membre decid în unanimitate acest lucru. Comisia propune ca aceste aspecte să vizeze: deciziile de a institui sancțiuni, poziții privind drepturile omului și deciziile privind misiunile civile. Dorința de adaptare la situații concrete și flexibilitate instituțională fusese deja înaintată de Comisie în luna aprilie a acestui an, odată cu publicarea Strategiei de Extindere a UE către Balcani, când UE propunea ca dată potențială de aderare a două state din blocul Balcanilor anul 2025. Aderarea Balcanilor la UE va antrena automat schimbări instituționale, iar trecerea la vot cu majoritate calificată va fi necesară pentru fluidizarea procesului decizional. Profitând de experiența trecută a extinderilor, Comisia caută de asemenea schimbarea procedurii de vot în diverse politici înainte de închiderea negocierilor cu oricare țara din Balcanii de Vest, tocmai pentru a evita apoi blocarea aderării altor state din același bloc.

România, stat considerat încă nou în UE, ce are granițe atât cu țări din Parteneriatul Estic, cât și cu din Balcanii de vest, trebuie să profite de momentul Președinției pentru a se afirma ca model de stabilitate în regiune. Nevoia de stabilitate politică internă din România capătă astfel nu numai o pondere europeană, dar și internațională.

Concluzie – La ce duc toate eforturile?

Putem să ne întrebăm de ce a insistat atât de mult Președintele Juncker pe finalizarea și adoptarea tuturor acestor elemente înainte de Summit. Ei bine, deoarece întregul său discurs a fost adresat cetățenilor europeni care sunt chemați la vot în mai 2019 pentru alegerea membrilor Parlamentului European. Juncker dorește să demonstreze cetățeanului european că instituția pe care o conduce a lucrat, din primul până în ultimul moment al mandatului, la înaintarea tuturor propunerilor din planul său din 2014 și că UE a reușit astfel să depășească diferențele între nord-sud și est-vest. „Sibiu este momentul în care trebuie să le oferim cetățenilor europeni o perspectivă puternică de viitor. Ei merită mai mult decât nesiguranță și obiective confuze. Merită claritate și planuri, nu aproximări și jumătăți de măsură“.

* Material apărut pe contributors.ro

Noutăți Generale

Alba-neagra cu proiectul OUG 6/2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal

Publicat

pe

Liviu Dragnea susținea, în 2016, când la guvernare se afla Cabinetul Cioloș, despre Ordonanța 6 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, că e de lăudat urgenţa cu care a acţionat Guvernul. Doi ani și câteva dosare penale deschise pe numele său mai târziu, modul în care liderul PSD se raportează la această ordonanță este complet schimbat.

Liderul PSD declara atunci că este nevoie de o dezbatere serioasă pe tema raportului dintre atribuţiile instituţiilor statului şi drepturile şi libertăţile cetăţeanului, care să conducă la adoptarea unei „baze legislative puternice“ și sublinia că „SRI, la fel ca Parchetul, trebuie să aibă în continuare condiţii pentru a-şi îndeplini misiunea. Instituţiile statului trebuie să fie întărite, iar restrângerea libertăţilor să fie permisă doar în baza unui mandat al judecătorului. Drepturile şi libertăţile nu sunt un moft pentru nimeni“.

Doi ani mai târziu, el anunță că actul normativ urmează să fie respins de Camera Deputaţilor (for al cărui președinte este chiar liderul PSD), că se lucrează la legea de respingere şi la ce trebuie să se întâmple cu efectele pe care le-a produs. Motivul? Prin respingerea OUG 6, miza partidului condus de Liviu Dragnea este ca probele din dosarele penale culese în baza acestui act normativ să fie anulate. Sugestia a venit chiar din partea ministrului Justiției, Tudorel Toader, care a declarat pe 11 septembrie, la Antena 3, că dacă OUG 6 va fi respinsă, se poate ca toate probele din dosare să fie revizuite.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal se află pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. Preşedintele acestui for, liderul PSD Liviu Dragnea, a anunțat că actul normativ urmează să fie respins de Camera Deputaţilor, că se lucrează la legea de respingere şi la ce trebuie să se întâmple cu efectele pe care le-a produs.

Proiectul a fost adoptat deja tacit de Senat și se află pe ordinea de zi a Comisiei juridice. Are aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului şi avize favorabile de la Comisia de apărare şi de la Comisia de muncă, potrivit News.ro.

În data de 10 septembrie, Liviu Dragnea a anunţat că, „cel târziu săptămâna viitoare“, Ordonanţa Guvernului Cioloş privind mandatele de supraveghere tehnică va fi picată în Cameră: „Cel mai târziu săptămâna viitoare, Ordonanţa respectivă (OUG nr. 6/2016 – n.r.) va fi picată în Camera Deputaţilor. Nu numai atât, lucrăm acum la legea de respingere a Ordonanţei, să punem şi ceea ce trebuie să se întâmple cu efectele pe care le-a produs“.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că Guvernul Cioloş a primit aviz de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în aceeaşi zi în care l-a cerut, adoptând Ordonanţa la două zile după iniţierea ei fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), bazându-se strict pe avizele CSAT şi SRI. Toader a precizat că în Parlament se află un proiect de lege care analizează această OUG, iar dacă ea va fi respinsă, toate probele administrate în baza echipelor mixte urmează a fi revizuite.

Toader a făcut referire și la ordonanţa care le-ar permite celor condamnaţi în baza protocoalelor să ceară revizuirea, iar dacă după eliminarea probelor care au fost administrate în baza protocoalelor şi soluţionate de echipe mixte nu mai rămâne niciun temei pentru condamnarea lor, să fie achitați.

Fostul premier Dacian Cioloş, în al cărui mandat a fost emisă OUG, a afirmat săptămâna trecută că actuala guvernare caută „chichiţe legislative ca să împiedice finalizarea unor dosare care pun în pericol libertatea unor oameni politici“. În replică, liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut că Ordonanţa 6 a fost dată „pentru a păstra SRI în câmpul tactic“.

„Nu Guvernul Cioloş a decis că acel sistem de interceptări e operat de SRI, ci aceste decizii au fost luate de guvernele politice, inclusiv de partidul pentru care domnul Tudorel Toader lucrează sau partide care sunt în Guvernul din care dânsul face parte şi la un moment dat Curtea Constituţională, după ce s-a făcut o plângere, a constatat că acel instrument de interceptări sau rezultatele lui pot să fie folosite în justiţie de către procuror, dar el nu trebuie să fie operat de SRI. În momentul în care CCR a dat această decizie şi ea intra în vigoare, o serie de dosare, inclusiv de corupţie, care se aflau pe rol la procuratură sau la DNA, riscau să rămână blocate, pentru că atâta vreme cât acest sistem de interceptări nu mai putea să alimenteze legal, cu aviz de la judecător, nu mai puteau să alimenteze procurorii, ei nu puteau să continue cercetarea penală pe acele dosare şi atunci era important ca Guvernul să vină cu o alternativă care să ţină cont de decizia CCR şi să permită în continuare funcionarea acestui sistem care era legal“, a precizat Dacian Cioloş.

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Europa FM, despre criza pestei porcine: Efectele economice sunt masive. Decontul pentru epidemia din România, plătit începând cu Crăciunul

Publicat

pe

Fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, a fost, duminică, invitatul lui Adrian Hădean la emisiunea Medium Rare de la Europa FM, pentru a vorbi despre felul în care a fost tratată pesta porcină africană în România, despre implicații, urmări și despre cine plătește pentru incompetența unui sistem nefuncțional.

Decontul pentru epidemia de pestă porcină africană care a lovit România începând cu vara acestui an va fi plătit începând cu Crăciunul acestui an și, cel mai probabil, va continua să fie plătit și în anii următori. „Efectele economice sunt masive. Olanda a avut pesta porcină clasică în urmă cu câţiva ani, şi aproapre întreg sectorul porcin a fost distrus. În 2016, când eram la guvernare, am adoptat o horărâre de guvern specifică pe modul în care prevenim şi combatem pesta porcină africană în cazul în care apare, pentru că o aveam la vecini, la ucraineni. Am luat atunci nişte măsuri ca să ne protejăm şi să evităm intrarea virusului în ţară”, a explicat Dacian Cioloș la Europa FM.

„Procedurile de prevenire existau, pentru că le adoptasem negru pe alb în Hotărârea de Guvern din 2016, doar că ele nu au fost respectate din indiferenţă şi din incompetenţă“, a adăugat Dacian Cioloş.

Principalele declarații ale lui Dacian Cioloș:

  • Țările europene s-au chinuit mulți ani să combată pesta porcină clasică și să o țină sub control. Este un virus intratabil, există doar vaccin pentru imunizare. Așa cum exită boli și la om care duc la moarte, așa se întâmplă și la porc. Vreau să precizez că virusul acesta nu are niciun impact asupra sănătății umane, dar în schimb porcul nu mai are nicio salvare. Odată ce a fost contaminat, se răspândește de la un porc la altul, iar acolo în spațiul unde este zona infestată se transmite foarte ușor la alți porci. Se poate transmite prin încălțări, în mijloacele de transport, prin orice obiect care a fost contaminat, iar efectele economice sunt dezastruoase.
  • De când UE s-a confurntat cu pesta porcină clasică, știința a evoluat mult, lumea știe cum să țină sub control pesta porcină clasică. Pentru asta trebuie să fi foarte bine organizat și trebuie să existe militărie, reguli respectate foarte strict.
  • Pesta porcină africană vine din Africa, mai ales din mediul sălbatic, mai auzeam unii spunând „lasă, dom’le, că ne-au răspândit-o străinii”. Virusul ăsta vine din zona sălbatică și se răspândește foarte repede. Este în Europa de Est de mai multă vreme și se instalează relativ ușor prin porcul sălbatic.
  • Se plâng fermierii că nu își pot repopula fermele cu purcei, deoarece crescătorii de purcei din zonele albe, neinfestate, nu vin cu camioanele în zonele infestate. Nici cei din zona roșie, zona cu risc, unde există focare, dar fermele nu sunt afectate, nu pot trimite porci, pentru că nu există reguli clare. Carnea nu se poate vinde, chiar dacă ea este bună de consum, fermele nu se pot repopula. Totodată, creditele la bancă trebuie rambursate, iar banca nu te mai creditează. Băncile nu știu dacă statul mai rambursează sau nu fermele, dacă acoperă pierderile suferite, deși ar trebui să le acopere. Astfel, avem nu doar păcatul virusului, care afectează direct ferme și crescători, dar avem și incompetență și lipsă de decizie, lipsă de transparență, lipsă de comunicare, care au aprope același efect ca pesta.

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Digi24: Noi nu am avut nevoie în 2016 de informările SRI ca să știm ce se întâmplă în țară

Publicat

pe

„Noi nu am avut nevoie în 2016 de informările de la SRI ca să știm ce se întâmplă în țară, pentru că ANSVSA își făcea treaba atunci“, a declarat fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, într-o intervenție telefonică la Digi24, duminică după-amiază. Declarația vine după ce ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat vina pe fostul premier pentru răspândirea în România a virusului pestei porcine africane.

„Am intensificat controalele la frontieră, am informat autoritățile locale din ţară și am adoptat mai multe acte normative pentru ca lucrurile să fie foarte clare pentru toți cei responsabili de prevenirea și de ținerea sub control a răspândirii virusului, dacă el apare“, a explicat Dacian Cioloș.

Fondatorul RO+ a spus și că „mantra de la PSD în ultimul an și jumătate e că tehnocrații sunt de vină pentru tot ce guvernul e incapabil să facă“ și a criticat faptul că ministrul Agriculturii, Petre Daea, nu a făcut nimic pentru a evita criza pestei porcine africane, deși „soluțiile le-am dat în 2016 prin HG 830 și, dacă procedurile din acel document ar fi fost puse în practică împreună cu planul de contingență din anexă, ar fi fost șanse mari să nu se ajungă aici“.

„Eu nu am nevoie de lecții de la domnul Daea, pentru că am avut de-a face cu astfel de situații în calitate de ministru și le-am gestionat. Nu mai sunt de acord să primesc lecții de la cei care arată că nu sunt capabili să țină situația sub control. Nu vreau să spun că sunt singurul capabil de asta, sunt convins că și în PSD sunt oameni profesioniști, dar lucrurile nu mai pot continua așa, cu astfel de declarații. Tu doar te scuzi, dai vina pe alții, dar lucrurile merg în continuare prost și tu rămâi în funcție“, a mai spus Dacian Cioloș.

„Din 2017 încoace, de când domnul Daea s-a instalat pe scaun și spune că avea informările respective, că știa ce se întâmplă în țară. Păi, dacă știa, e și mai grav, pentru că văd că nu s-a intervenit, nu au luat nicio măsură de prevenție în 2017 și iată unde ne aflăm astăzi“, a punctat Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură.

Dacian Cioloș, replică pentru Daea: Guvernul tehnocrat a evitat două crize majore privind zootehnia și a lăsat un plan de măsuri care nu a fost aplicat

Citește în continuare
Editorialeacum 41 de minute

Ce contează, cu adevărat, pentru țara noastră, chiar dacă premierul României a ratat întâlnirea cu șeful Comisiei Europene

Noutăți Generaleacum 2 ore

Alin Mituța, despre părerea lui Juncker vizavi de România: „Una dintre cele mai frumoase declaraţii la adresa ţării noastre din ultima vreme“

Noutăți Generaleacum 6 ore

Alba-neagra cu proiectul OUG 6/2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal

Stiri RO+acum 20 de ore

Dăncilă a ratat întâlnirea cu Juncker de la Otopeni. Alin Mituța: „Premierul ne umple de ruşine cu fiecare acţiune şi, iată, chiar inacţiune a sa“

Comunități Locale România 100acum O zi

RO100 Londra și RO100 Râmnicu Vâlcea au pus bazele proiectului „Calculatoare Pentru Viitorul României”

Editorialeacum O zi

Iluzia haiducului eficient

Revista Preseiacum O zi

Dacian Cioloș, la Europa FM, despre criza pestei porcine: Efectele economice sunt masive. Decontul pentru epidemia din România, plătit începând cu Crăciunul

Comunități Locale România 100acum 2 zile

RO100 Paris a strâns semnături pentru „Oameni Noi“ de la românii din Franța în Grădina Luxembourg din Paris

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Noi nu am avut nevoie în 2016 de informările SRI ca să știm ce se întâmplă în țară

Stiri RO+acum 2 zile

Vlad Voiculescu a strâns semnături în Herăstrău pentru campania „Oameni Noi în Politică“ VIDEO

Cele mai citite