Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Scrisoarea unui fost elev către Ministerul Educației

Publicat

pe data de

Am doar 20 ani de ani, iar de puțin timp am trecut prin „examenul maturității“ numit bacalaureat. Cu siguranță e prea mult spus „examen al maturității“, dar preferăm să ne mințim regulat cu această denumire, pentru a justifica niște teste extrem de prost realizate, al căror rol este de a încuraja, din păcate, nu modul nostru de gândire și creativitatea pe care o avem, ci dimpotrivă, toceala, limitarea gândirii și raportarea noastră spre niște false valori – nota pe care o obținem. Aceeași poveste și cu examenul național.

În ultimul timp, există un curent destul de puternic, mai ales din partea tinerilor, care susține inutilitatea acestor examene și dorința de a exista niște criterii cu adevărat importante pentru viitorul nostru. O analiză care să scoată în evidență la ce suntem buni, în ce ar trebui să investim, și nu o notă care ne poate tăia crud șansa spre a ajunge acolo unde dorim. Poate vreau să devin și am șanse să devin cel mai bun chitarist, dar nefiind bun la matematică, ajung la o facultate oarecare, nu la conservator. Poate vreau să devin unul dintre cei mai buni profesori de matematică, însă neavând o legătură cu româna, sunt nevoit să abandonez orice studiu. Oameni buni, când ne vom da seama că viața noastră trebuie să se ghideze după valori? Valori care sunt aruncate și uitate într-un ocean al nepăsării de toți cei care contribuie la susținerea și extinderea acestui sistem învechit. Valori înjunghiate ori de cate ori ni se aruncă în față faptul că „nu suntem capabili de nimic” dacă nu luăm, la bacalaureat, nota pe care societatea o dorește. Și cât de puternic este acest sistem încât ajungi să crezi într-un final ceea ce zice. Cei care au căzut cu siguranță au și altceva de arătat, dar trebuie susținuți. Nu candidații la BAC sunt o problemă, ci examenul în sine.

Au trecut aproape doi ani de când am preferat să nu mă mai gândesc la liceu. Am uitat câte nedreptăți au fost, începând de la meditațiile oferite de profesori până la părinții care mergeau cu „atențiile” necesare. Am preferat să uit cum am tocit zeci de opere la română, fără să-i pese cuiva ceea ce am înțeles eu din cartea respectivă. Ceea ce e mai amuzant sunt miile de cazuri în care elevii nici nu au citit operele respective, însă făcându-și lecția de acasă pentru fiecare creație în parte, au primit note mult mai mari decât acea parte din „prostime” care a preferat să împărtășească părerea proprie într-un comentariu. Am uitat și nu voiam să îmi mai amintesc, însă Ministerul Educației preferă să facă în continuare diferite experimente pe elevi fără a consulta părerea lor. Auzind și de ultimele planuri, de a introduce grile la examenul național și la bacalaureat, inițial de anul acesta, decizie amânată ulterior (după ultimele declarații ale doamnei Rovana Plumb, care probabil și-a dat seama de greșeala pe care a făcut-o), inevitabil mi-au trecut prin fața ochilor cei patru ani de liceu, cu bune și cu rele. Am răsuflat indignat, sătul și cu speranța că următoarele generații să fie apreciate pentru ceea ce sunt și nu ceea ce dorește sistemul să fie. Din păcate, nimănui nu-i pasă de ceea ce crede și dorește un elev, ci își urmărește interesul propriu. Ministerul Educației Naționale face acest lucru de zeci de ani. Lăsând la o parte dificultatea care scade de la un an la altul la examenul de bacalaureat, pentru ca cei aflați la putere să se laude cu sintagme precum „Anul acesta avem cea mai mare rată de promovare“ , lăsând la o parte mulți dintre reprezentații ei care nu sunt în stare să exprime logic nici două idei, lăsând la o parte această nepăsare și indolență, sunt curios: când va conta părerea elevului? Când va fi apreciat elevul pentru ceea ce este și pentru ceea ce ar putea deveni cu susținerea necesară?
În scurt timp, examenul de bacalaureat va deveni precum examenul de la școala de șoferi: faci grilele pe care le ai de 10 ori, nu citești deloc legislația, însă ești admis. Ce s-ar urmări prin această decizie? În continuare, nimic constructiv. Probabil doar favorizarea fraudei (copiatul), pentru cei care văd mai bine la distanță. Dacă tot veți dori să faceți acest lucru la un moment dat, măcar împărțiți subiectele pe rânduri.

Dragă Minister al Educației Naționale,

Îți scrie cu sinceritate și supărare un elev care a stat în băncile tale și va mai sta pentru ceva timp.

– Când vei observa cum îngrădești coeficientul de inteligență care este într-o continuă creștere de la generație la generație? Generația din ziua de azi este la un click distanță de orice informație, din orice parte a lumii. Iar tu în continuare folosești același mod de predare. Ai eșuat prin încercarea de a ne pregăti precum ai fost tu pregătit. Știi, lumea evoluează.

– Când vei fi capabil sa înțelegi fiecare generație în parte? Dorința noastră, scopul nostru, idealul nostru. Preferi să te ascunzi în spatele unor birouri, cu oameni care hotărăsc destinul țării. Destinul țării, pentru că noi, cei de azi, vom fi cei care vă vom înlocui peste ani. Sper să nu cădem tot în același păcat și cerc vicios în care vă aflați voi acum.

– Ce facem cu acel procent de 42% de tineri analfabeți funcționali? Și cum crește în fiecare an, iar tu, Minister al Educației, parcă nici nu îl observi. 42% dintre copiii între 14-16 ani nu reușesc să înțeleagă o operă, să găsească logica unui calcul de matematică elementar, pentru că tu ai susținut acest sistem. Ai susținut toceala, ai susținut meditațiile oferite de profesori, ai înlăturat posibilitatea copiilor, preponderent din mediul rural, de a ajunge la o școală și de a-și crea un viitor, ai desconsiderat școlile profesionale, ai ignorat olimpici internaționali și i-ai lăsat să plece spre alte țări care i-au apreciat, dar ai lăsat oameni incapabili și fără valori în funcții-cheie. Ai uitat să ne întrebi cum suntem și ce credem.

– Când vei investi în profesori cu adevărat pregătiți? Pe vremuri, profesorul era unul dintre cei mai apreciați oameni din sate. Astăzi, unora le este rușine să spună ce profesie au. I-ai lăsat pe cei care formează oameni să fie uitați, i-ai lăsat pe mulți dintre ei să facă o afacere din meditații și favoritisme. Ai uitat să apreciezi și să investești în cel mai important domeniu: al educației. Ai oferit salarii mai mari, dar ai lăsat 2.400 de școli cu toalete în curte, ai lăsat alte câteva mii să se dărâme peste copii, i-ai lăsat să înghețe iarna de frig, dar știm care a fost prioritatea ta: grilele la bacalaureat.

– Când vei ajuta acei 50.000 de copiii care abandonează școala în fiecare an? 50.000 de suflete condamnate de tine, dragă minister. 50.000 de viitori adulți care nu pot să studieze din cauza sărăciei, din cauza indiferenței profesorilor față de cei care provin din medii defavorizate, din cauza indiferenței tale față de profesori care se sacrifică să predea la zeci de kilometri distanță de casă, din cauza indiferenței tale față de profesorii care cumpără din banii proprii materialele necesare predării curriculei pe care o propui, fără să îți pese.

– Când vei schimba acea programă veche care, oricât de mult ai încerca, nu se mulează timpurilor noastre? Când vei veni spre tineri și îi vei întreba ce scop au în viață și care sunt valorile care îi reprezintă, fără să te gândești doar la liniștea și siguranța materială pe care o ai tu?

Și, știi, am preferat să scriu aceste rânduri, lăsând la o parte obiectivele pe care le aveam azi. Dar îmi pare rău, fiindcă vor mai fi alte generații de sacrificiu, fiindcă oamenii vor pleca tot mai departe de țara noastră, fiindcă prietenii mei râd de mine când spun că încerc să schimb ceva și nu am de gând să emigrez, fiindcă tu vei fi preocupat tot de grilele pentru bacalaureat și nu vei fi în stare să vezi toate aceste nedreptăți.

Cu cât ai şti mai multe, cu atât ți-ai da seama că ştii prea puţine, dar norocul tău este că nu dorești să știi.

* material realizat de Andrei Robert Vintilă, comunicator RO100 Oradea

Editoriale

România riscă să piardă una dintre cele mai importante bogăţii: tineretul

Publicat

pe

Potrivit unei lucrări publicate în Revista Română de Statistică, numărul studenților, elevilor și copiilor din grupa de vârstă 0-19 ani care au emigrat din România între 2007 și 2017 este de 484.753. Dacă îi punem și pe cei cu vârste cuprinse între 21-22 de ani, vârsta studenției, atunci numărul emigranților temporari și definitivi depășește 500.000 din totalul de 2.613.477 de persoane contabilizate ca emigranți de către INS în perioada respectivă. Totodată, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, recunoaşte modul dezastruos în care s-a gestionat această problemă, astfel că în ultimii 15 ani numărul elevilor înscrişi în sistemul de învăţământ a scăzut cu 1,3 milioane.

De asemenea, indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2018 a fost de 116,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, numărul deceselor fiind mult mai mare decât cel al naşterilor.

România, la 100 de ani de la Marea Unire și la 30 de ani de la Revoluție, se pierde încet într-un ocean de nepăsare și neputință din partea conducătorilor care nu conștientizează importanţa acestor cifre și necesitatea unei intervenții urgente pentru a preveni niște consecințe greu de imaginat. Pe lângă impactul social, economic, demografic, riscăm ca, până în anul 2060, să pierdem peste 5 milioane de oameni, iar doi angajați să susțină până la trei pensionari, ceea ce va determină un haos financiar greu de imaginat.

Precum orice altă bogăţie, tineretul trebuie protejat

Tinerii au nevoie de un loc al lor, de posibilitatea de a studia în România la aceleași standarde ca în orice alt loc din Europa și de a le fi recunoscute meritele, de o programă educațională pliabilă zilelor în care trăim, de un sistem sănătos în care poți evolua chiar dacă nu ești băiatul sau fata vreunui om important, de locuri de muncă unde sunt primiți pentru a învața fără să se ceară 10 ani de experiență, cu toate că ei abia au terminat facultatea, de un mediu prielnic în care să trăiască și să crească din toate punctele de vedere, de o familie care să fie alături de ei, nu plecată prin alte țări pentru a le asigură un trai decent.

Tinerii au nevoie de ascultare. Tinerii au nevoie de înţelegere

Din păcate, lucrurile acestea au fost ignorate în ultimii 30 de ani. Clasa politică actuală se axează pe voturi primite din partea unor sectoare dependente, cum ar fi pensionarii sau bugetarii, făcând promisiuni mai mult sau mai puțin populiste care, de obicei, nu ajung să se materializeze. Lupta pentru putere se dă cu ajutorul sectoarele de vârstă cuprinse între 45-64 și 65+ care au participat la vot în proporție de 54%, respectiv 49% (conform prezenței la alegerile parlamentare 2016).

Tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani au rămas indiferenți într-o proporție de peste 70%. Un procent chiar rușinos. Deseori au fost judecați și chiar eu mi-am judecat generația din care fac parte. Am presupus că au avut dureri de spate sau bătrânețea și-a spus cuvântul la 25 de ani, de aceea nu au reușit să ajungă la vot. Deseori mi-am zis că suntem generația care acordă prea mult timp unei lumi virtuale, ignorând cu desăvârșire realitatea în care trăim. Adevărul nu este acesta.

Generația tânără nu a fost ascultată niciodată. Părerea acesteia nu a contat și nu a primit destule motive pentru a merge la vot. Cu siguranță, toți dorim să ne vedem bunicii și părinții cu salarii și pensii bune. Cu siguranță, ne dorim cu toții o infrastructură care să unească principalele regiuni ale României. Cu toții ne dorim un sistem medical profesionist și o industrie înfloritoare. Ne dorim multe, dar noi, tinerii, suntem prea ocupați cu ceea ce vrem să devenim peste câțiva ani. Suntem curajoși, plecăm și ne lăsăm țara în urmă dacă nu ne regăsim aici. Plecăm să ne găsim sensul în alte țări care ne așteaptă cu brațele deschise, chiar dacă nu vom găsi cuvânt „acasă” acolo unde vom merge.

Tinerii nu trebuie să fie judecaţi pentru simplul fapt că acele persoane mature şi responsabile de o ţară întreagă nu reuşesc să le atragă atenţia, vorbindu-le despre PIB, deficit şi alte lucruri care nu au legătură cu mintea visătoare şi plină de speranţă a acestei generaţii.

Cum am reuşi să îi convingem pe tineri să rămână în România şi să înţeleagă cât de important e votul lor?

E simplu. Tinerii au nevoie de înţelegere. Tinerii trebuie să fie înţeleşi.

Tinerii au nevoie de oameni care să le vorbească pe aceeaşi limbă. Tinerii vor să vadă alţi tineri, nu imaginea politicianului actual care se uită cu superioritate la muritorii de rând.

Tineretul reprezintă o voce şi cu siguranţă adevărata bogăţie pe care o avem în România. Ar fi de neiertat să pierdem ceea ce reprezintă, de fapt, viitorul ţării noastre!

* material realizat de Andrei Robert Vintilă, Oradea

Citește în continuare

Editoriale

Schimbarea este în puterea noastră. Vă doresc și ne doresc rod și spor în toate!

Publicat

pe

Dragi prieteni,

Să vă aducă Anul Nou bucurie și sănătate și zile senine împreună cu cele și cei dragi vouă.

Și tot așa cum Noul An alungă relele anului vechi, vă invit ca în 2019, împreună, să facem bine să alungăm răul făcut țării și românilor de o mână de indivizi necinstiți.

Anul 2019 este decisiv. Poate fi anul schimbării.

În luna mai vom fi chemați să alegem viitorul european al României și să ne exprimăm încrederea într-o Europă mai bună. Vor fi primele alegeri din 2016 încoace, în care, împreună cu forțele politice responsabile, avem posibilitatea să spargem valul hoției, minciunii și populismului. Avem datoria să începem această schimbare acum, cu atât mai mult cu cât, pentru șase luni, România se află la conducerea Europei, la Președinția Consiliului Uniunii Europene.

La sfârșitul lui 2019 vom fi chemați să decidem ce fel de om vrem în fruntea țării: un președinte cinstit, democrat, european sau unul corupt, mincinos, care visează să conducă România după bunul lui plac.

Schimbarea este în puterea noastră. Vă mulțumesc tuturor celor care aveți încredere că asumat putem face lucrurile mai bine în jurul nostru.

Suntem deja câteva mii de oameni în partidul PLUS. Vom fi mai mulți. Dacă vă regăsiți în valorile PLUS, veniți să muncim împreună pentru a schimba România în bine, să arătăm că patriotismul nu se măsoară în decibeli, ci în credința că onestitatea, profesionalismul și cinstea pot aduce bunăstare. https://www.ro.plus/adeziune

Anul 2019 este anul responsabilității. Haideți să alegem cu înțelepciune!

Vă doresc și ne doresc rod și spor în toate.

La mulți ani!

Citește în continuare

Editoriale

Mâine anul se-nnoiește. Bugetul, însă, lipsește

Publicat

pe

S-a încheiat și anul 2018, un an ce ar fi trebuit să fie unul pozitiv, dar care s-a dovedit a fi complicat din punct de vedere economic și politic. Măsurile economice haotice, presiunea continuă pe justiție și disensiunile din interiorul PSD au condus la deteriorarea încrederii în economia națională, ceea ce a avut ca efect imediat creșterea costurilor statului pentru finanțarea deficitului bugetar.

Creșterea economică a încetinit ca urmare a lipsei investițiilor publice, precum și a temperării investițiilor private străine și interne. Reformele au întârziat să apară, astfel încât potențialul de creștere economică nu s-a îmbunătățit. Într-un context economic global favorabil, economia românească a devenit mai vulnerabilă în fața riscului de recesiune.

Anul 2019 începe fără buget. Este pentru prima dată în ultimii 18 ani în care, deși există guvern cu atribuții depline (nu guvern interimar), anul începe fără buget. Aprobarea bugetului în ianuarie sau februarie va diminua perioada rămasă la dispoziție pentru diferite instituții publice și companii de stat pentru investiții.

Ce știm în acest moment despre bugetul țării:

  1. Bugetul pentru 2018 a înregistrat un deficit-record la 11 luni, de 26 de miliarde de lei (cele mai recente date disponibile), cel mai mare din perioada post-criză. Aceste miliarde cheltuite de guvern peste veniturile aflate în vistieria statului au fost un factor important în creșterea importurilor peste exporturi, creșterea inflației și a ratelor dobânzilor. Creșterea inflației și a dobânzilor a făcut ca veniturile nete ale populației să se erodeze, anulând parțial eforturile guvernului de a crește anumite categorii de pensii și salarii. Pentru angajații care nu au beneficiat de creșteri salariale, creșterea ratelor la creditele ipotecare, a prețului la energie și combustibili a condus la reducerea standardului de viață.

Deficitul bugetar exagerat a fost generat de o creștere a cheltuielilor mult peste venituri, în special cheltuielile cu salariile și asistența socială. Creșterea salariilor în sectorul de sănătate a fost un cost semnificativ, dar reprezintă o măsură reparatorie pentru personalul medical. Reforma în sănătate trebuie să continue, deoarece medicina nu se poate face în clinici cu o vechime de peste 50 de ani și fără aparatură medicală.

Veniturile au fost sub așteptări în prima jumătate a anului, în special veniturile din TVA. Din păcate, cheltuielile de investiții au rămas sub așteptări și nevoi, astfel încât mult-promisele

școli, spitale, autostrăzi și căi ferate au rămas doar pe hârtie.

Din punct de vedere al investițiilor, 2019 se anunță un an și mai dificil: mediul de afaceri este bulversat de schimbări fiscale abrupte, iar investițiile publice par a avea nevoie de un miracol pentru a se desțeleni. Preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene ar putea afecta investițiile publice deoarece multe instituții prinse în proiectul european vor avea o disponibilitate redusă de a demara proiecte de investiții.

  1. Guvernul a luat deja o serie de măsuri pentru a pregăti bugetul pentru 2019. Pentru a ține sub control cheltuielile cu salariile, guvernul a decis implementarea unor măsuri de austeritate prin înghețarea salariilor și amânarea cu nouă luni a creșterii pensiilor, reducerea numărului de posturi și înghețarea angajărilor, precum și tăierea plății orelor suplimentare. Chiar și cu salariile înghețate și creșterea pensiilor amânată, statul are nevoie de câteva miliarde în plus, pe care le va strânge din noile taxe ce se vor aplica băncilor, companiilor din energie, telecomunicații și jocuri de noroc, precum și desființarea de facto a Pilonului II de pensii. Din păcate, aceste noi taxe reprezintă o sfidare a sectorului privat prin faptul că au fost introduse peste noapte și fără consultări și studii de impact. Mai mult, noile taxe au fost îmbrăcate într-o poveste siropoasă naționalistă, presărată cu date incomplete și jumătăți de adevăr.

3. Prevederi importante ale Legii responsabilității fiscale au fost suspendate pentru 2019. Prin ordonanță de urgență, guvernul a derogat de la regulile fiscale și principiile responsabilității fiscale introduse prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. De asemenea, dacă guvernul nu poate respecta regulile de responsabilitate fiscală, prim-ministrul și ministrul Finanțelor publice nu vor mai declara abaterile și nici măsurile și termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu regulile și principiile responsabilității fiscale.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010

(4) Declarația de răspundere va conține o declarație semnată de prim-ministrul și de ministrul finanțelor publice, prin care se atestă corectitudinea și integralitatea informațiilor din strategia fiscal-bugetară și conformitatea acesteia cu prezenta lege, țintele sau limitele pentru regulile fiscale și respectarea principiilor responsabilității fiscale

Articolul 30 din Legea privind responsabilitatea

(4) Guvernul are obligația de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară și orice alte prevederi ale prezentei legi, iar prim-ministrul și ministrul finanțelor publice vor semna o declarație ce atestă această conformitate, declarație care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual.

(5) În eventualitatea că Guvernul nu poate respecta condiția de conformitate prevăzută la alin. (4), prim-ministrul și ministrul finanțelor publice vor menționa în declarație abaterile, precum și măsurile și termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilității fiscale, cu regulile fiscale și cu strategia fiscal-bugetară.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 2 luni

Dragos Pîslaru: Un loc la masă cu elita Europei nu se cere, se dobândeşte prin acţiuni

Noutăți Generaleacum 2 luni

Dacian Cioloș, în cursa internă PLUS pentru desemnarea candidaților la europarlamentare: România are nevoie vitală de a fi reprezentată în Parlamentul European de oameni competenți

Noutăți Generaleacum 2 luni

Vlad Voiculescu: Gogoși sau dreptate. Asta va fi alegerea pe care o vor avea de făcut românii foarte curând

Noutăți Generaleacum 2 luni

Dacian Cioloș: Avem guvernanți cu dublu discurs atunci când vine vorba de Europa, dar am văzut limpede cât de Român e polonezul Donald Tusk

Noutăți Generaleacum 2 luni

Vlad Voiculescu: În următoarea jumătate de an, noi vom determina încotro se îndreaptă această țară

Revista Preseiacum 2 luni

Mirabela Amarandei, despre cartea cu realizările Guvernului în 2018: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“

Editorialeacum 2 luni

România riscă să piardă una dintre cele mai importante bogăţii: tineretul

Noutăți Generaleacum 2 luni

Alin Mituța: „Este vizibil de pe lună că argumentele domnului Meleșcanu și ale PSD-ALDE pentru a justifica scăparea politicienilor corupți de justiție sunt false și ridicole”

Revista Preseiacum 2 luni

2019 în lume, un an cu riscuri în creștere

Noutăți Generaleacum 2 luni

Dacian Cioloș: Riscăm să devenim spectatori captivi ai unei lumi urâte, „împodobită“ cu minciunile din ce în ce mai disperate ale celor care ne guvernează

Cele mai citite