Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Românii construiesc Europa. Să construim și România!

Publicat

pe data de

FOTO Octavian Cărare

Românii hrănesc Europa. O îngrijesc și o construiesc. Când ajungem să ne întrebăm cine suntem și cine vrem să fim, e nevoie să ne amintim că suntem, de voie – de nevoie, cei care pun umărul la viitorul acestui continent. Aproape 4 milioane de români fac asta. Dar suntem cei care nu reușim să mișcăm din loc această țară pe care o iubim, uneori în condiții extrem de vitrege. Facem astăzi primii pași într-un nou secol al României. E o datorie față de noi înșine să ne apucăm să construim România așa cum ne-o imaginăm.

E prea puțin ce am reușit, e nevoie de mai mult. Avem nevoie se școli, de spitale, de autostrăzi, de căi ferate. Statistica ne spune că la aproape toate capitolele suntem departe de nivelul pe care l-ar fi putut imagina românii în ultimii 100 de ani. Oricât de tristă ar fi această constatare, ea nu trebuie să ne împiedice să ne ducem planul la îndeplinire. Avem oameni talentați și onești, avem oameni muncitori și dedicați. E nevoie doar să le permitem să facă ceea ce știu ei mai bine. Două femei minunate din București au pornit să construiască un spital. Și reușesc ceea ce statul român se chinuie de ani în șir.

Avem sute de mii de copii care se culcă flămânzi. Este devastator să afli că am ajuns să avem copii care mor de foame. Suntem datori să nu mai lăsăm să se întâmple așa ceva, indiferent care ar fi motivul. Statul român este dator în fața cetățenilor săi, românii sunt datori să nu-și abandoneze niciun concetățean, niciun copil, niciun părinte. Să întindem mâna către aproapele nostru și să nu mai așteptăm pomana mai-marilor zilei. Nimic nu e gratuit pe lumea asta, iar România se va mântui de propria-i neputință atunci când fiecare dintre noi va înțelege că binele propriu nu are niciun sens și nicio valoare fără binele celui de lângă noi. Atunci ne vom educa și politicienii – sau, cel puțin, îi vom atrage pe cei care gândesc astfel.

Am uitat valorile de care avem nevoie pentru a face din România o țară cu adevărat europeană. Ne-am dorit-o la 1848, am visat-o în 1859 și în 1877, ne-am bucurat în 1918. Adevăratul patriotism e refuzul umilinței, înseamnă implicare și onestitate. E refuzul compromisului în interes îngust. Valorile acestea nu au dispărut, le-am îngropat adânc în tristețe și în sentimentul neputinței. Sunt de ajuns un puseu de determinare, un strop de curaj și multă îndârjire. România noului secol are nevoie de toate acestea pentru a deveni minunea la care visăm. Va fi ca o eliberare și niciun efort nu va părea prea mare.

Am auzit în toată România oameni care îmi spun cu tristete și disperare că își pun speranța în cei care vor să se dedice acestei construcții. Răspunsul meu rămâne același: și noi suntem cei care își pun speranța în voi, în fiecare român care vrea să schimbe România. Vreau să refuzăm singurătatea în care ne refugiem. O să vedeți că există români care cred în aceleași principii ca voi cu mult mai aproape decât vă închipuiți. Da, e datoria mea și a celor care cred într-o nouă clasă politică să pregătim cadrul în care fiecare român să se implice. Dar fără să ne bizuim unii pe alții nu vom reuși.

Hrănim Europa cu agricultorii noștri plecați peste tot. Am întâlnit în foarte multe țări europene români de ispravă care lucrează în ferme, au construit afaceri în agricultură și care s-ar întoarce să facă același lucru în România. Noi importăm mâncare și cu pământul pe care-l vindem străinilor din neputință facem filme omagiale cu agricultura inexistentă sau cea pe care o visăm, dar nu o avem.

Românii îngrijesc Europa, în familiile străine, în spitale și în casele de bătrâni. În țară avem spitale în care îți e frică să intri, cu un sistem sanitar care e devalizat cu sânge rece. Doctorii ne pleacă și guvernul se gândește să îi împiedice să emigreze cu legi trăsnite.

Românii construiesc Europa, iar noi nu avem infrastructură și nu găsim companii care să ne ofere calitate. Un kilometru de autostradă e un chin uriaș pentru România.

Să ne întrebăm onest de ce e nevoie să pleci din țară ca să îți realizezi adevăratul potențial, să-ți faci în mod cinstit meseria cum o știi mai bine? Românii din Europa sunt în majoritatea lor covârșitoare onești, muncitori și înțeleg ce înseamnă o societate cinstită, un stat funcțional. Guvernul de la București îi prigonește. Sunt frații și vecinii noștri, sunt românii noștri la care renunțăm așa cum renunțăm la destinul nostru, ba chiar îi alungăm prin indiferența noastră colectivă sau prin determinarea noastră neexprimată de a mișca lucrurile în direcția bună. Știm. E de ajuns.

Să ne suportăm greșelile, să nu ne abandonăm concetățenii când, din disperare, acceptă ofertele mincinoase, să iertăm când e cazul, dar să nu uităm niciodată și să învățăm din greșeli. Eu sunt primul care îmi spun asta. Dacă nu ne vom întoarce fața și inima către România, la împlinirea a încă 100 de ani vom fi fost principalii vinovați. Să credem în noi, să credem în vecinii, rudele și prietenii noștri. Să credem în România. Această țară așteaptă să fie împlinită de ai ei, nu de alții. România va fi așa cum o visăm doar dacă ne asumăm visul.

Editoriale

Despre „Europa valorilor comune“ a Vioricăi Dăncilă

Publicat

pe

Aflăm din discursul citit ieri de premierul Dăncilă în Parlament că una dintre cele patru priorități ale României la președinția Consiliului UE este promovarea „Europei valorilor comune“.

Asta e cel mult o glumă proastă, doamnă premier!

Tratatul UE spune la Articolul 2 că statul de drept e o valoare fundamentală a statelor europene. Numai că nu ați pronunțat un cuvânt despre statul de drept în tot discursul dumneavoastră plicticos. Ba, mai mult, cu doar câteva ore înainte de acest discurs, vorbeați despre niște ordonanțe pentru amnistie și grațiere, adică exact scăparea infractorilor de statul de drept.

Dar problema și mai mare e că dumneavoastră sunteți premierul unei majorități penale, paralelă cu statul de drept și paralelă cu valorile UE. Să spuneți că România va promova „Europa valorilor comune“ când tot ce face partidul dumneavoastră de aproape doi ani încoace e tocmai să lucreze împotriva valorilor europene comune e o mare nerușinare.

Valorile și non-valorile pe care dumneavoastră și partidul dumneavoastră le promovați nu au nimic de-a face cu valorile lumii libere occidentale.

Dumneavoastră promovați și reprezentanți incompetența, tâlhăria, imunitatea, șmecheria. Acestea poate că sunt valori comune dumneavoastră, în PSD, dar cu siguranță nu sunt comune Uniunii Europene.

Credibilitatea dumneavoastră, a partidului dumneavoastră și, din păcate, a României în Uniunea Europeană este la minimul istoric într-un moment de maximă vizibilitate pentru țara noastră.

Președinția Guvernului Dragnea la Consiliul UE se va încheia în perioada alegerilor europene din 26 mai 2019, ocazie cu care vom putea să sancționăm prin vot această gașcă a penalilor incompetenți care abuzează românii de doi ani și e pe cale să se și să ne facă de râs la scară europeană.

Citește în continuare

Editoriale

Teroriștii nu câștigă decât dacă îi lăsăm. Atentatul de la Strasbourg ne arată din nou cât de importantă este Europa

Publicat

pe

FOTO AFP

Un individ a ucis, marți seară, trei persoane și a rănit alte 11, dintre care șase extrem de grav, în Strasbourg. Locul și momentul au fost alese atent: în mijlocul renumitei piețe de Crăciun, seara, când era plin de lume, într-o marți de sesiune plenară a Parlamentului European. Mii de oameni veniți din toate colțurile Europei și-au petrecut o mare parte din noapte blocați în restaurante, în clădiri ale instituțiilor europene, în frică.

Teroarea asta își dorește. Să ne blocheze. Să distrugă poate cel mai important aspect al vieții din Uniunea Europeană, ceva ce lipsește în multe alte părți de pe Glob: viața fără griji existențiale, fără frica permanentă de violență. Viața în pace. Sigur, avem multe probleme în Europa. Dar mai presus de orice altceva, avem pace în interiorul UE. Poate că nu știm unde o să lucrăm mâine sau care vor fi prețurile sau ce probleme vor înfrunta copiii noștri.

Dar cu toții ne așteptăm să trăim în siguranță și pace. Și în România.

Nu știu cum să fac să zic cât de importantă e senzația asta de siguranță oferită de Uniune. Am vorbit cu atât de mulți oameni din alte țări și continente care sunt mereu complet dați peste cap că la noi se poate trăi așa de… ușor. „Voi nu vă dați seama ce bine e la voi”, mi-au zis mulți.

Teroristul nu a reușit. Ca orice alt terorist care a comis atacuri în Europa, este un ratat. Parlamentul European își continuă activitatea. Cu mai multă securitate, piața de Crăciun din Strasbourg va continua. Oricât ar încerca și oricâte vieți nevinovate vor distruge, teroriștii nu pot să distrugă valorile europene cele mai importante.

Însă putem să ni le distrugem singuri. Dacă ne lăsăm orbiți de frică sau de ură. Dacă ne lăsăm mințiți de toți falșii profeți ai naționalismului retrograd și fără logică. Dacă ne fragmentăm în fața celor care au nevoie de noi fragmentați: fundamentaliștii, extremiștii, nebunii fără conștiință dar cu ideologie sau o logică proprie. Sau dictatorii care ne dau târcoale pe la frontiere, ca Putin sau Erdogan.

Ca români, rareori avem șansa să înțelegem cât de vitală este valoarea asta europeană, a păcii. Vorbim doar de fonduri și de autostrăzi și ne văităm (pe bună dreptate) că nu le avem. Dar cu ocazia asta trebuie să ne amintim că UE este mult mai mult de atât. Și că dacă vrem să continuăm să avem această pace internă, trebuie să ne implicăm.

Cum? Votând pe 26 mai pentru acei români care nu flirtează iresponsabil cu euroscepticismul, cu ROEXIT, cu naționalismul. Votând pentru mișcări politice care vor o Uniune Europeană puternică, horărâtă și mai liberă. Votând pentru cei care se vor bate cu cei care au ca principal argument ura și frica. Adică aceleași unelte pe care teroriștii încearcă, din când în când, să le mânuiască.

Citește în continuare

Editoriale

Guvernanța economică sau cum să guvernezi responsabil

Publicat

pe

În an centenar și cu nici două luni înainte de preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, Comisia Europeană a decis că România este susceptibilă de dezechilibre macroeconomice. Urmează o analiză aprofundată care va decide dacă România a acumulat dezechilibre macroeconomice și, dacă da, natura dezechilibrelor și ce măsuri ar trebui să ia pentru ajustarea ordonată a acestor dezechilibre.

Pe scurt, Comisia Europeană estimează că 13 state membre UE, printre care și România, sunt susceptibile de a fi deraiat de la regulile de bună guvernanță economică și au acumulat dezechilibre economice.

Guvernanța economică, între știință și onestitate

Guvernanța economică este știința de a guverna responsabil, de a folosi în mod înțelept resursele disponibile azi, de a mai lăsa și copiilor noștri resurse și de a evita îndatorarea excesivă a generațiilor viitoare, fără a uita de generațiile ajunse acum la vârsta pensiei. Responsabilitatea înseamnă cât și de la cine încasează statul bani, pe cine sprijină, cât cheltuie statul pentru a construi drumuri, spitale, școli, cât folosește pentru traiul de zi cu zi, cât împrumută statul pentru mâncare, cât pentru construcția de căi ferate de mare viteză, cât, cât, cât… Un stat inconștient împrumută bani pentru a face petreceri zilnice, săptămânale sau lunare, la care oamenii ajung pe drumuri pietruite, în căruțe trase de cai costelivi, depășiți stelar de bolizi ca-n filme. Căruțele sunt pline de oameni sărmani, fericiți că „li s-a dat” ceva la pensie și care nu pricep că „mâna invizibilă” a lui Adam Smith le-a luat prin inflație mai mult decât le-a dat guvernul. Fiesta ține cât ține, apoi trebuie să plătim datoria, dar nu avem cu ce. Așa că rostogolim mai departe datoria, plătim datoria din datorie, până când or veni creditorii la copiii noștri și i-or sili să plătească. Să plătească, dar noi vom fi pensionari atunci și îi vom amenința că dacă nu ne plătesc pensiile, nu îi votăm. Vor face înțelegeri cu creditorii, care îi vor mai păsui câteva luni, dar de plătit tot trebuie să plătească! Să își îndatoreze și ei copiii, cum am făcut și noi!

Guvernanța economică europeană, înainte de criză

Dar nu toate țările trăiesc acest destin sumbru de tragedie greacă. Sunt și țări (mai) responsabile, deși populismul economic face ravagii în lumea întreagă, de mulți ani. Funcționarea Uniunii Europene are la bază guvernanța economică. Până la criza economică din 2008, regulile de guvernanță vizau în special domeniul fiscal bugetar – prin Pactul de Stabilitate și Creștere și domeniul monetar și valutar, prin Banca Central Europeană. Violența și amploarea crizei au arătat că state cu o poziție fiscal-bugetară bună, precum România, Bulgaria, Irlanda, Lituania, Letonia, Estonia, cu datorie publică scăzută și deficit bugetar acceptabil, au fost profund afectate de criză. De ce? Petru că aceste state au dezvoltat alte tipuri de dezechilibre macroeconomice, care vizau piața internă sau datoriile externe, piața muncii, piața imobiliară sau piața financiară. Reguli slabe de guvernanță economică au condus la apariția nestingherită a dezechilibrelor macroeconomice, iar statele membre au ezitat în a lua măsuri pentru atenuarea acestor dezechilibre. Mai mult, guvernanța economică nu face casă bună cu populismul economic, așa că multe state au închis ochii la apariția dezechilibrelor interne. Dacă explozia sectorului imobiliar în multe state europene ar fi fost temperată prin măsuri economice – de exemplu, creșterea dobânzilor de referință, limitarea accesului la creditare –, atât mediul de afaceri, cât și beneficiarii noilor construcții ar fi fost nemulțumiți. Statele au preferat să lase aceste sectoare să se dezvolte într-un ritm halucinant, iar clienții cei mai săraci și vulnerabili, precum și firmele cele mai mici au fost în primul rând afectate de venirea crizei: clienții și-au pierdut casele, oamenii de afaceri și-au pierdut afacerea, angajații au devenit șomeri, băncile și-au marcat pierderile. În retrospectivă, statul ar fi trebuit să intervină din timp pentru atenuarea ritmului de creștere al sectoarelor imobiliar și financiar. Câștigurile tuturor înainte de criză ar fi fost mai mici, dar pierderile post-criză ar fi fost suportabile.

Comisia Europeană reacționează post-criză pentru întărirea regulilor de guvernanță

În 2011, Comisia Europeană elaborează, iar Parlamentul European și Consiliul UE aprobă două noi regulamente care au că scop monitorizarea echilibrelor macroeconomice, identificarea dezechilibrelor, precum și mecanisme corective ale dezechilibrelor macroeconomice: Regulamentul 1176/2011 care stabilește procedura și Regulamentul 1174/2011 care stabilește aplicarea și sancțiunile. În baza articolelor 121 și 136 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, aceste două noi regulamente introduc noi reguli de guvernanță economică. Încă din primul articol al Regulamentului 1176/2011, se arată că „este necesar să se tragă învățăminte în urma experienței acumulate în prima decadă de funcționare a uniunii economice și monetare și, în special, să se asigure consolidarea guvernanței economice în Uniune, pe baza unui nivel mai ridicat de asumare la nivel național… Cadrul consolidat de guvernanță economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate și coerente vizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, o strategie a Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă cu un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, încurajarea comerțului internațional și a competitivității, un semestru european pentru o coordonare consolidată a politicilor economice și bugetare (Semestrul European), un cadru eficace pentru prevenirea și corectarea deficitelor publice excesive [Pactul de stabilitate și de creștere (PSC)], un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, o reglementare și o supraveghere mai stricte ale pieței financiare, inclusiv supravegherea macroprudențială asigurată de Comitetul european pentru risc sistemic (CERS).”

Citiți continuarea editorialului pe reporterglobal.ro

Citește în continuare

Cele mai citite