Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Risc iminent ca România să piardă încă 1,4 miliarde de euro. Fără proiecte, nu vin nici banii europeni

Publicat

pe data de

Acum, că am terminat cu referendumul, să trecem la a discuta lucruri cu adevărat importante. De exemplu, despre banii europeni pentru autostrăzi, spitale şi şcoli şi despre cum sunt ei irosiţi de guvernele PSD-ALDE.

Potrivit cifrelor oficiale ale Comisiei Europene, România a absorbit din 2007 până în prezent 48,8 miliarde de euro repartizaţi potrivit graficului de mai jos. După cum se vede, cei mai mulţi bani au intrat în ţară în anul 2016 – 7,3 miliarde de euro.

Gradul de absorbţie pe perioada de programare 2007-2013 a fost de 96,7%, fiind preluat de Guvernul Cioloş de la 58,6% şi crescut în doar un an cu aproape 40%.

Pe exerciţiul financiar 2014-2020, rata de absorbţie la acest moment este de 20%, din care 6% prefinanţare automată. România a pierdut deja definitiv în 2017 1,2 miliarde de euro, iar în acest an există un risc iminent de a pierde încă aproximativ 1,4 miliarde de euro, fapt confirmat inclusiv de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, membru PSD, care spune că „atâta vreme cât nu avem proiecte nu avem ce analiza și nu avem, deci, ce cofinanța. Mai simplu de atât nu văd“.

Concluziile despre care sunt priorităţile reale ale PSD-ALDE sau despre incompetenţa crasă a acestui guvern care-l aduce la disperare chiar pe propriul lor comisar pot fi trase uşor de oricine.

Editoriale

Despre „Europa valorilor comune“ a Vioricăi Dăncilă

Publicat

pe

Aflăm din discursul citit ieri de premierul Dăncilă în Parlament că una dintre cele patru priorități ale României la președinția Consiliului UE este promovarea „Europei valorilor comune“.

Asta e cel mult o glumă proastă, doamnă premier!

Tratatul UE spune la Articolul 2 că statul de drept e o valoare fundamentală a statelor europene. Numai că nu ați pronunțat un cuvânt despre statul de drept în tot discursul dumneavoastră plicticos. Ba, mai mult, cu doar câteva ore înainte de acest discurs, vorbeați despre niște ordonanțe pentru amnistie și grațiere, adică exact scăparea infractorilor de statul de drept.

Dar problema și mai mare e că dumneavoastră sunteți premierul unei majorități penale, paralelă cu statul de drept și paralelă cu valorile UE. Să spuneți că România va promova „Europa valorilor comune“ când tot ce face partidul dumneavoastră de aproape doi ani încoace e tocmai să lucreze împotriva valorilor europene comune e o mare nerușinare.

Valorile și non-valorile pe care dumneavoastră și partidul dumneavoastră le promovați nu au nimic de-a face cu valorile lumii libere occidentale.

Dumneavoastră promovați și reprezentanți incompetența, tâlhăria, imunitatea, șmecheria. Acestea poate că sunt valori comune dumneavoastră, în PSD, dar cu siguranță nu sunt comune Uniunii Europene.

Credibilitatea dumneavoastră, a partidului dumneavoastră și, din păcate, a României în Uniunea Europeană este la minimul istoric într-un moment de maximă vizibilitate pentru țara noastră.

Președinția Guvernului Dragnea la Consiliul UE se va încheia în perioada alegerilor europene din 26 mai 2019, ocazie cu care vom putea să sancționăm prin vot această gașcă a penalilor incompetenți care abuzează românii de doi ani și e pe cale să se și să ne facă de râs la scară europeană.

Citește în continuare

Editoriale

Teroriștii nu câștigă decât dacă îi lăsăm. Atentatul de la Strasbourg ne arată din nou cât de importantă este Europa

Publicat

pe

FOTO AFP

Un individ a ucis, marți seară, trei persoane și a rănit alte 11, dintre care șase extrem de grav, în Strasbourg. Locul și momentul au fost alese atent: în mijlocul renumitei piețe de Crăciun, seara, când era plin de lume, într-o marți de sesiune plenară a Parlamentului European. Mii de oameni veniți din toate colțurile Europei și-au petrecut o mare parte din noapte blocați în restaurante, în clădiri ale instituțiilor europene, în frică.

Teroarea asta își dorește. Să ne blocheze. Să distrugă poate cel mai important aspect al vieții din Uniunea Europeană, ceva ce lipsește în multe alte părți de pe Glob: viața fără griji existențiale, fără frica permanentă de violență. Viața în pace. Sigur, avem multe probleme în Europa. Dar mai presus de orice altceva, avem pace în interiorul UE. Poate că nu știm unde o să lucrăm mâine sau care vor fi prețurile sau ce probleme vor înfrunta copiii noștri.

Dar cu toții ne așteptăm să trăim în siguranță și pace. Și în România.

Nu știu cum să fac să zic cât de importantă e senzația asta de siguranță oferită de Uniune. Am vorbit cu atât de mulți oameni din alte țări și continente care sunt mereu complet dați peste cap că la noi se poate trăi așa de… ușor. „Voi nu vă dați seama ce bine e la voi”, mi-au zis mulți.

Teroristul nu a reușit. Ca orice alt terorist care a comis atacuri în Europa, este un ratat. Parlamentul European își continuă activitatea. Cu mai multă securitate, piața de Crăciun din Strasbourg va continua. Oricât ar încerca și oricâte vieți nevinovate vor distruge, teroriștii nu pot să distrugă valorile europene cele mai importante.

Însă putem să ni le distrugem singuri. Dacă ne lăsăm orbiți de frică sau de ură. Dacă ne lăsăm mințiți de toți falșii profeți ai naționalismului retrograd și fără logică. Dacă ne fragmentăm în fața celor care au nevoie de noi fragmentați: fundamentaliștii, extremiștii, nebunii fără conștiință dar cu ideologie sau o logică proprie. Sau dictatorii care ne dau târcoale pe la frontiere, ca Putin sau Erdogan.

Ca români, rareori avem șansa să înțelegem cât de vitală este valoarea asta europeană, a păcii. Vorbim doar de fonduri și de autostrăzi și ne văităm (pe bună dreptate) că nu le avem. Dar cu ocazia asta trebuie să ne amintim că UE este mult mai mult de atât. Și că dacă vrem să continuăm să avem această pace internă, trebuie să ne implicăm.

Cum? Votând pe 26 mai pentru acei români care nu flirtează iresponsabil cu euroscepticismul, cu ROEXIT, cu naționalismul. Votând pentru mișcări politice care vor o Uniune Europeană puternică, horărâtă și mai liberă. Votând pentru cei care se vor bate cu cei care au ca principal argument ura și frica. Adică aceleași unelte pe care teroriștii încearcă, din când în când, să le mânuiască.

Citește în continuare

Editoriale

Guvernanța economică sau cum să guvernezi responsabil

Publicat

pe

În an centenar și cu nici două luni înainte de preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, Comisia Europeană a decis că România este susceptibilă de dezechilibre macroeconomice. Urmează o analiză aprofundată care va decide dacă România a acumulat dezechilibre macroeconomice și, dacă da, natura dezechilibrelor și ce măsuri ar trebui să ia pentru ajustarea ordonată a acestor dezechilibre.

Pe scurt, Comisia Europeană estimează că 13 state membre UE, printre care și România, sunt susceptibile de a fi deraiat de la regulile de bună guvernanță economică și au acumulat dezechilibre economice.

Guvernanța economică, între știință și onestitate

Guvernanța economică este știința de a guverna responsabil, de a folosi în mod înțelept resursele disponibile azi, de a mai lăsa și copiilor noștri resurse și de a evita îndatorarea excesivă a generațiilor viitoare, fără a uita de generațiile ajunse acum la vârsta pensiei. Responsabilitatea înseamnă cât și de la cine încasează statul bani, pe cine sprijină, cât cheltuie statul pentru a construi drumuri, spitale, școli, cât folosește pentru traiul de zi cu zi, cât împrumută statul pentru mâncare, cât pentru construcția de căi ferate de mare viteză, cât, cât, cât… Un stat inconștient împrumută bani pentru a face petreceri zilnice, săptămânale sau lunare, la care oamenii ajung pe drumuri pietruite, în căruțe trase de cai costelivi, depășiți stelar de bolizi ca-n filme. Căruțele sunt pline de oameni sărmani, fericiți că „li s-a dat” ceva la pensie și care nu pricep că „mâna invizibilă” a lui Adam Smith le-a luat prin inflație mai mult decât le-a dat guvernul. Fiesta ține cât ține, apoi trebuie să plătim datoria, dar nu avem cu ce. Așa că rostogolim mai departe datoria, plătim datoria din datorie, până când or veni creditorii la copiii noștri și i-or sili să plătească. Să plătească, dar noi vom fi pensionari atunci și îi vom amenința că dacă nu ne plătesc pensiile, nu îi votăm. Vor face înțelegeri cu creditorii, care îi vor mai păsui câteva luni, dar de plătit tot trebuie să plătească! Să își îndatoreze și ei copiii, cum am făcut și noi!

Guvernanța economică europeană, înainte de criză

Dar nu toate țările trăiesc acest destin sumbru de tragedie greacă. Sunt și țări (mai) responsabile, deși populismul economic face ravagii în lumea întreagă, de mulți ani. Funcționarea Uniunii Europene are la bază guvernanța economică. Până la criza economică din 2008, regulile de guvernanță vizau în special domeniul fiscal bugetar – prin Pactul de Stabilitate și Creștere și domeniul monetar și valutar, prin Banca Central Europeană. Violența și amploarea crizei au arătat că state cu o poziție fiscal-bugetară bună, precum România, Bulgaria, Irlanda, Lituania, Letonia, Estonia, cu datorie publică scăzută și deficit bugetar acceptabil, au fost profund afectate de criză. De ce? Petru că aceste state au dezvoltat alte tipuri de dezechilibre macroeconomice, care vizau piața internă sau datoriile externe, piața muncii, piața imobiliară sau piața financiară. Reguli slabe de guvernanță economică au condus la apariția nestingherită a dezechilibrelor macroeconomice, iar statele membre au ezitat în a lua măsuri pentru atenuarea acestor dezechilibre. Mai mult, guvernanța economică nu face casă bună cu populismul economic, așa că multe state au închis ochii la apariția dezechilibrelor interne. Dacă explozia sectorului imobiliar în multe state europene ar fi fost temperată prin măsuri economice – de exemplu, creșterea dobânzilor de referință, limitarea accesului la creditare –, atât mediul de afaceri, cât și beneficiarii noilor construcții ar fi fost nemulțumiți. Statele au preferat să lase aceste sectoare să se dezvolte într-un ritm halucinant, iar clienții cei mai săraci și vulnerabili, precum și firmele cele mai mici au fost în primul rând afectate de venirea crizei: clienții și-au pierdut casele, oamenii de afaceri și-au pierdut afacerea, angajații au devenit șomeri, băncile și-au marcat pierderile. În retrospectivă, statul ar fi trebuit să intervină din timp pentru atenuarea ritmului de creștere al sectoarelor imobiliar și financiar. Câștigurile tuturor înainte de criză ar fi fost mai mici, dar pierderile post-criză ar fi fost suportabile.

Comisia Europeană reacționează post-criză pentru întărirea regulilor de guvernanță

În 2011, Comisia Europeană elaborează, iar Parlamentul European și Consiliul UE aprobă două noi regulamente care au că scop monitorizarea echilibrelor macroeconomice, identificarea dezechilibrelor, precum și mecanisme corective ale dezechilibrelor macroeconomice: Regulamentul 1176/2011 care stabilește procedura și Regulamentul 1174/2011 care stabilește aplicarea și sancțiunile. În baza articolelor 121 și 136 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, aceste două noi regulamente introduc noi reguli de guvernanță economică. Încă din primul articol al Regulamentului 1176/2011, se arată că „este necesar să se tragă învățăminte în urma experienței acumulate în prima decadă de funcționare a uniunii economice și monetare și, în special, să se asigure consolidarea guvernanței economice în Uniune, pe baza unui nivel mai ridicat de asumare la nivel național… Cadrul consolidat de guvernanță economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate și coerente vizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, o strategie a Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă cu un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, încurajarea comerțului internațional și a competitivității, un semestru european pentru o coordonare consolidată a politicilor economice și bugetare (Semestrul European), un cadru eficace pentru prevenirea și corectarea deficitelor publice excesive [Pactul de stabilitate și de creștere (PSC)], un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, o reglementare și o supraveghere mai stricte ale pieței financiare, inclusiv supravegherea macroprudențială asigurată de Comitetul european pentru risc sistemic (CERS).”

Citiți continuarea editorialului pe reporterglobal.ro

Citește în continuare

Cele mai citite