Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Rectificarea bugetară 2018. Venituri supraestimate și cheltuieli subestimate

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Rectificarea bugetului general consolidat este o corecție determinată de o slabă planificare financiară, întrucât, inițial, la construcția bugetară veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile subestimate, mai cu seamă pe componenta salariilor din sectorul public și a asistenței sociale.

Prin raportare la bugetul inițial aprobat, rectificarea bugetară majorează atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat (BGC), iar deficitul nominal crește cu 1.1 miliarde de lei, până la 28 de miliarde de lei. Prin rectificare se suplimentează preponderent veniturile din impozite indirecte cu 2,8 miliarde de lei (TVA și accize), iar cheltuielile privesc mai cu seamă fondul de rezervă al guvernului, cheltuielile de capital, altfel destul de scăzute pe primele opt luni, precum și cheltuielile cu bunuri și servicii.

Ținând cont de evoluția indicatorilor macroeconomici ce indică o decelerare a economiei, este posibil ca estimarea creșterii „spectaculoase” a Produsului Intern Brut de 5,5%, respectiv 945 de miliarde de lei, de care s-a ținut cont la construcția bugetului general consolidat, să nu fie realistă, așa încât majorarea cheltuielilor publice, fără un grad de colectare mai mare, va conduce la o cronicizare a deficitului bugetar. De asemenea, remarcăm că cheltuielile bugetare nu reflectă susținerea vreunei politici de natură structurală care să susțină dezvoltarea.

Sub aspectul legalității, în aplicarea Art.119 din Constituția României, Art.4 lit.d) pct.5 și 6 din Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevede ca această autoritate administrativă autonomă să avizeze propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum si alocaţiile bugetare destinate ministerelor şi serviciilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile Art. 9 alin.(1) din Legea nr.24/2000, „în cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative, iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în funcţie de obiectul reglementării. Totodată, Art.31 alin.(3) din Legea nr.24/2000 prevede expres că „forma finală a instrumentelor de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative trebuie să cuprindă referiri la avizul Consiliului Legislativ şi, după caz, al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Curţii de Conturi sau Consiliului Economic şi Social”. Prin urmare, există obligativitatea legală a solicitării avizului CSAT, cât și a obținerii acestuia, aspecte pe care le-a semnalat și Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 17/21 ianuarie 2015 (pct.41 si pct.42).

Or, constatăm că membrii Guvernului României au încălcat dispozițiile Art.1 alin.(5) din Constituția României, potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, precum si Art.4 lit.d) pct.6 din Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Art. 9 alin.(1) și Art. 31 alin.(3) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ceea ce constituie un abuz.

Din perspectiva managementului financiar, rectificarea continuă practica ignorării regulilor de reponsabilitate fiscală, adoptate la nivel european în scopul întăririi disciplinei financiare și protejării climatului economic pe termen mediu și lung ce au fost transpuse în legislația națională prin Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare încă din anul 2010.

Cheltuielile obligatorii – salarii și asistență socială – trebuiau estimate corect și integral bugetate la începutul anului, astfel încât deficitul bugetar – în termeni nominali și reali – să se mențină pe parcursul anului.

Guvernul PSD-ALDE ignoră nu doar regulile și principiile europene în materie de politică fiscală, ci și regulile elementare de programare bugetară. Un exercițiu bugetar se întinde pe toată durata unui an calendaristic, însă, din textul Ordonanței de urgenţă (cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018), reiese clar faptul că, până la finalul anului, în buget nu mai sunt fondurile necesare pentru plata unor cheltuieli fundamentale, cum ar fi:

  • plata majorărilor salariale aprobate în cursul anului 2018;
  • asigurarea funcționării unor instituții publice până la sfârșitul anului;
  • asigurarea fondurilor necesare pentru achiziționarea de echipamente medicale;
  • asigurarea fondurilor necesare pentru programe și acțiuni de sănătate;
  • asigurarea sumelor necesare pentru scheme de ajutor de stat pentru investiții și rambursarea accizei la carburanți pentru transportatori;
  • asigurarea de fonduri pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale;
  • asigurarea sumelor pentru plata pensiilor militare de stat și pentru asigurarea mobilității terestre și înzestrarea cu echipamente și mijloace pentru combaterea criminalități.

În acest context, nu ignorăm declarația halucinantă a ministrului Finantelor publice. La sfârșitul lunii august, domnul Teodorovici declara  că „este iresponsabil să spui că nu sunt bani de pensii și salarii”. Or, noi constatăm că guvernul sa află exact în această situație.

Avem încă o dovadă că acest al treilea Guvern PSD-ALDE este cel mai ineficient si cel mai toxic dintre toate guvernele post-decembriste, unul care sacrifică cu bună știință sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice pentru a proteja interesele pe termen scurt ale unei găști restrânse.

Conform datelor publicate de Consiliul fiscal, în structura BGC se observă o creștere a veniturilor și a cheltuielilor cu 8,82 de miliarde de lei, respectiv 9,93 de miliarde de lei. Astfel, deficitul se adâncește față de estimarea inițială cu încă 1,1 miliarde de lei.

Cele mai importante modificări, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Fiscal, sunt:

Pe partea de venituri:

  • Continuarea trend-ului de scădere a veniturilor fiscale (taxe și impozite cu o colecare certă), cu 2,1 miliarde de lei, din care:
    • TVA și accizele scad cumulat cu 3 miliarde de lei față de estimarea bugetară inițială, deși consumul a continuat să crească și în acest an (6,4% în primele 7 luni[1]). Această ineficiență/incapacitate de colectare a ANAF reflectă o slabă colectare și, posibil, o creștere a evaziunii fiscale;
    • Încasările din profit și venit per total cresc cu 0,5 miliarde de lei, mai mult datorită creșterilor salariale din sectorul privat și cel bugetar decât profitabilității mediului de afaceri.
  • Cea mai importantă nerealizare, însă, se referă la sumele primite de la UE, unde nerealizarea este de circa 6 miliarde de lei. Conform CF, subperformanța este încă și mai ridicată la nivelul fondurilor structurale și de coeziune, unde execuția semestrială a BGC relevă venituri de 1,5 miliarde de lei, comparativ cu o estimare pe întregul an, de 10,7 miliarde de lei, respectiv 14% din estimare. Trebuie din nou notat faptul că imaginea execuţiei BGC a fost alterată încă de la începutul anului 2017 prin introducerea în buget a subvenţiilor destinate agricultorilor pentru a masca gradul scăzut de absorbţie a fondurilor europene de coeziune.

Pe partea de cheltuieli:

  • Cheltuielile de personal cresc cu peste 5 miliarde de lei, chiar cu aproape 6 miliarde după modificarea primului proiect de rectificare bugetară, în condiţiile în care salariile în sectorul bugetar le depăşesc clar pe cele din sectorul privat și se creează distorsiuni mai cu seamă în cazul profesiilor concurente în piața muncii, prin migrare în sectorul public;
  • Cheltuielile cu asistenţa socială (inclusiv pensiile) cresc cu circa 2 miliarde de lei. Acestă creştere trebuie comparată cu creşterea sumelor alocate pensiilor de serviciu (asa-numitele „pensii speciale”), care cresc la rectificare cu circa 1 miliard de lei;
  • Cheltuielile cu investiţiile scad cu 1,1 miliarde de lei, în condiţiile în care (excluzând achiziţia de tehnică militară de la începutul anului) acestea au ajuns la un minim istoric, iar România este pe ultimul loc din UE în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii;
  • Alte transferuri cresc cu 1 miliard de lei, în mare parte deoarece Guvernul PSD-ALDE nu a bugetat integral sumele necesare contribuției României la bugetul UE.

Analizând datele din prima rectificare bugetară, devine evident faptul că presiunea pe mediul privat va crește în lunile următoare pentru ca statul să colecteze miliardele în plus estimate ca venituri în următoarele patru luni. Aceste venituri suplimentare, dacă vor fi colectate, nu vor finanța proiecte de investiții care să ajute la creșterea competitivității economiei românești, ci vor fi pompate în promisiunile electorale ale PSD-ALDE. De asemenea, există riscul amplificării efectului de evicțiune, întrucât statul se va împrumuta mai mult de la bănci în detrimentul economiei reale. Corelativ, expunerea activelor bancare pe împrumuturile acordate statului va crește.


[1] Față de perioada similară a anului precedent

Editoriale

Ești sigur că pe tine „nu te interesează politica“?

Publicat

pe

Am început campania „Oameni noi“ la Bruxelles acum aproape două luni. Așa cum era de așteptat, reacțiile miilor de români cu care am vorbit despre reforma legilor electorale au fost extrem de diverse: „Mulțumesc pentru ce faceți”, „Cu ce pot ajuta?”, „Trăsni-v-ar focul să vă trăsnească, plecați de aici!” sau, cel mai des, „Să sperăm că va fi mai bine!”.

Dar reacția care mi-a dat cel mai mult de gândit este „pe mine nu mă interesează politica”. Am auzit-o de câteva zeci de ori, iar dacă ne aducem aminte că la ultimele alegeri europarlamentare aproape 70% dintre români au stat acasă, este clar că e un sentiment larg răspândit. Și nici nu este greu de înțeles de ce: dezamăgirile provocate de clasa politică în ultimii 30 de ani au lăsat urme adânci. Speranțele enorme care au fost investite în CDR în 1996 sau în Alianța DA în 2004 și care au fost înșelate au generat cinism și neîncredere.

Însă întrebarea care se pune în cazul acesta este: dacă pe tine nu te interesează politica, îți va fi mai bine sau mai rău? Poate este mai ușor să nu te preocupe gafele monumentale aproape zilnice ale prim-ministrului sau să îți vezi de familie, prieteni și serviciu în loc să te implici într-un proiect politic nou sau să ieși în piață la protest (mai ales că e foarte posibil să fii luat la bătaie sau să înghiți niște gaze).

Dar lipsa ta de interes și implicare va fi o strategie câștigătoare doar pe termen foarte scurt. Pentru că, vrei, nu vrei, viața ta, familia, prietenii și serviciul au de suferit din cauza a ceea ce fac politicienii în fiecare zi:

Foarte multi dintre milioanele de români din diaspora, care au plecat tocmai ca să scape de acești politicieni corupți și incompetenți, își doresc să revină acasă. Putem, împreună, printr-o altfel de politică, să transformam România într-o opțiune viabilă și pentru ei și pentru copiii lor.

Absenteismul de la alegeri nu are, de fapt, niciun efect pozitiv: alegerile nu au prag de validare. Dacă se prezintă 70%, 30% sau doar 1% dintre cetățeni la vot, rezultatul rămâne valabil și niște politicieni vor deveni parlamentari și primari. Apoi vor decide ce se întâmplă în școlile și spitalele noastre, pe străzile noastre sau ce se va face cu banii de la buget.

Dacă nu îți plac politicienii actuali, ai mare dreptate! Soluția corectă pentru schimbarea lor este să te intereseze politica chiar mai mult decât până acum. În felul acesta, vei putea tu să decizi cine și cum va face politică în România în anii care urmează.

Semnează, votează, finanțează sau, și mai bine, pune umărul la construirea unui clase politice noi, care să fie în slujba cetățeanului și să pună România pe drumul cel bun.

* Material de Andrei Ion, membru în Comunitatea tematică România în UE, expert pe fonduri europene

Citește în continuare

Editoriale

From EU with love

Publicat

pe

De ce a fost o zi extrem de importantă pentru România ziua în care s-a votat în Parlamentul European o rezoluţie cu privire la statul de drept, concomitent cu publicarea unui raport MCV extrem de critic şi de ultimativ. La rece:

1. Pentru că Rezoluţia nu este despre români, despre speranţele lor şi locul lor în Europa, pe care le-ar ataca Parlamentul European; rezoluţia este despre un guvern inconştient, analfabet şi fudul, care iroseşte speranţele românilor şi le calcă mărunt în picioare locul în Europa; este despre o majoritate parlamentară care votează evitarea puşcăriei sau pomeni electorale, nu dezvoltare şi integrare. Timmermans spunea la dezbaterea din octombrie: „Suntem aici ca să vă ajutăm. Sunt aici în numele cetăţenilor români care îşi doresc respect pentru statul de drept“. Aşa este. Tot ce trebuie să facă Dragnea & coaliţiadeevitareapuşcăriei este să respecte tratatele şi regulile Uniunii. Nu poţi fi cu călcâiele înfipte în banii europeni, pentru care UE e bună, şi cu capul în schemele de spălare de bani şi combinaţiile mafiote tipic ruseşti sau azere; nu poţi fi cu valorile europene în gură şi cu gazele pentru protestatari în butelii şi petarde care sunt direcţionate peste familii cu copii. Pur şi simplu, nu se poate.

2. Pentru că, după ziua de ieri, mesajul cel mai important care rămâne în atenţia publică este acela că o clică politică îşi bate joc de o masă de votanţi decenţi şi răbdători, care au mandatat-o cu încredere. Încredere pentru voinţa şi putinţa de a elabora politici publice în interesul lor şi încredere pentru capacitatea de a-i reprezenta în Europa. Au eşuat lamentabil, la ambele. Nu reprezintă pe nimeni nicăieri, nici măcar pe cei care, votându-i, sperau că vor obţine un loc de muncă mai cald, o pensie mai mare, o relaţie în sistem. De ce nu? Pentru că se termină banii; nu sunt investiţii; nu sunt absorbite fonduri europene; nu aruncă nimeni cu locuri de muncă peste gard, iar relaţiile din sistem nu te mai ajută la nimic. De exemplu, sistemul de sănătate te îngroapă cu zile şi cu relaţii cu tot, pentru simplul fapt că esti colocatar de salon cu nişte bacterii ucigaşe.

3. Pentru că rapoarte precum cel de ieri, pe MCV, sunt semnale extrem de puternice că trebuie oprită asasinarea justiţiei în favoarea infractorilor. Cine asasinează justiţia? Cine are interese politice la pachet cu condamnări. Cine poate scăpa de astfel de personaje politice? Păi, MCV nu poate. MCV poate doar semnala că există regres, probleme profunde la nivel de funcţionare a unor mecanisme, că am fost primiţi în UE cu nişte condiţii, iar acum ne facem de cap. Deci ce rău le face politicienilor care urlă că sunt patrioţi şi europeni? Că nu înţeleg.

În schimb, românii pot. Îi pot elimina din peisajul politic pe toţi cei mandataţi de condamnaţi să facă praf justiţia şi statul de drept, de dragul sinecurilor, al privilegiilor şi al puterii, dar fără niciun pic de drag de oameni. Pot, iar zile precum cea de ieri îi trezesc şi îi fac să se întrebe cine apără interesele cui, cine denigrează, până la urmă, şi cine ocroteşte România.

De asta sunt atât de importante astfel de zile. Pentru că înseamnă oxigen şi trezire la realitate. Pentru că oamenii trebuie să ştie cum şi cine îi trage spre marginea Europei, în vremuri în care Bruxelles-ul îi prinde de mânecă şi încearcă cu disperare să îi aducă înapoi.

Liviu, e simplu: nu mai minţiţi şi nu mai furaţi. Respectaţi-vă angajamentele. Aduceţi bani şi proiecte acasă, nu rezoluţii pentru că guvernul distruge justiţia, bate oameni, se joacă cu libertatea de exprimare, cu presa, cu vieţile oamenilor, în general. pe lângă faptul că falimentează ţara.

Despre asta a fost ziua de ieri – pentru România, from EU with love. Pentru că ei ştiu că această clică nu ne merită.

În Europa se votează la alegerile parlamentare în proporţie de 80% sau chiar mai mult, în unele state membre; iar europarlamentarele sunt foarte importante prin prisma competenţei şi coerenţei oamenilor care ajung în Parlamentul European. Poate ar trebui să avem o rezoluţie separată despre cum ne decidem locul în Europa prin vot.

Editorial publicat pe blogurile Adevarul.ro

Citește în continuare

Editoriale

România s-a născut europeană și așa trebuie să rămână

Publicat

pe

Dacă vrem să facem parte din istoria europeană și să înțelegem ce a însemnat și cum a avut loc Marea Unire, ar fi trebuit să vedem astăzi prin țară multe evenimente de comemorare a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial în urma armistițiului semnat la Compiègne între reprezentanții Antantei și ai Puterilor Centrale.

Aproape 700.000 de români au murit în cei doi ani de război, mulți dintre ei din cauza incompetenței conducerii politice și militare de atunci, care a făcut posibile dezastre precum cel de la Turtucaia sau precum pacea de la București prin care România era desfigurată.

Ne place să credem că Marea Unire a fost epitomul virtuților naționale, românești, dar realitatea este că ea a fost de fapt posibilă prin concursul unor împrejurări care au avut puțin de-a face cu acei români get-beget pe care ni-i imaginăm. Fără decizia regelui româno-german Ferdinand de a intra în război de partea Antantei și împotriva fostei sale țări, fără decizia aceluiași rege de a nu semna pacea de la București și de a reintra în război pe 10 noiembrie 1918, cu o zi înainte de armistițiu, fără aportul generalului Berthelot și al Misiunii militare franceze, care au repus pe picioare Armata Română după înfrângerile rușinoase din 1916 și, în sfărșit, fără armistițiul de la Compiègne prin care s-a anulat Tratatul de la București, Marea Unire nu ar fi fost posibilă. Ba, din contră, România ar fi fost astăzi o mică și nesemnificativă țară de frontieră la marginea Europei.

Dacă vrem să fim cu adevărat parte din Europa, trebuie să începem să marcăm în imaginarul nostru colectiv marile momente ale istoriei europene, cum e Ziua armistițiului. Și trebuie să înțelegem că marile realizări istorice ale României nu ar fi fost niciodată posibile fără aliații noștri europeni.

România s-a născut europeană și așa trebuie să rămână, chiar dacă pe unii lideri trecători i-ar avantaja mult mai bine o Românie închisă, izolată și desprinsă de Europa.

Citește în continuare
Revista Preseiacum 12 ore

Oana Bogdan, la Alba Iulia: Proiectăm o țară în care cei plecați la muncă în străinătate să vrea să se întoarcă, să muncească și să își educe copiii

Stiri RO+acum 23 de ore

Teleormanul vrea Oameni noi în politică. Dacian Cioloș: „Lucrurile pot să evolueze doar în măsura în care ne asumăm să susținem oameni de bună-credință și onești“

Stiri RO+acum 2 zile

Oana Bogdan, la Radio Unirea Alba Iulia: „Vrem să creăm o punte între rural și urban. Ne propunem să fim un partid de masă”

Stiri RO+acum 2 zile

Oana Bogdan, la Alba Iulia: „Domeniul construcțiilor este văduvit în România, are probleme uriașe, pentru că nu mai sunt oameni”

Comunități Locale România 100acum 2 zile

Comunitatea RO100 Bruxelles are noi comoderatori și anunță o întâlnire cu Dacian Cioloș

Stiri RO+acum 2 zile

Dacian Cioloș: Fără o administrație publică performantă, patinăm în gol. Eficiența unui guvern depinde de profesionalismul administrației publice

Comunități Locale România 100acum 2 zile

Comunitatea RO100 Roma strânge semnături pentru „Oameni noi“ de la românii din Italia. Mai sunt de strâns 50.000 de semnături

Stiri RO+acum 3 zile

Dacian Cioloș: „USR are un culoar de nișă pe care îl valorifică foarte bine. Electoratul nostru vine din diferite medii sociale. E un alt culoar, pe care îl acoperim noi“

Stiri RO+acum 3 zile

Dacian Cioloș: Societatea nu se transformă doar schimbând sistemul de învățământ. Dacă nu o să ne schimbăm cu toții, nu o să putem avansa

Stiri RO+acum 3 zile

Dacian Cioloș: Mă bucur că partidele de opoziție caută soluții pentru a trimite acest guvern acasă. Avem nevoie de alegeri anticipate

Cele mai citite