Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Raluca Prună, la Adevărul Live, despre culisele desemnării lui Lazăr la PG: ce acte au ajuns la Iohannis și ce s-a întâmplat cu ordonanţa de clasare

Publicat

pe data de

FOTO Eduard Enea/Adevărul.ro

Fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună, care, în 2016, l-a propus pe Augustin Lazăr pentru şefia Parchetului General, a explicat, la Adevărul Live, cum a decurs procedura de selecţie: ce s-a întâmplat cu celebra ordonanţă de clasare a dosarului care-l viza pe Klaus Iohannis, ce acte au ajuns la CSM şi ce acte au mers, mai departe, la Cotroceni.

Adevărul: Cum se desfăşoară toată metodologia de numire a unui procuror general? Ca să înţeleagă toată lumea de unde vine confuzia. 

Raluca Prună: Procedura se desfăşoară potrivit Legii 303/2004. La propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, preşedintele numeşte. Ulterior adoptării legii, CSM a adoptat un regulament care descrie procedura. CSM a decis prin Regulamentul din 2006, 2009 şi 2011 ce anume trebuie să conţină dosarul unui candidat pentru şefia Parchetului. Se vorbeşte despre un plan de management şi despre un număr de lucrări relevante pentru cariera lui. Poate fi un rechizitoriu urmat de trimitere în judecată şi de condamnare. Nu poţi să vii în CSM cu un dosar care este încă în curs de desfăşurare.

La dosarul domnului Lazăr, am trimis la CSM planul de management şi lucrările relevante alese de domnul Lazăr. Nu exista în acele lucrări nicio ordonanţă de clasare. Eu m-am uitat pe acele lucrări şi, în procedura de selectare pentru numirea candidaţilor, am avut interviuri. Nu exista vreo ordonanţă de clasare. Îmi aduc aminte că domnia sa a investigat dosarul Patrimoniului, cu brăţările dacice. Despre acest dosar mi-a vorbit domnia sa, unde a fost o cooperare internaţională.

Domnul Tudorel Toader a spus că în dosarul lui Augustin Lazăr, existent la Ministerul Justiţiei, acel calificativ de „foarte bine” lipsea. Trebuia să existe acel calificativ în dosar? Dumneavoastră trebuia să verificaţi şi această condiţie?

Raluca Prună: Răspunsul este nu. Eu am verificat prin CSM. Evaluarea profesională a fiecărui magistrat se face de către CSM. Toţi candidaţii au pretins că îndeplinesc condiţiile legale: 10 ani vechime, fără sancţiuni disciplinare şi foarte bine la evaluare. Am verificat la CSM, care a certificat că la ultima evaluare Lazăr avea „foarte bine”.

N-am avut o dovadă scrisă şi nici nu am cerut-o. Mapa profesională e la CSM. Eu nu am considerat să cer un document din mapa profesională a candidatului. Dacă vă veţi uita în aviz, se explică că are vechime… Eu nici despre domnul Lazăr nu puteam să verific că are 34 de ani vechime. Ştiam din CV şi din spaţiul public, dar o certificare formală a dat-o CSM prin aviz.

Dumneavoastră la Minister aţi văzut alte dosare înaintate de predecesori ai dumneavoastră la alte candidaturi? 

Nu, nu am văzut. Înainte ca eu să vin la Minister a fost procedura pentru procurorul-şef al DIICOT şi am întrebat în minister care a fost procedura. Şi a fost exact cea pe care am urmat-o şi eu. Am mers în foarte mare măsură pe procedura care s-a utilizat în propunerea procurorului-şef al DIICOT, dar n-am văzut dosarul.

Domnul Toader, în comunicatul dat ieri, spune că nu s-au identificat în dosarul de la Ministerul Justiției cele 12 lucrări, pentru ca mai târziu să spună că s-a identificat totuşi o clasare. Acele lucrări s-au făcut copii şi au plecat la CSM? Sau nu a mai rămas nimic la Minister?

În Ministerul Justiţiei există un departament de resurse umane. Acolo se trimiteau dosarele de candidat, apoi ajungeau la mine pe masă. Nu ştiu ce a rămas în minister. Dar ar trebui să existe copii.

Dumneavoastră aţi spus că în dosar nu exista acea ordonanţă de clasare. 

Nu vreau să arunc niciun fel de suspiciune, dar nu pot să certific ce s-a întâmplat în departamentul de resurse umane de la minister. Eu nu am trimis nicio ordonanţă de clasare la CSM.

Insistăm un pic pe acest traseu pentru că domnul Toader susţine că acea ordonanţă de clasare există. Domnul Lazăr ştia despre ea. Din moment ce şi domnul Lazăr zice că exista, de la dumneavoastră către CSM, prin câte mâini a trecut dosarul? 

De la Ministerul Justiţiei se trimitea prin poşta militară la CSM. Dosarul candidatului Augustin Lazăr nu a cuprins nicio ordonanţă de clasare, iar eu l-am trimis la CSM fără nicio ordonanţă de clasare. Nu ştiu să vă spun de unde iau aceste lucrări. Nu erau cerinţe pe care le verificam la etapa dialogului cu candidatul.

Dumneavoastră îl trimiteţi la Cotroceni, nu CSM. Presupunând că domnul Lazăr făcea acea ticăloşie pe care o insinua Tudorel Toader ca să o vadă preşedintele, la preşedinte nu ajung. Domnul Toader ar trebui să ştie acest lucru. 

Am trimis dosarul la CSM, a avut loc interviul public la CSM, apoi la Ministerul Justiţiei se trimite avizul, iar eu l-am trimis la Preşedinţie. Doar avizul se întoarce de la CSM la Minister, fără dosar. Lucrările nu se mai întorc la Minister şi nu ajung la preşedinte. Avizul de la CSM certifică ceea ce reiese din mapa profesională.

Deci dumneavoastră nu ştiţi când a avut loc acea ultimă evaluare. Putea să fie şi în 2013.

Nu, şi nici n-am întrebat asta. Legea spune la ultima evaluare profesională, indiferent când a avut loc. Legea nu distinge. CSM a certificat că la ultima evaluare a avut calificativul foarte bine. Nu înţeleg de ce Tudorel Toader spune că nu a găsit la minister calificativul. Nici nu avea de ce să găsească. Această evaluare e la CSM.

Legea spune că aceste evaluări periodice ale procurorilor se fac o dată la trei ani. Ştiţi să se respecte acest termen? La domnul Lazăr pare să se fi sărit. 

În momentul în care domnul Lazăr şi-a depus candidatura pentru funcţia de procuror general, candidase pentru şefia Parchetului Alba. Concursul pentru Parchetul Alba a fost organizat în decembrie 2015. Îmi imaginez că exista evaluarea domnului Lazăr la CSM din moment ce a fost acceptat pentru şefia Parchetului Alba. 99% dintre procurorii din România au calificativul foarte bine.

Domnul Toader face acuzaţii foarte grave, insinuează că nu exista un asemenea calificativ. Nu suntem acolo. În ce calitate a primit domnul Toader ordonanţa de clasare?

Păi, a găsit-o la minister, în dosar, aşa a spus.

Aşa a spus, urmează să facă şi proba că aşa a fost.

La preşedinte ce ajunge efectiv? Numai avizul CSM? 

La preşedinte ajunge o scrisoare din partea Ministrului Justiţiei, care explică propunerea. Avizul CSM era anexat la această scrisoare, plus CV-ul. Fără plan de management. Cele trei acte – scrisoarea, avizul şi CV-ul – au plecat de la mine din cabinet.

Cum credeţi că se va termina povestea asta? 

E greu de spus. Vreau să văd cum se va termina şi procedura aceasta a revocării. La doamna Kovesi era un raport. Pe ce anume se întemeiază cererea de revocare dacă managementul a fost eficient? Trebuie fie să nu mai fi îndeplinit condiţiile de la momentul numirii, nu este cazul, fie să aibă sancţiuni disciplinare, nu este cazul, fie să fie un management prost. Iar nu este cazul.

Dumneavoastră cât aţi fost ministru aţi avut vreodată un imbold de a efectua un control asupra vreunui procuror-şef? Şi care era procedura dacă îl făceaţi? 

Nu, nu am avut nici imboldul, nici timpul necesar. Am avut un mandat scurt. La DNA au fost controale frecvente, la Parchetul General nu prea au fost.

Faptul că domnul ministru şi-a asumat rolul de anchetator e o problemă de procedură?

Eu cred că e o problemă de lege. Chestiunea de control asupra activităţii procurorilor ţine de lege, dacă se dovedeşte că domnul Toader a făcut chiar el evaluarea, nu se întemeiază pe un raport al un procurori, cred că avem o problemă de lege.

Citiți continuarea interviului pe Adevarul.ro

Revista Presei

Oana Bogdan, la Alba Iulia: Proiectăm o țară în care cei plecați la muncă în străinătate să vrea să se întoarcă, să muncească și să își educe copiii

Publicat

pe

Oana Bogdan, cofondatoare a Mișcării România Împreună (RO+), a participat sâmbătă la Conferința Națională a Istoricilor și Doctoranzilor în istorie, arheologie, muzeologie, istoria artei, patrimoniu de la Alba Iulia, ocazie cu care a vorbit despre planurile sale și ale RO+ în legătură cu schimbarea de care România are nevoie și a subliniat că orașul Marii Uniri este și locul unde s-a înființat una dintre primele comunități locale ale Platformei România 100, organizația civică fondată de Dacian Cioloș.

„De câte ori am venit la Alba Iulia am găsit idei și inițiative bune și-așa s-a întâmplat și acum. Spiritul acestui loc probabil face ca oamenii să fie deschiși la la evoluție și astfel se întâmplă multe lucruri de referință pentru România. Mă gândesc la reperul istoric, faptul că este capitala Marii Uniri, la faptul că și-a câștigat în ultimii ani reputația de oraș inovator – prin proiectele smart city, care sunt proiecte de viitor, la faptul că în acest județ există un adevărat model de dezvoltare rurală – comuna Ciugud, lider la proiectele cu fonduri europene. Și, poate nu întâmplător, una dintre primele comunități locale ale Platformei România 100, organizația civică fondată de Dacian Cioloș și al cărei membru sunt, s-a înființat aici. Așadar, iată, Alba Iulia există un potențial și o energie bună pentru proiecte de viitor. Acest potențial trebuie încurajat și valorificat. Și asta facem“, a declarat Oana Bogdan, potrivit alba24.ro.

Fost secretar de stat în Ministerul Culturii din Guvernul tehnocrat, Oana Bogdan consideră că prin intermediul organizatiei civice Platforma România 100 și prin viitorul partid Mișcarea România Împreună (RO+) există o alternativă reală pentru România. „O mare parte dintre noi am activat în Guvernul Cioloș și ne propunem să continuăm reforma începută atunci, când timpul a fost prea scurt. Proiectul de țară la care lucrăm este unul de dezvoltare durabilă și are la bază crearea de punți între rural și urban, tineri și vârstnici, românii plecați și cei rămași, tradiții și noi tehnologii, trecut și viitor. Proiectăm o țară în care cei plecați la muncă în străinătate să vrea să se întoarcă, să muncească și să își crească și educe copiii“, a explicat Oana Bogdan, de profesie arhitect, care a revnit în România după 19 ani.

Cofondatoarea RO+ a vorbit la Alba Iulia și despre proiectele pentru Munții Apuseni și mediul rural: „Proiectăm o țară care se poate baza pe enormul potențial agricol ce poate fi pus în valoare, dar nu fără consolidarea unei clase de mijloc la sate – am demarat un set de politici în acest scop în 2016 și a fost lansat chiar în Alba, la Ciugud, comună ce este un adevărat model de dezvoltare rurală“.

Județul Alba și zona Apusenilor, în general, consideră ea, au resurse importante pentru o agricultură de calitate cu specific teritorial care să poată fi mai bine valorificată de către micii producători din punct de vedere al prețurilor. „Ne gândim să legăm patrimoniul culinar, patrimoniul natural și patrimoniul cultural pentru a promova branduri locale în așa fel încât aceste zone cu specific să se poată demarca pe piață, atât în producția alimentară, cât și în turism“, a mai spus Oana Bogdan, potrivit sursei citate.

 

În loc de monumente și manifestări populiste, Oana Bogdan și-ar dori ca cei care conduc în prezent România să se axeze mai degrabă pe mari proiecte de infrastructură, esențiale pentru dezvoltare, dar și pentru ca „românii să fie uniți“. „Proiectăm o țară unită. Prin tot ceea ce am făcut și vom face, așa cum spune și numele nostru – România Împreună, ne dorim să-i unim pe români, să contracarăm energia aceasta negativă de dezbinare, pesimism și neîncredere care macină societatea. Ca dimensiune culturală și socială, România, pentru noi, nu poate fi decât unită. De aceea, în loc de monumente, manifestări populiste și obstrucționarea justiției, ne-am fi dorit ca, în an Centenar, cei aflați acum la conducerea țării să se concentreze pe marile proiecte de infrastructură, cele de autostrăzi, care sunt esențiale pentru dezvoltare, dar și pentru ca românii să fie uniți. Iar atunci când spunem România unită, spunem și unită cu Uniunea Europeana si milităm pentru consolidarea acestei uniuni, pentru o integrare de profunzime. Este o altă dimensiune a Unirii, de importanță crucială pentru dezvoltarea României în direcția pe care ne-o dorim, și care, iată, este pusă sub semnul întrebării de actuala coaliție de guvernare”, a mai adăugat arhitecta.

Citește în continuare

Revista Presei

Alin Mituța: „Nu Comisia trebuie trasă la răspundere, ci acești domni din Parlament care fac apel la încălcarea Constituției și a tratatelor europene”

Publicat

pe

Alin Mituța, cofondator al Mișcării România Împreună (RO+), desființează acuzațiile liderilor coaliției de guvernare PSD-ALDE la adresa Comisiei Europene, privind așa-zisă ingerință a Executivului comunitar în politica națională, prin intermediul recomandărilor formulate în raportul MCV referitor la Justiția și lupta anticorupție din România.

În acest sens, Alin Mituța arată că tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, semnat inclusiv de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceau, precum și Mecanismul de Cooperare și Verificare sunt obligatorii atât potrivit Tratatului privind Uniunea Europeană, cât și potrivit Articolului 148 din Constituția României.

„Înțeleg că domnii din coaliția de guvernare vor să dea în judecată Comisia Europeană din cauza MCV, pentru «ingerințe» în politica națională. Ce uită dumnealor este că MCV a fost instituit în baza mecanismului de salvgardare (articolele 37-38) stabilit prin Tratatul de aderare care a fost semnat inclusiv de domnul Tăriceanu în numele României. Tratatul de aderare și MCV sunt obligatorii atât potrivit Tratatului privind Uniunea Europeană, cât și potrivit Articolului 148 din Constituția României: «Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare»”, a scris Alin Mituța pe pagina sa de Facebook.

Alin Mituța îi acuză pe liderii coaliției de guvernare că fac apel la încălcarea Constituției României și a tratatelor europene atunci când invocă o eventuală atacare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a Mecanismului de Cooperare și Verificare: „Nu Comisia ar trebui să fie trasă la răspundere, ci acești domni din Parlamentul României care fac apel la încălcarea Constituției propriei țări și a tratatelor europene”.

Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a confirmat informația, apărută inițial pe surse, potrivit căreia PSD ia în calcul să conteste la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) raportul MCV privind România.

„Dacă avem o Constituție și un Parlament, care a adoptat legal niște legi, nu pot să vină niște politruci de la Bruxelles și să conteste politic legitimitatea unor acte adoptate de Parlament. Și atunci, la un demers politic putem veni cu un demers juridic. Fără îndoială el poate fi făcut la Curtea Europeană de Justiție“, a declarat, miercuri, Florin Iordache, potrivit Ziare.com.

De cealaltă parte, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că raportul MCV nu poate fi atacat deoarece nu este un act juridic. „Raportul MCV nu este un act juridic, atenţie! El conţine nişte recomandări. Deci el nu poate fi atacat sau contestat în Justiţie, ca să ne lămurim. Sigur că o să le spun, dar cred că cine a vorbit poate nu a fost suficient de atent la exprimare. (…) El ar putea să fie, să presupunem, supus unei analize şi eventual contestat. Dar o astfel de decizie nu este luată. (…) Ca să nu facem confuzii. Nu am discutat încă despre o astfel de posibilitate. (…) M-am văzut aseară cu domnul Dragnea, dar nu am discutat acest subiect”, a declarat Tăriceanu, la Senat, întrebat cum comentează posibilitatea ca PSD să conteste raportul MCV la Curtea Europeană de Justiţie, potrivit G4Media.ro.

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș, despre dubla lovitură primită de România prin MCV și rezoluția adoptată de PE: Majoritatea PSD-ALDE ține România la periferia UE

Publicat

pe

Fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, a avertizat, marți seară, într-o intervenție la Realitatea TV, că România rămâne la periferia Uniunii Europene, cu mai puțin de două luni înainte de preluarea președinției rotative a Consiliului UE, în contextul raportului MCV extrem de critic dat publicității de Comisia Europeanî și al rezoluției adoptate de Parlamentul European.

„Și rezoluția (Parlamentului European, n.r.), și raportul (MCV, n.r.) negativ vizează majoritatea politică din România. Poporul român este parte a Uniunii Europene, România a cerut să fie parte din Uniunea Europeană. Cei care vremelnic se află la conducerea țării, acum, nu respectă angajamentele luate de România în momentul aderării la UE. Nemulțumirile de astăzi sunt aceleași pe care sute de mii de români le spun în stradă de un an și ceva. Aceste semnale care vin de la centrul Uniunii Europene vizează politicienii care conduc astăzi România, majoritatea parlamentară care a votat astăzi ca infractorii cu condamnări de sub cinci ani să stea acasă“, a declarat fostul premier tehnocrat la Realitatea TV, cu referire la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor care a dat, marţi, raport favorabil de modificare a legii privind executarea pedepselor cu închisoarea.

Dacian Cioloș consideră că este o coincidență nefericită ca România să fie lovită atât de dur, simultan, de două instituții ale UE, dar subliniază că vina nu este a Uniunii Europene, ci a actualei conduceri a statului român: „România are nevoie la nivel european de oameni care să susțină cu adevărat interesele țării noastre. Nu e vina UE ce se întâmplă astăzi, ci e vina celor care s-au instalat în fruntea României și sunt gata să facă orice, să sacrifice și viitorul european al României, pentru interesele proprii“.

„Chiar dacă nu ajungem la suspendarea fondurilor europene, România rămâne, din păcate, din cauza majorității, la periferia Uniunii Europene. […] În 2016, informal, am avut un acord – să scăpăm de MCV, dar în condițiile în care România continuă cu progresele în justiție, pentru ca, înainte de preluarea președinției Consiliului UE, să găsim o variantă pentru a înceta acest mecanism. Dar România, în loc să avanseze, a luat-o înapoi“, a explicat Dacian Cioloș, care a subliniat că în urmă cu doi ani România era în avantaj față de Bulgaria în ce privește aderarea la Spațiul Schengen.

„Uniunea Europeană decuplează România de Bulgaria, dă semnale că Bulgaria ar putea scăpa de MCV la anul. E regretabil pentru mine că, iată, Comisia Europeană a decis să decupleze România de Bulgaria, e cu atât mai regretabil cu cât încercăm să obținem sprijinul unor state puternice pentru ca România să intre în Spațiul Shengen. În urmă cu doi ani, acele state puternice UE ziceau că e greu să integreze în Schengen România, iar Bulgaria nu. Acum, e invers“, a declarat fondatorul Mișcării România Împreună la Realitatea TV.

În cadrul aceleiași emisiuni, Dacian Cioloș a avertizat și asupra faptului că un alt deziderat al României, aderarea la Zona Euro, este în pericol de a fi amânat și mai mult, factorul economic și așa problematic nefiind singurul de care puterea de la București trebuie să țină cont pentru a putea adopta euro drept monedă națională.

„Aderarea la Zona Euro înseamnă mai mult decât îndeplinirea unor condiții macroeconomice și financiare, înseamnă în primul rând credibilitatea funcționării statului, iar justiția e un element-cheie. Vorbim despre oameni de afaceri care nu vor veni în România până nu-s convinși că justiția funcționează, vorbim despre parteneriate cu state membre. Din păcate, acest cadru de operare este pus sub semnul întrebării cât timp Mecanismul de Colaborare și Verificare rămâne în vigoare. Din păcate, ceea ce crește riscul de a rămâne departe și de Zona Euro nu e doar MCV, cu riscurile de corupție de la vârful statului român, ci și riscul de depășire a deficitului bugetar de 3%. Din cauza modului în care este gestionat bugetul, o să fie nevoie să mai treacă câțiva ani în care un guvern să demonstreze că România e capabilă să țină finanțele publice într-o zonă de echilibru“, a mai explicat Dacian Cioloș.

Comisia Europeană a publicat marţi raportul privind Mecanismul de Verificare şi Cooperare în Justiţie pentru România. Documentul este foarte critic la adresa Guvernului şi a Parlamentului, iar atacurile PSD-ALDE la adresa justiţiei reprezintă principalul capăt de acuzare. În raport, Comisia Europeană cere României să suspende „imediat” punerea în aplicare a legilor justiţiei.

Tot marți, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie privind statul de drept din România, în care este condamnată intervenţia jandarmilor la mitingul din 10 august și sunt criticate măsurile care vizează ONG-urile. Rezoluția a fost adoptată cu 473 de voturi „pentru“, 151 de voturi „împotrivă“ şi 40 de abţineri.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 4 ore

Andrei Lupu: Modificările propuse de PSD-ALDE pentru Codul de Procedură Penală ar fi impiedicat prinderea recidivistului din Alba Iulia, eliberat pe baza recursului compensatoriu

Noutăți Generaleacum 4 ore

Parlamentul European a lansat un nou site. Antonio Tajani: „Va fi un instrument valoros care va aduce Europa mai aproape de cetățenii săi”

Comunități Locale România 100acum 8 ore

Tone de bunuri au fost dăruite de gălățeni la a patra și cea mai de succes campanie de donații orgnanizată de RO100 Curățăm Galațiul

Noutăți Generaleacum O zi

Anca Dragu: „Cine poate rezista unei promisiuni de dublare a salariilor? Sunt oferte electorale nerealiste, dar foarte tentante, care-i lovesc tot pe cei mai vulnerabili”

Noutăți Generaleacum O zi

Anca Dragu: „Naționalismul și demagogia au devenit din ce în ce mai prezente în discursul populist. Soluția ar fi o implicare mai activă a societății civile”

Stiri RO+acum 2 zile

„Oameni noi“, în județul lui Dragnea: voluntarul care strângea semnături în Alexandria, vizitat de Poliția Locală, care insista că are nevoie de autorizație

Revista Preseiacum 3 zile

Oana Bogdan, la Alba Iulia: Proiectăm o țară în care cei plecați la muncă în străinătate să vrea să se întoarcă, să muncească și să își educe copiii

Stiri RO+acum 3 zile

Teleormanul vrea Oameni noi în politică. Dacian Cioloș: „Lucrurile pot să evolueze doar în măsura în care ne asumăm să susținem oameni de bună-credință și onești“

Stiri RO+acum 4 zile

Oana Bogdan, la Radio Unirea Alba Iulia: „Vrem să creăm o punte între rural și urban. Ne propunem să fim un partid de masă”

Stiri RO+acum 4 zile

Oana Bogdan, la Alba Iulia: „Domeniul construcțiilor este văduvit în România, are probleme uriașe, pentru că nu mai sunt oameni”

Cele mai citite