Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Planeta Tudorel

Publicat

pe data de

Când l-am cunoscut pe actualul ministru Tudorel Toader, el nu era o planetă. Era un satelit care gravita în jurul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ de la Iaşi. Un om cu preocupări didactice, mult mai activ şi mai implicat decât însuşi decanul Facultăţii de Drept în viaţa universitară şi în mersul cetăţii. Aşadar, într-un fel anume, profesorul Toader nu este deloc străin de acest concept al democraţiei participative.

Eu eram studentă la Drept şi îl simpatizam pe profesorul Toader. Mi se părea un om aşezat, cu un discurs bun, care venea la cursuri şi ne povestea lucruri demne de luat aminte. În plus, se număra printre cei care ne învăţau carte, rămâneam cu ceva în minte după orele lui. Pe copilul modest, din provincie, îl impresiona discursul pedant, presărat pe ici, pe colo, cu elemente de interes, relativ liniar, dar nu prost, concentrat pe natura materiei pe care o ilustra, nu pe zeificarea personală, aşa cum se întâmplă astăzi.

În plus, la grevele studenţeşti din anii 2000, profesorul Toader nu a fost de acord cu decanul Facultăţii de Drept, care m-a ameninţat, la negocierile de la rectorat, cu toată presa de faţă, că mă dă afară din facultate. Eu eram de partea cealaltă a mesei – reprezentantă a colegilor mei, la negocieri, activistă în Liga Studenţilor şi unul dintre oamenii care au susţinut trup şi suflet solicitările studenţilor, la grevele de atunci. Nu ceream mult. Ceream cărţi, cămine curate, tarife decente la cazare, puncte sanitare în campusuri. Le-am obţinut. A fost, cred, cel mai bun protocol semnat vreodată între o universitate şi un sindicat studenţesc. Unele dintre efectele lui se văd şi astăzi. Îmi amintesc că, atunci, profesorul Toader nu a fost de acord cu cei care spuneau că merităm să fim exmatriculaţi. A fost de partea decenţei, a libertăţii de exprimare şi a civismului, sau cel puţin aşa a lăsat să se creadă.

Îl regăsesc pe fostul profesor Toader, după aproape 20 de ani, transformat într-o planetă aridă, supradimensionată artificial de un discurs populist; un om care pare să antipatizeze profund cultura dialogului şi a libertăţii de expresie, care ironizează jurnaliştii cu fiecare ocazie pe care o are; un magistrat care antagonizează conceptul de justiţie, înclinând balanţa în favoarea unei majorităţi politice cu veleităţi infracţionale; un ministru care a demis-o pe şefa DNA în baza unui raport istoric, întocmit pe modelul Portretului lui Dorian Gray, al cărui preambul narcisiac merită să rămână în arhivele Ministerului Justiţiei (nu şi în analele excelenţei juridice) la capitolul curiozităţi şi fenomene inexplicabile în evoluţia unor magistraţi.

Ce s-a întâmplat cu omul care spunea, acum ceva vreme, în faţa amfiteatrului în care îi ascultam, cu drag, pledoariile pentru justiţie, că avocatura e o meserie frumoasă şi dinamică, magistratura este grea, dar plină de satisfacţii, iar notariatul nu este pentru oricine – nu în sensul de pile, ci în sensul unui concurs complex şi foarte greu?

A trebuit să treacă toţi aceşti ani ca să înţeleg, atunci când ministrul Toader i-a cerut şefului notarilor publici să elibereze, la Iaşi, acest post de notar cu dedicaţie specială pentru juristul Toader, pe care să îl aprobe însuşi ministrul Toader, ce înseamnă un concurs complex şi foarte greu. Înseamnă o numire fără examen, pe liste suplimentare, #pentrucăpot din poziţia de ministru PSD-ALDE. Un mesaj foarte încurajator pentru generaţiile de jurişti care vin. Un exemplu de etică profesională şi de compatibilitate cu funcţia pe care o deţine.

A meritat toată munca la Coduri şi la legile justiţiei, la toate proiectele de ordonanţă pe care le-a pregătit întru dinamitarea statului de drept. La celălalt capăt al baghetei magice se întâmplă aşa:

„Senatul Universităţii Al. I. Cuza a schimbat metodologia de angajare cu o lună înainte să fie scos la concurs postul pentru care a concurat de unul singur Ionuţ Alexandru Toader. Fiul ministrului Justiţiei şi al rectorului suspendat de la Cuza a putut să se prezinte la concurs, doar pentru că Senatul Universităţii a modificat exact paragraful care îl împiedica să participe la examen. Toader jr. este doctor în Drept Penal, dar pentru a ocupa funcţia trebuia să deţină doctorat în Drept Civil”. (sursa 7Est.ro, Iaşi)

Ce vi s-a întâmplat, domnule profesor Toader? Eu profesorului, nu ministrului mă adresez. Unde, în evoluţia satelitului dedicat profesiei de jurist şi de magistrat, „grea, dar cu satisfacţii pe măsură”, s-a produs explozia care a generat acest conglomerat monstruos, cu pretenţii de planetă a justiţiei, pentru care nu mai există nimeni şi nimic în jur în afară de iubirea de sine (şi ordinele de partid)? Cum aţi ajuns un contraexemplu pentru toată generaţia mea? Cum aţi ajuns în situaţia de a fi hulit, astăzi, de studenţii la Drept, la deschiderea anului universitar?

Eu aş fi rămas satelit, domnule profesor. N-aş fi făcut pactul cu diavolul pentru nimic în lume. Nu m-aş fi hrănit pentru niciun preţ cu iluzia că generez gravitaţie, împotriva legilor firii, din ideile unor lideri politici precum Liviu Dragnea sau Călin Popescu Tăriceanu. Eu cred că totul se rezumă la un mic accident stelar pe care tot cosmosul, în toată splendoarea sa, îl va repara şi va reaşeza lucrurile în albia lor. Nu se împiedică universul de un ciot. Cosmosul acesta numit democraţie are întotdeauna ultimul cuvânt de spus. Şi nu vă veţi mai regăsi nici măcar în rolul de satelit, care vi se potrivea tare bine. Mie chiar mi-aţi fost drag, acolo. Dar până la urmă, poate că, aşa cum spuneam, toată munca asta a meritat. Este mult mai nobil să ajungi, la final de carieră, praf de stele.

Editorialul a apărut pe blogurile Adevărul

Editoriale

Ce contează, cu adevărat, pentru țara noastră, chiar dacă premierul României a ratat întâlnirea cu șeful Comisiei Europene

Publicat

pe

Cei aproape 12 ani de istorie a României ca membru al Uniunii Europene reprezinta un progres economic al ţării, inclusiv pentru antreprenori, ceea ce este confirmat de către cele mai actuale statistici. Culmea este că Eurostat a publicat o analiză care arată că România este statul membru UE care a beneficiat cel mai mult de apartenenţa la Uniune fix în ziua în care premierul României rata întâlnirea cu președintele Comisiei Europene.

România este țara care a beneficiat cel mai mult de apartenența la UE, cu o creştere a nivelului de trai exprimat în PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard (ajustat cu nivelul preţurilor din fiecare ţară) de la doar 39% în anul 2006 până la 63% anul trecut. Cresterea de 24 de puncte procentuale a fost peste cea consemnată de Lituania (23 pp), Polonia (19 pp), Malta (18 pp), Slovacia şi Letonia (câte 14 pp) şi Estonia (13 pp).

Premierul Viorica Dăncilă a ratat, ieri, întâlnirea cu liderul Comisiei Europene, care ar fi trebuit să aibă loc la sosirea lui Jean-Claude Juncker în România, pe Aeroportul Băneasa.

Dacă e să tragem vreo concluzie, aceasta e simplă: aderarea României la Uniunea Europeană s-a tradus printr-o serie de beneficii pentru țara noastră, care s-au reflectat în numeroase avantaje economice. Asta trebuie să facem după asemenea incidente diplomatice: să dezbatem și să analizăm ce înseamnă, de fapt, Uniunea Europeană pentru cetățenii României.

Citește în continuare

Editoriale

Iluzia haiducului eficient

Publicat

pe

FOTO Mediafaxfoto

Să fure, dar să ne dea și nouă! Auzim des această replică, care ne poate șoca și revolta în același timp, deoarece descrie o toleranță potențială a oamenilor față de corupție. Totuși, istoria economiei a descris cu lux de amănunte influența corupției asupra economiilor unde ea se dezvoltă și efectul său dramatic: statele eșuate.

Furtul nu este tolerat într-o societate normală sau care tinde către normalitate. Nu există scuză pentru a-ți însuși banii publici, banii altora, banii oamenilor! La nivel individual, furtul de nevoie, de foame, a devenit istorie. Nici scenariile bollywoodiene nu au promovat furtul de nevoie, de foame, cum se întâmpla la sfârșitul mileniului trecut. Statul dezvoltă mecanisme transparente pentru a-i ajuta pe cei nevoiași, astfel încât sărăcia extremă și sărăcia sunt reduse, iar decalajele sociale sunt micșorate. Cel puțin așa sună politicile promovate la nivel național și internațional. La nivelul companiilor și al guvernelor s-au introdus criterii de transparență pentru a preveni anumite tipuri clasice de corupție, cum ar fi legiferarea în favoarea unui grup de interese, extragerea de rente și avantaje din instituțiile de stat sau introducerea de bariere discriminatorii.

Ineficiența produce sărăcie

Statul român este al doilea cel mai sărac stat din Uniunea Europeană, ceea ce ar trebui să îl facă și mai preocupat de eficiența cheltuirii banului public. Eficiența guvernării poate fi măsurată și prin calitatea investițiilor. În majoritatea statelor moderne planează suspiciuni de aranjamente financiare colaterale, între partenerii decidenți de la stat și cei privați, care execută lucrările. Lucrările sunt totuși executate, finalizate, iar suspiciunile sunt confirmate sau nu ulterior – aproape că nu mai contează pentru public. Confirmarea suspiciunilor rămâne o distracție oarecare, urmărită un timp scurt în presă.

Noi avem o tradiție recentă a abandonării strategiilor și a destructurării planurilor care nu aparțin aceluiași trib politic. În loc să plătească câte zece studii de fezabilitate greșite pentru zece spitale, guvernanții, oricare ar fi ei, ar trebui să alcătuiască mai bine un studiu bun pe care să-l implementeze. În loc să facă 20 de studii de fezabilitate care vor expira din lipsa resurselor financiare pentru implementare, autoritățile, oricare ar fi ele, ar trebui să investească mai bine într-un singur obiectiv. Achizițiile centralizate pot reduce costurile cu până la 20%, adică ar fi mai mulți bani pentru implementarea proiectelor. Contractul cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania, de exemplu, a fost renegociat de multe ori până când prețul s-a înmulțit cu 6! Misterul acestei creșteri spectaculoase a costurilor poate fi descifrat ca studiu de caz, școală, pentru a nu eșua în alte asemenea proiecte. Dacă la început ne revolta creșterea prețului, acum ne revoltă că nu se construiește, indiferent de preț! Cu așteptările reduse la zero, este firesc să ne bucurăm când este refăcut un segment de autostradă care s-a surpat după prima utilizare!

Citiți continuarea editorialului pe reporterglobal.ro

Citește în continuare

Editoriale

Jean-Claude Juncker tocmai i-a făcut treaba Vioricăi Dăncilă

Publicat

pe

Ce faci dacă îți dai seama că, într-un moment important pentru tine și pentru organizația ta, persoanele care vor fi în control nu sunt în stare să facă față provocărilor așteptate? Ce faci atunci când realizezi că te așteaptă un fiasco imens dacă te încrezi în niște incompetenți dovediți?

Cam asta este dilema multor oficiali și decidenți europeni cu privire la președinția română a Consiliului UE, care trebuie să înceapă în ianuarie 2019. Așa cum am mai spus, Guvernul României nu pare a fi în stare să organizeze nici măcar un bal al bobocilor la un liceu de provincie, darămite o președinție rotativă într-un moment de criză al Uniunii Europene.

Sper că nu crede nimeni „tăricenismele“ cum că Juncker și Timmermans nu sunt bine informați cu privire la „realitatea“ din România. Atât membrii Comisiei, cât și membrii Parlamentului European sau funcționarii din Secretariatul General al Consiliului cunosc extrem de bine situația din statele membre. Și știu că doar cu 1-2 miniștri care încheagă un „how do you do“ și cu un ministru delegat pentru afaceri europene căruia i-a picat în cap toată responsabilitatea nu faci mare brânză.

Așa că președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a servit pe tavă premierului român tematicile de care România trebuie să se ocupe. A făcut asta pe 12 septembrie, cu ocazia discursului său din plenara Parlamentului European despre Starea Uniunii, dar și în câteva documente publicate în același timp.

Astfel, într-unul dintre documentele atașate la discurs, Comisia identifică patru mari teme de livrat înainte de Sumitul Extraordinar din Sibiu (9 mai 2019). Corelat cu scrisoarea trimisă de Juncker liderilor Parlamentului și Consiliului UE în curs, pe timpul președinției române ar trebui să fie rezolvate următoarele teme:

  1. Acordul economic UE-Japonia: ceva ce ar permanentiza dominanța Uniunii pe piețele comerciale mondiale. Sigur, ultimul contact România-Japonia a fost dezastruos, dar discuția merge în momentul de față bine și ar trebui ca totul să poată fi semnat în câteva luni. Tot ce trebuie să facă doamna Dăncilă este să nu facă, ea sau miniștrii ei, vreo gafă majoră… Oare cum zici „Doamne ajută!“ în luxemburgheză?
  2. Cadrul Financiar Multianual pentru următorii cinci ani – sau cum vor fi atribuiți banii în Uniune. El trebuie finalizat și adoptat în primăvara anului 2019, iar președinția română trebuie să spere că austriecii (care au acum președinția) rezolvă toate blocajele majore. Iar tot restul Uniunii Europene trebuie să creadă că românii nu strică nimic.
  3. Întărirea Uniunii Economice și Monetare – asta implică adoptarea unei serii de pachete legislative pe zona euro. România, deși nu are nici măcar un plan concret pentru aderare (nu cu guvernul actual, cel puțin), trebuie să poată asigura finalizarea negocierilor în curs – sau, cel puțin, să nu se bage peste cei care decid aici.
  4. O politică externă comună mai puternică, prin facilitarea unor decizii mai ușoare ale Consiliului UE pe mai multe teme de politică externă. Aici, România are un interes major să faciliteze aceste pachete, ca țară mică aflată la frontiere. Nu România va prezida Consiliul pentru Afaceri Externe, ci domnul Meleșcanu va fi cel care mediază discuția în Consiliul pentru Afaceri Generale, unde va intra o parte din acest pachet.

Ca să ne înțelegem, acestea poate că nu sunt tematicile prioritare pentru România. Dar cum nici până acum România – sau, mai degrabă, guvernul său – nu știe ce vrea, acestea sunt tematicile prioritare pentru Uniunea Europeană. Și tot ce se mai poate spera de la noi e să le rezolvăm pe acestea.

Este trist că toți în România stau să dezbată non-subiecte și gogorițe aruncate pe piață cu mitraliera de PSD sau ALDE. Este dramatic că cea mai mare preocupare a celui de-al treilea guvern PSD rămân niște false probleme ale justiției. Este dureros că Liviu Dragnea a pus trei guverne succesive incapabile să facă față așa cum trebuie președinției române a Consiliului UE.

Așa trece viitorul pe lângă noi. În acest fel, un om mic, dar cu ambiție și cu ego mare, poate distruge nu doar momentul unei țări, dar și o parte din proiectul european. Tot ce putem să facem este să nu renunțăm, împreună. Iar pe 26 mai 2019, în noiembrie 2019, în mai-iunie 2020 și în noiembrie-decembrie 2020 avem alegeri.

Țineți minte.

Citește în continuare
Editorialeacum 6 ore

Ce contează, cu adevărat, pentru țara noastră, chiar dacă premierul României a ratat întâlnirea cu șeful Comisiei Europene

Noutăți Generaleacum 7 ore

Alin Mituța, despre părerea lui Juncker vizavi de România: „Una dintre cele mai frumoase declaraţii la adresa ţării noastre din ultima vreme“

Noutăți Generaleacum 12 ore

Alba-neagra cu proiectul OUG 6/2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal

Stiri RO+acum O zi

Dăncilă a ratat întâlnirea cu Juncker de la Otopeni. Alin Mituța: „Premierul ne umple de ruşine cu fiecare acţiune şi, iată, chiar inacţiune a sa“

Comunități Locale România 100acum O zi

RO100 Londra și RO100 Râmnicu Vâlcea au pus bazele proiectului „Calculatoare Pentru Viitorul României”

Editorialeacum 2 zile

Iluzia haiducului eficient

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Europa FM, despre criza pestei porcine: Efectele economice sunt masive. Decontul pentru epidemia din România, plătit începând cu Crăciunul

Comunități Locale România 100acum 2 zile

RO100 Paris a strâns semnături pentru „Oameni Noi“ de la românii din Franța în Grădina Luxembourg din Paris

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Noi nu am avut nevoie în 2016 de informările SRI ca să știm ce se întâmplă în țară

Stiri RO+acum 2 zile

Vlad Voiculescu a strâns semnături în Herăstrău pentru campania „Oameni Noi în Politică“ VIDEO

Cele mai citite