Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri RO+

Pericolul Articolului 7 pentru România

Publicat

pe data de

Parlamentul European a acuzat parcursul iliberal din ultimii ani al Ungariei și a adoptat miercuri o rezoluție care declară că valorile de bază ale democrației europene sunt amenințate în mod sistematic. Ungaria este al doilea stat membru, după Polonia, împotriva căruia procedura Articolului 7 este demarată în ultimul an, semn clar că UE nu mai are răbdare cu cei care încearcă să o submineze chiar din interior.

După declanșarea „opțiunii nucleare“ a procedurii disciplinare prevăzute de Articolul 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei, România riscă să fie următorul stat membru vizat, dacă guvernarea PSD-ALDE își continuă atacurile împotriva statului de drept.

România – pe o traiectorie periculoasă

Acțiunile antijustiție din ultimele 20 de luni ale Coaliției PSD-ALDE, care au culminat cu atacul împotriva propriilor cetățeni de pe 10 august, au înscris, din păcate, și România în „clubul țărilor-problemă“ din UE.

Acest lucru este vizibil din declarațiile publice tot mai dese ale înalților oficiali europeni, care observă derapajele actualei guvernări:

  • „Unii chiar din interior vor să slăbească sau chiar să distrugă proiectul european: Polonia, Ungaria, România, noul guvern italian“, spunea comisarul pentru buget, Günther Oettinger, săptămâna trecută;
  • „Vreau să cer Guvernului României să înceteze să pună în pericol lupta contra corupției, pentru că această situație afectează procesul luării de decizii pentru accederea în Spațiul Schengen nu numai pentru România, ci și în cazul Bulgariei și al Croației“, a spus ieri liderul celui mai mare grup politic din Parlamentul European (EPP), Manfred Weber, cel care este creditat cu cele mai mari șanse să fie următorul președinte al Comisiei Europene;
  • Pe 10 octombrie, Parlamentul European va organiza o dezbatere legată de violența instituțiilor statului român de pe 10 august, în urma unei decizii unanime a președinților de grupuri politice.

Toate aceste semnale prefigurează trecerea la acțiuni instituționale împotriva României, dacă ele nu vor fi luate în seamă.


Ce este Articolul 7 si de ce este de temut?

Articolul 7

(1)   La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la Articolul 2 de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură. Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.

(2)   Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la Articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

(3)   În cazul în care a fost făcută constatarea menționată la Alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ține seama de eventualele consecințe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice și juridice. Obligațiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situație pentru statul membru respectiv.

(4)   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul Alineatului (3), ca răspuns la modificarea situației care l-a determinat să impună măsurile respective.

(5)   Modalitățile de vot care, în înțelesul prezentului articol, se aplică Parlamentului European, Consiliului European și Consiliului sunt prevăzute la Articolul 354 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Procedura disciplinară descrisă în articolul 7 nu este denumită degeaba “arma nucleară”: poate duce la cea mai serioasă sancțiune politică aplicabilă unui stat membru, suspendarea dreptului de a vota. Un astfel de scenariu este aproape echivalent cu excluderea din UE, din moment ce statul membru nu ar mai avea nicio influență în procesul decizional comunitar.

Drumul până la această sancțiune extrem de dură nu este simplu sau rapid, dar primul pas (cel care a fost făcut pentru Polonia și Ungaria) este deja un semnal politic extrem de important și o pată pe reputația internațională a țărilor în cauză. Însăși aflarea într-o astfel de situație duce la izolare și scăderea credibilității și, în mod evident, la scăderea influenței politice.

Într-un moment crucial pentru prezentul și viitorul proiectului european, când se decide bugetul pentru 2021-2027 și viziunea post-Brexit, România nu își poate permite să se auto-excludă din dezbateri și să se auto-marginalizeze.


De ce este și România în vizor?

Răspunsul la această întrebare nu poate surprinde pe nimeni: de când a preluat guvernarea, Coaliția PSD-ALDE nu face decât să se îndepărteze de valorile europene prin atacurile susținute asupra statului de drept și încercările de a opri lupta anticorupție.

La o simplă parcurgere a motivelor invocate de raportul Parlamentului European pentru declanșarea Articolului 7 în cazul Ungariei, observăm că multe dintre ele ar putea fi aplicate foarte ușor și în cazul României:

  • Atacuri asupra independenței justiției, în special a independenței judecătorilor și procurorilor, asupra cărora au atras atenția și Comisia de la Veneția și GRECO,
  • Nivel foarte ridicat al corupției și calitate foarte scăzută a guvernării,
  • Pași făcuți în direcția limitării dreptului la libertatea de întrunire și asociere,
  • Slăbirea separației puterilor în stat,
  • La punctul 11, guvernul maghiar este acuzat că folosește în mod abuziv consultările naționale, dezinformând populația, inclusiv prin atacuri directe asupra Uniunii Europene și a unui așa-zis „Plan Soros“ (sună cunoscut, nu?).

Probabil singurul lucru care salvează deocamdată România este faptul că va prelua președinția Consiliului UE peste doar câteva luni. Problemele de imagine pe care le-ar crea o situație în care țara care asigură președinția rotativă este în același timp acuzată că încalcă valorile europene sunt mult prea mari.

Însă nu trebuie să ne amăgim: de la 1 iulie 2019, ștafeta va fi predată Finlandei și nu este deloc exclus ca la anul, pe vremea aceasta, România să fie și ea pusă la colț, alături de Ungaria și Polonia, dacă nu se schimbă nimic între timp.

Ce este de făcut?

Sprijinul românilor pentru Uniunea Europeana și valorile care o reprezintă este unul din cele mai puternice din Europa, cu aproape două treimi dintre români simțindu-se atașați sau foarte atașați de UE. Ce fac PSD și ALDE nu este nici în interesul românilor și nici nu este reprezentativ pentru ce își doresc.

Este esențial ca la următoarele alegeri europarlamentare, de la sfârșitul lui mai 2019, românii să-și aleagă reprezentanți care să readucă România pe drumul său european natural, aproape de nucleul Uniunii Europene și nu la periferia sa.

* Material de Andrei Ion, membru în Comunitatea tematică România în UE, expert pe fonduri europene

Stiri RO+

„Oameni noi“, în județul lui Dragnea: voluntarul care strângea semnături în Alexandria, vizitat de Poliția Locală, care insista că are nevoie de autorizație

Publicat

pe

Campania de strângere de semnături pentru inițiativa cetățenească „Oameni noi în politică“ îi deranjează pe șefii din Teleorman. Un voluntar care strângea semnături în centrul Alexandriei a fost vizitat de două ori de polițiștii locali care îi tot repetau că are nevoie de autorizație de la primărie.

La cererile repetate ale tânărului care strângea semnături de a i se indica exact care este legea pe care o încalcă, agenții Poliției Locale au răspuns doar că „pentru orice activitate pe domeniul public trebuie autorizație de la Primărie“, fără să indice vreo lege sau alt tip de act normativ care reglementează situația în cauză.

Strângerea de semnături nu necesită nicio autorizație din partea niciunei autorități publice.

Din discuția purtată, agenții de Poliție Locală lasă să se înțeleagă, fără a fi însă clar, că problema ar fi fost un mic banner autoportant, plasat în piață, lângă voluntarul care strângea semnături, pe care scrie „Oameni noi în politică“.

De remarcat că dialogul dintre voluntar și agenți a fost unul politicos, iar reprezentatul „Oameni noi“ s-a legitimat și a colaborat fără a opune niciun fel de rezistență.

Campania „Oameni noi în politică“ mai are nevoie de circa 50.000 de semnături, din cele 100.000 necesare, iar termenul limită este 1 decembrie. Inițiativa cetățenească dorește modificarea legilor electorale astfel încât primarii să fie aleși în două tururi de scrutin, diaspora să fie mai bine reprezentată în Parlament, iar accesul oamenilor noi și al partidelor nou-înființate la alegeri să fie mai ușor.

Citește în continuare

Stiri RO+

Teleormanul vrea Oameni noi în politică. Dacian Cioloș: „Lucrurile pot să evolueze doar în măsura în care ne asumăm să susținem oameni de bună-credință și onești“

Publicat

pe

Problemele pe care le noi le avem de rezolvat nu țin doar de cum funcționează administrația și economia, ci țin și de soluționarea fracturilor care s-au produs în societate. Evident că cel mai simplu e să spui că aceste probleme nu sunt ale tale și că fiecare doarme cum își așterne, dar să știți că nu vom reuși să facem schimbările pe care le dorim în România, oricât de buni am fi, dacă nu o să ne uităm la motivele pentru care unii sunt în sărăcie.

E important pentru noi să vreți să ne dați o mână de ajutor: să nu ne ducem doar acolo unde știm că suntem primiți cu brațele deschise – și sunt multe astfel de locuri în țară – dar vrem să mergem exact acolo unde probabil că oamenii înțeleg mai greu ce vor să facem. Unora chiar le este teamă de noi și de imaginea care ne-a fost proiectată în vremurile astea – că ne vindem țara străinilor – și atunci avem nevoie de oameni ca voi, care să meargă să vorbească cu cei pe care îi cunosc.

Cu siguranță vom face și noi o comunicare profesionistă și vom folosi toate mijloacele prin care să ne transmitem mesajele, dar, în situația în care ne aflăm, cea mai sigură modalitate de a ne transmite mesajele este de la om la om”.

Astfel și-a început discursul fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, în prezența a peste 50 de oameni veniți din Teleorman la București, pentru a lua parte la o dezbatere despre importanța susținerii oamenilor noi în politică.

Alături de Dacian Cioloș, la discuții au luat parte Vlad Voiculescu (cofondator al Mișcării România Împreună), Oana Țoiu (comoderator al Comunității Tematice Politici sociale din cadrul Platformei RO100), Alin Mituța (cofondator al Mișcării România Împreună), Andrei Lupu (moderator al Comunității RO100 Ploiești și coordonator al campaniei „Oameni noi în politică”) și Raul Pop (moderator al Comunității tematice Mediu și dezvoltare durabilă din cadrul Platformei RO100).

Mesajul principal al dezbaterii a gravitat în jurul ideii de implicare, pentru a lua parte împreună la schimbarea actualei clase politice și la oferirea unei alternative pentru o Românie mai bună. Cum? Prin intermediul unei schimbări durabile atât la vârful, cât și la baza statului.

„Până la alegeri, important este procesul prin care trecem acum. Ce vom face în campaniile electorale va lăsa urme, indiferent de rezultatul alegerilor. Important este să se schimbe ceva în comportamentul oamenilor și în mentalitatea lor. Lucrurile trebuie să se schimbe, în același timp, ca să avem o schimbare durabilă și la vârf, dar și la bază. Vrem să mergem și la nivelul de sus, dar și la nivelul de jos și acesta este unul dintre motivele pentru care ne-am întâlnit cu voi, în seara asta”, le-a spus Dacian Cioloș celor prezenți.

De o parte și de alta, reprezentanții Platformei RO100 și ai Mișcării România Împreună (RO+) au încercat să îi convingă pe cei prezenți de ce este important să își asume niște idei, nu doar să le propună.

„În stadiul ăsta s-a ajuns în România: am tot băgat capul în nisip, ne-am făcut că nu vedem lucruri și, acum, multă lume își dă seama că nu poate avansa în proiectele pe care le are individual dacă nu se rezolvă treburile astea. Cam astea sunt motivele care ne-au făcut și pe noi să ne asumăm niște lucruri, fiecare dintre noi venind din domenii de competență diferite”, a punctat Dacian Cioloș, adăugând faptul că românii trebuie ajutați să înțeleagă că „lucrurile pot să evolueze doar în măsura în care ne asumăm să susținem oameni de bună-credință și onești”, care să își facă treaba în mod profesionist.

La rândul său, Vlad Voiculescu a explicat de ce schimbarea poate avea loc numai în urma unei responsabilizări a tuturor românilor: „Soluția nu e întotdeuna să faci publice toate nemerniciile pe care le face unul sau altul, și în spațiul public nu ducem lipsă de lucruri mizerabile, făcute de compatrioții noștri. Cred că soluția trebuie să fie și o responsabilizare mai mare a noastră, a tuturor. Câteodată trebuie să faci lucrurile cu mâinile tale. Cred că puterea este un instrument cu care poți să faci ceea ce ai promis. Puterea, dacă vine cu o responsabilitate asumată, cred că nu poate să fie decât un lucru bun. (…) Să vrei puterea, atunci când știi încotro vrei să te duci cu ea, e ca și cum ai cere o sapă ca să sapi. Dacă vreți să schimbați ceva, cereți sapa!”.

Un prim pas către această schimbare poate avea loc în urma inițiativei „Oameni noi în politică”, lansată de aproximativ două luni și care își propune o serie de modificări legislative privind procesul electoral, cu scopul de a facilita accesul oamenilor în politică și a îmbunătăți reprezentativitea și legitimitatea aleșilor, a evidențiat Andrei Lupu, coordonator al acestei campanii, care le-a explicat celor din public care ar urma să fie aceste modificări și cât de important este demersul.

„Românii nu merg la vot pentru că sistemul electoral este gândit suficient de prost încât să nu îi atragă deloc și ne-am pus problema cum facem ca acest sistem să devină mult mai interesant. Pentru a duce ideile astea în Parlament, avem nevoie de 100.000 de semnături. Avem, până acum, strânse 60.000 de semnături”, a precizat Andrei Lupu.

Concret, inițiativa „Oameni noi în politică” își propune următoarele modificări legislative:

– alegerea primarilor în două tururi de scrutin;

– dublarea numărului de parlamentari care reprezintă Diaspora;

– oferirea posibilității românilor care trăiesc în afara țării, dar care nu au domiciliul în străinătate, de a vota candidații din județul de domiciliu, din țară, la orice secție de votare din străinătate;

– eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale și europarlamentare;

– reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri;

– introducerea votului preferențial pe liste de partid.

De cealaltă parte, prima curiozitate a celor veniți din Teleorman a fost să afle care va fi orientarea politică Mișcării România Împreună (RO+). Dacian Cioloș le-a explicat, aducând în discuție experiența avută la guvernare în 2016, că măsurile nu pot fi aplicate doar pornind de la ideologie.

„Asta a fost și abordarea pe care am avut-o când am început programul politic al partidului, am zis: «hai să vedem ce e de făcut urgent și să nu alegem prioritățile în funcție de o ideologie, ci să mergem în parallel». De exemplu: dacă ne punem problema că vrem să susținem niște reforme în sectorul public, avem nevoie de bani la buget și, ca să avem bani la buget, trebuie să stimulăm antreprenoriatul. E un context, încă bun, pentru investiții. Am constatat un interes major printre oameni și cu afaceri mai mici, și mai mari, să vină să investească în România. Ca să îi încurajăm să o facă, sunt câteva măsuri fiscale de gândit, care să încurajeze investițiile. În același timp, degeaba investim în a crea locuri de muncă și în a atrage investițiile dacă nu ne gândim și la faptul că avem un sistem de sănătate care e cum e, avem și un sistem de educație care nu e adaptat la ce avem nevoie, că avem o politică de asistență socială care trebuie reformată.

Am ajuns la concluzia că, în programul politic pe care vrem să îl propunem, cel mai bine e să pornim de la ceea ce am constatat deja pe teren, am avut experiența la guvernare, am văzut ce e de făcut. Propunem lucrurile astea, ce credem că ar trebui făcut în următorii cinci-zece ani și apoi unii pot să tragă concluzia dacă suntem de stânga sau de dreapta. Mergem undeva pe zona de centru-dreapta cu măsurile propuse: măsuri care vizează zona economică, de antreprenoriat, dar care vizează și măsuri pentru reforma sistemului de educație, politici sociale, măsuri care ar fi prioritatea unor partide de stânga”, a detaliat fondatorul Mișcării România Împreună (RO+).

În acest sens, Dacian Cioloș a subliniat faptul că a constat, la nivelul Uniunii Europene, că nu mai are atâta relevanță doctrina pe care o afișezi, ci lucrurile pe care trebuie să le faci în societate: „Credem că cel mai important, în momentul de față, e să fii pragmatic, realist, să pornești de la ce constați pe teren și să îți dezvolți programul politic pe baza unor principii și valori, pe care să ți le afișezi clar. Pornim de la ideea că statul trebuie să fie în serviciul cetățeanului”.

La rândul său, Vlad Voiculescu a mărturisit că, la preluarea conducerii Ministerului Sănătății, în guvernul condus de Dacian Cioloș, și-a dat seama că, în gestionarea problemelor, preferința pentru stânga sau dreapta nu are nicio relevanță.

„Ministerul Sănătății are undeva la 220 de oameni. Cine crede că ar trebui să aibă mai mulți sau mai puțini? Din cele 220 de persoane, muncesc cam 10. Bine ar fi să ai 100 care lucrează și care o fac în interesul public și asta e o prioritate: reforma statului, să ai un stat care funcționează pentru cetățean. Și eu, când am venit, eram foarte de dreapta și acum sunt undeva la centru, centru-dreapta. M-am gândit că o să am dileme și nu am avut niciodată, pentru că atunci când discuți de probleme, de absența medicamentelor esențiale, stânga sau dreapta nu are nicio relevanță. Dacă vrei să construiești, cam orice, de la un hub până la un spital regional, trebuie să ai un project manager. Ați auzit vreodată cine e project managerul din Ministerul Sănătății? A existat până la sfârșitul anului 2016, între timp a fost dat afară“.

Pe lista întrebărilor avansate din public s-a aflat și curiozitatea dacă RO+ ia în calcul încheierea unei alianțe cu USR. Dacian Cioloș a explicat că, înainte de parafarea oricărei colaborări, dorește să se asigure că atât formațiunea sa, cât și celelalte împărtășesc aceleași obiective politice.

„Nu ne uităm atât dacă să colaborăm cu un partid de stânga sau de drepta, cât unde putem să găsim partide care au aceeași abordare: de a face lucrurile să meargă mai bine în România, cu care să putem împărtăși aceeași viziune. Vrem să ne asigurăm, dincolo de declarații și de prietenii, dacă chiar putem împărtăși niște obiective politice, pentru că am mai văzut alianțe care s-au făcut împotriva PSD, în general, și ăsta a fost principalul obiectiv pentru care oamenii s-au pus împreună și, după ce au ajuns la guvernare, au început să se bată între ei. Credem că lucrurile astea trebuie evitate și, ca să fie credibilă, o astfel de alianță trebuie să pornească de la niște obiective comune – asta discutăm cu posibilii parteneri”.

În acest context, întrebat dacă ar fi dispus să se apropie și de politicieni din partidele deja consacrate care poate nu se mai simt reprezentați, într-o formă sau alta, de formațiunile din care fac parte, Dacian Cioloș a răspuns că își propune ca fundația partidului să fie cât mai solidă, lucru care nu se poate realiza dacă materia primă nu este cât mai curată: „Au venit filiale întregi de la alte partide, chiar și de la cele constituite de câteva luni, dar am zis: «dacă tot vedeți voi lucrurile altfel, ia încercați să le schimbați la voi în partid și impuneți-le acolo». Important nu e doar să decizi să te aliezi, dar și cine dă tonul apoi. Importante sunt principiile și valorile, dacă nu te pui de acord pe niște obiective politice, riscăm să facem ca PNL și PSD când s-au aliat. Important, pentru noi, nu e să negociem cu niște capete politice care domină anumite localități și județe, ci să mergem la bază, să discutăm cu oamenii și să încercăm să îi convingem să voteze. Ăsta e modul în care vrem să abordăm lucrurile și în alte zone, care sunt așa-zisele fiefuri ale PSD, să mergem să abordăm lucrurile direct cu oamenii, pe teren. Avem deschiderea, dar cred că bătălia noastră e să mergem să transmitem ideile astea, nu să mergem să negociem cu baronii locali”.

În finalul dezbaterii, gazda serii, antreprenorul Iulian Cîrciumaru, a rezumat cele mai importante aspecte pe care le-a discutat cu cei din sală și a făcut apel la cei veniți din Teleorman să se implice politic: „Au apărut cam trei teme recurente, în timp ce am discutat cu voi. Una e ideea de implicare politică. Știu că e extrem de demonizat conceptul ăsta, știu că toți fugim de el, e de înțeles de ce o facem, inclusiv sora mea mi-a zis: «eu vin, dar nu mă implic politic». Dar ce înseamnă implicarea politică pentru că, până la urmă, implicarea asta e o plajă extrem de largă: de la a merge la vot până la a-ți asuma o candidatură. (…) Eu nu văd diferența între implicare civică și implicare politică. A apărut apoi clivajul ăsta: curaj/frică. Mi s-a spus: «măi, dar ție nu ti-e frică? Aveți multe firme înregistrate în Teleorman» și invers mi s-a spus: «dar  ai curaj să te expui așa?». Da, am o anxietate în a face acest lucru, recunosc, probabil că mulți dintre noi, din Teleorman, o au. (…) Trebuie să avem și curajul să încercăm să facem, fiecare atât cât putem, puțin, măcar să mergem la vot. A treia temă și poate cea mai importantă: am auzit multe critici, că «se mișcă greu ca tehnocrații». Și conceptul ăsta de technocrat a devenit extrem de demonizat, evident, știm de ce, dar până la urmă care e problema? Eu cred că toată lumea care se implică în politică și în viața civică ar trebui să fie technocrată, altfel nu ai avea ce să cauți acolo”.

Citește în continuare

Stiri RO+

Oana Bogdan, la Radio Unirea Alba Iulia: „Vrem să creăm o punte între rural și urban. Ne propunem să fim un partid de masă”

Publicat

pe

FOTO Cornel Brad

Arhitecta Oana Bogdan, cofondatoare a Mișcării România Împreună (RO+), a declarat, vineri, în cadrul unui interviu pentru Radio Unirea din Alba Iulia, că RO+ își propune să creeze o punte între rural și urban, fiind un viitor partid de masă, care se adresează tuturor românilor.

„Noi am făcut un sondaj din care reiese că este nevoie de un alt fel de formațiune politică. Când spun «alt fel» mă refer la ceea ce propune formațiunea politică, care îi sunt obiectivele și care îi este rațiunea pentru care s-a născut. Noi ne-am propus un proiect pentru România și vom face tot ceea ce ne stă în putință ca României să îi fie mai bine, pentru ca românilor să le fie mai bine, iar România să fie o țară mai bună, mai frumoasă și mai dreaptă. În primul rând, noi suntem toți profesioniști, suntem oameni care au experiență de guvernare și credem că putem veni cu o alternativă. Tocmai faptul că exită deja o organizație civică este o dovadă a faptului că ne-am propus să facem lucrurile altfel, să o luăm și de jos în sus, de la firul ierbii. Ulterior, vom face același lucru și de sus în jos, în plan politic”, a declarat, vineri, la Radio Unirea Alba Iulia, Oana Bogdan.

În acest context, Oana Bogdan a scos în evidență mobilizarea exemplară a comunităților locale și tematice ale Platformei România 100: „Este frumos și emoționant să vedem cum cele aproape 110 comunități locale se sprijină unele pe altele. Avem experiență și la nivel european. În centrul proiectului nostru este această dorință de a poziționa România corect la nivel european, o reprezentare justă, fără complexe de inferioritate, dar nici cu complexe de superioritate. Cred că ceea ce s-a întâmplat în 2016, proiectele începute atunci, multe dintre ele nefinalizate și  necontinuate de actuala putere, toate reprezintă o garanție a faptului că suntem altfel. Contează și faptul că suntem oameni integri, oameni onești, oameni cinstiți – este suficient să comparați figurile noastre cu cele ale oamenilor care se află la putere. Cred că și asta este o garanție. Faptul că ne-am lăsat joburile noastre, pentru a ne concentra pe acest proiect e o garanție“.

În viziunea Oanei Bogdan, educația reprezintă un pilon important de la care poate începe cu adevărat schimbarea în bine a României: „În țara noastră, nu știm să fim cetățeni, să ne cunoaștem drepturile, dar să fim conștienți că avem și responsabilități. Eu sunt optimistă că acel moment va veni, pentru că oamenii s-au trezit. Pe lângă faptul că oamenii din vest nu înțeleg ce se întâmplă aici, ei ne admiră. Evident că nu îi admiră pe cei care sunt acum la putere, dar ne admiră pe noi, cei care am ieșit la proteste, care rezistăm, care continuăm să sperăm că România se va face bine. Eu de asta m-am și întors după 19 ani petrecuți în Belgia – simt că este un moment istoric bun. Atât de rău s-a ajuns încât nu mai există nicio ieșire. Lumea s-a săturat. Am fost în piață, în localități mici, la sate, lumea s-a săturat peste tot”.

Oana Bogdan a ținut să precizeze că Dacian Cioloș este cel care a reușit să facă Mișcarea România Împreună (RO+) cunoscută și în mediul rural și să îi aducă pe oameni mai aproape.

„Suntem norocoși să avem printre noi oameni care se pricep la afaceri europene și care ne-ar putea reprezenta la nivel european foarte bine. Unul dintre ei este Dacian Cioloș, care a fost comisar european pe Agricultură. Același Dacian Cioloș este cel care inspiră oamenii din mediul rural, ei au încredere în el. Datorită lui am reușit să facem această punte între rural și urban. Conform sondajelor, am ajuns până acolo încât să ne facem cunoscuți în mediul rural – nu sunt diferențe mari, nu sunt diferențe de studii, oameni cu studii mici, medii, cu studii superioare au auzit de noi, oameni care nu au Facebook si calculatoare, datorită lui Dacian Cioloș. El este liderul Mișcării România Împreună și cel căruia îi datorăm nașterea acestei mișcări. El a reușit să creeze această punte și noi nu facem nimic altceva decât să o întărim. Cum o întărim: lucrăm acum la programul politic, care are în centru dezvoltarea rurală, pentru că ne dăm seama că aproape jumătate din populația României trăiește în mediul rural, ne dăm sema că acesta este un mare potențial al României, potențialul agricol. Nu facem decât să continuăm anumite măsuri pe care le-am luat în 2016, dar care au stagnat, în ideea creării unei clase de mijloc la sate”, a punctat Oana Bogdan.

În acest sens, Oana Bogdan a evidențiat faptul că programul politic al Mișcării România Împreună (RO+) va urmări să combine politicile agricole cu noile tehnologii: „Din această combinație credem noi că o să rezulte un pas spre creșterea calității vieții. De ce spun creștere a calității vieții și nu creștere economică – acum România are creștere economică, dar, de fapt, românii nu simt asta, pentru că, deși au crescut salariile și pensiile, au crescut prețurile. Cei care sunt acum la guvernare se ocupă cu altceva, bunăstarea românilor nu este o prioritate pentru ei. Este vorba, cu siguranță, de nepricepere și de multă prostie. Mai este ceva: lipsa de transparență ajută foarte mult când politicienii sunt corupți”.

De asemenea, Oana Bogdan a afirmat că atât Platforma România 100, cât și Mișcarea România Împreună (RO+) vor funcționa în paralel: „Credem foarte mult în această combinație de civism și politic. Eu cred că sunt foarte multe lucruri bune în România. Ne concentrăm, însă, foarte mult pe politicieni și uităm de lucrurile bune din țară. Pe unde merg prin țară, întâlnesc oameni extraordinari. Acești oameni există, dar au stat departe de politică, li s-a părut murdară. Or, noi încercăm acum nu numai să îi trezim pe oameni, să vină la vot, noi îi chemăm pe oameni alături de noi. Programul nostru politic e gândit pe zece ani. Acești oameni vin alături de noi pentru că s-au săturat și de aceea spun că, în tot răul ăsta este și un bine – faptul că oamenii se mobilizează și că intră în politică. Vestea bună este că, în continuare, sunt foarte mulți oameni de bună-credință și profesioniști în România. Ei încă mai există, nu au plecat toți din țară, vor să rămână în țară, vor să își crească aici copiii. Noi nu trebuie decât să ne conectăm, să ne adunăm împreună”.

Oana Bogdan a precizat că RO+ nu urmărește să fie un partid de nișă: „Vrem să creăm o punte între rural și urban. Ne propunem să fim un partid de masă, de asta ne și numim «România Împreună». Nu vrem să fim un partid de nișă. Nu ne adresăm unei anumite categorii de oameni. Avem printre noi oameni din diverse categorii, deci cred că ne putem adresa tuturor și ne dorim să continuăm măsurile bune pe care le-am început în 2016 și contăm foarte mult pe mobilizarea asta, care vedem că deja are loc”.

„Avem, în acest moment, aproape 60.000 de susținători ai Mișcării România Împreună (RO+), în județul Alba avem în jur de 1.000, pregătim organizarea în teritoriu în ideea că, până la sfârșitul anului, înscrierea partidului va avea loc. Avem grup de inițiavă chiar și aici, în județul Alba. Una dintre primele comunități locale ale organizației civice a fost creată la Alba Iulia, avem aici o comunitate locală foarte puternică. Cele mai multe întâlniri le-am avut în Alba Iulia”, a mai spus Oana Bogdan.

Oana Bogdan a acordat vineri un interviu pentru Radio Unirea Alba Iulia. Mai jos, interviul integral:

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 6 ore

Andrei Lupu: Modificările propuse de PSD-ALDE pentru Codul de Procedură Penală ar fi impiedicat prinderea recidivistului din Alba Iulia, eliberat pe baza recursului compensatoriu

Noutăți Generaleacum 6 ore

Parlamentul European a lansat un nou site. Antonio Tajani: „Va fi un instrument valoros care va aduce Europa mai aproape de cetățenii săi”

Comunități Locale România 100acum 9 ore

Tone de bunuri au fost dăruite de gălățeni la a patra și cea mai de succes campanie de donații orgnanizată de RO100 Curățăm Galațiul

Noutăți Generaleacum O zi

Anca Dragu: „Cine poate rezista unei promisiuni de dublare a salariilor? Sunt oferte electorale nerealiste, dar foarte tentante, care-i lovesc tot pe cei mai vulnerabili”

Noutăți Generaleacum O zi

Anca Dragu: „Naționalismul și demagogia au devenit din ce în ce mai prezente în discursul populist. Soluția ar fi o implicare mai activă a societății civile”

Stiri RO+acum 2 zile

„Oameni noi“, în județul lui Dragnea: voluntarul care strângea semnături în Alexandria, vizitat de Poliția Locală, care insista că are nevoie de autorizație

Revista Preseiacum 3 zile

Oana Bogdan, la Alba Iulia: Proiectăm o țară în care cei plecați la muncă în străinătate să vrea să se întoarcă, să muncească și să își educe copiii

Stiri RO+acum 3 zile

Teleormanul vrea Oameni noi în politică. Dacian Cioloș: „Lucrurile pot să evolueze doar în măsura în care ne asumăm să susținem oameni de bună-credință și onești“

Stiri RO+acum 4 zile

Oana Bogdan, la Radio Unirea Alba Iulia: „Vrem să creăm o punte între rural și urban. Ne propunem să fim un partid de masă”

Stiri RO+acum 4 zile

Oana Bogdan, la Alba Iulia: „Domeniul construcțiilor este văduvit în România, are probleme uriașe, pentru că nu mai sunt oameni”

Cele mai citite