Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Oana Bogdan, pentru Dilema Veche: „Știm exact ce avem de făcut“

Publicat

pe data de

FOTO Cornel Brad

Oana Bogdan, fost secretar de stat în Ministerul Culturii în guvernul tehnocrat și cofondatoarea Mișcării România Împreună (RO+), a vorbit, într-un interviu pentru Dilema Veche, despre direcția și planurile viitorului partid, despre importanța oamenilor noi în politică, dar și despre ce ar trebui să însemne, în viziunea RO+, o „bună guvernare“:

Mai contează ideologiile, doctrinele, familiile politice? Unde se situează Mișcarea România Împreună (RO+)?

Oana Bogdan: Există sărăcie în România și nu o putem ignora. Există dezechilibre majore în societate. Piața așa-zis liberă funcționează doar în raport cu statul. Antreprenorii au o viață de coșmar. Nimeni nu e mulțumit. În plus, avem corupție. Avem corupție și la stânga, dar și la dreapta. Suntem în punctul în care nu mai putem afirma că PSD e un partid social-democrat, în timp ce despre PNL aflăm că încearcă o virare parțială către zona conservatoare. Dacă ne uităm din această perspectivă, cred că putem spune că astăzi nu contează atât de mult ideologiile și doctrinele, cât capacitatea de a reforma societatea păstrând-o în cadrul unei democrații liberale.

Ca să dau un exemplu simplu, unul care ne bântuie în fiecare zi de câțiva ani încoace, aș aduce în discuție subiectul autostrăzilor. O autostradă nu este nici de dreapta, nici de stânga. O autostradă este o necesitate în spatele cărora stau calcule simple referitoare la investiții și beneficii. O autostradă nu poate fi privită doctrinar, dar noi am ajuns să punem în ideea de autostradă multe emoții, multe sentimente și multe așteptări. E ceva magic când te gândești la ideea că am putea avea o autostradă de la Nădlac la Constanța, una de la București la Iași și încă una până la Cluj. Ei bine, dacă ar fi să poziționez RO+, aș zice că noi vrem „să dezvrăjim“ societatea, să arătăm că o autostradă e o autostradă, nu un mit, și să o facem. Contează dacă suntem de dreapta sau de stânga? Nu, astăzi contează să facem autostrada. Așa cum e important să construim spitale, școli, să reformăm administrația publică centrală și locală. E important să scoatem România din fundătura în care ne-a adus vechea clasă politică, să nu mai fim ultima țară din Uniunea Europeană, să fim un exemplu de bună practică și de democrație în Europa de Est. Și, când vom ajunge acolo, vă propun să reluăm discuția despre ideologie sau doctrină.

De ce „platformă” și nu, direct, „partid”?

Oana Bogdan: Pentru că e mai greu să coagulezi politic societatea decât atunci când încerci să faci acest lucru la nivel civic. Și pentru că implicarea are două etape. Întâi civic și abia apoi politic. Suntem o societate care evoluează cu o viteză uimitoare, în bună măsură datorită acțiunilor civice născute din dramele prin care a trecut societatea românească. Așadar, am început cu o platformă civică prin care să oferim celor dornici să facă pasul către politică o șansă la o evoluție graduală.

Cui vă adresați? Care credeți că este electoratul dvs.?

Oana Bogdan: RO+ se adresează fiecărui român în parte, indiferent de naționalitate, sex, credință, vârstă sau orice fel de determinant demografic. Suntem un partid care crede în cetățeni, în libertățile, drepturile și obligațiile lor în raport cu societatea în care aleg să trăiască. Știu că întrebarea încearcă să determine electoratul nostru, dar trebuie să spun că, din cercetările pe care le avem, suntem un partid echilibrat, bine reprezentat în zonele urbane și rurale, și pe categoriile de vârstă sau pe segmentarea dată de educație. Credem că avem capacitatea de a propune proiecte valoroase care să scoată România din dezastrul în care ne-a adus vechea clasă politică. Or, dacă gândim acest lucru, este evident că ne adresăm tuturor cetățenilor români. Sigur că m-aș bucura să ne adresăm și electoratului PSD. Acolo este o mare problemă. Avem mulți cetățeni prinși într-o capcană. Practic, cred că este o datorie cetățenească să îi eliberezi pe acei oameni din minciuna PSD. Le-a fost răpit viitorul și sunt folosiți pentru a legitima acțiuni de o ticăloșie uriașă.

Ați fost secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale în guvernul tehnocrat. Ce ați învățat din această (scurtă) confruntare cu birocrația & legislația stufoase din domeniul culturii?

Oana Bogdan: Că e greu, extrem de greu. Că lumea nu are răbdare și că e nevoie de implicare și de rezultate rapide. Am învățat că doar ticăloșii sunt perseverenți în țara asta. Că ne-am obișnuit cu umilința și nu ni se mai pare ceva în neregulă atunci când suntem trimiși de la un ghișeu la altul. Am văzut la prima mână rețeaua monstruoasă construită de PSD și de alte partide, rețeaua care a distrus această țară. Or, nu se poate face nimic fără o administrație onestă și profesionistă. Corupția în sine nu ar fi căpătat aceste dimensiuni uriașe dacă nu ar fi beneficiat de ajutorul unor oameni din sistem. Dar rețeaua poate fi destructurată și putem construi o administrație publică profesionistă, care să servească societatea, nu clientela politică. Experiența din guvernul tehnocrat ne-a învățat cum arată administrația publică și știm exact ce trebuie să facem. Și asta vom face.

Care e cea mai importantă reușită din acel mandat?

Oana Bogdan: Noi, cei care am făcut parte din Guvernul Cioloș, avem realizări personale, dosare grele la care am lucrat și pe care am reușit să le promovăm cu succes. Dar nu le-aș numi reușite importante. Ele sunt dosare normale, pe care fiecare dintre noi le-a considerat ca fiind în fișa postului. Dar aș vrea să vă vorbesc despre ceea ce consider adevărata reușită pe care am avut-o noi: un an de normalitate, un guvern transparent și profesionist, dorința noastră de a face, toate acestea cred că au produs o fisură importantă în carapacea vechii clase politice și au oferit o proiecție spre o altă lume. Cea pe care ne-o dorim cu toții, dar pe care ne-am refuzat-o constant ca societate atunci când am votat PSD.

Faptul că ați făcut parte din guvernul tehnocrat constituie un avantaj sau mai degrabă un handicap într-o eventuală cursă pentru dobândirea unei funcții elective?

Oana Bogdan: Dacă privim sondajele, așa cum arată ele astăzi, am putea spune că cele aproximativ zece procente cu care suntem creditați ar părea mai degrabă un avantaj. Suntem conștienți că e doar un punct de plecare și că avem mult de muncă, dar la nivel de procente prestația guvernului nu a trecut neobservată. Există și un avantaj real în experiența noastră: știm exact ce avem de făcut, care sunt proiectele pe care trebuie să punem accent și care sunt direcțiile în care trebuie să mergem. Rămâne să vedem și reacția alegătorilor.

Citiți continuarea interviului pe dilemaveche.ro

Citește în continuare
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Dan Popp

    1 Decembrie 2018 at 9:07 am

    Am spus și repet că poziționarea (culoarea) politica ESTE determinantă. Vezi exemplul cu autostrada: una este să o faci cu bani europeni, alta este să o faci cu bani guvernamentali, alta este să o faci in parteneriat cu investitori români, americani,chinezi,ruși sau arabi.Vezi implicatiile financiare-bugetare,industria orizontala,antreprenoriale, sociale-forta de munca si de politică externă…
    Din păcate atât ro.100 cat și MRI nu reușește să sensibilizeze prea multi români , mai ales pe cei care au susținut direct sau indirect mica sau marea corupție (vezi PSD,PNL,ALDE) : nu are viziunea clarificată și programe/proiecte convingatoare pentru probleme semnificative ale acestora : agricultura, asistenta sociala ,pensii ,sănătate ,educatie-inclusiv adulți .Asta face că ținta electorala de 10% sa fie posibilă dar …fără șanse de guvernare și de schimbare a situației actuale ; iar asta este o MARE DEZAMAGIRE!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Revista Presei

Mirabela Amarandei, despre cartea cu realizările Guvernului în 2018: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“

Publicat

pe

FOTO gov.ro

Mirabela Amarandei critică, cu multă ironie, intenția Guvernului de a publica o carte, sub coordonarea lui Darius Vâlcov, despre realizările executivului condus de Viorica Dăncilă în 2018, pe care o numește: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“.

Mirabela Amarandei face trimitere, în postarea sa de pe Facebook, la dosarele penale în care este implicat Darius Vâlcov, consilierul personal pe probleme economice al premierului Dăncilă.

„Darius Vâlcov, acest făuritor al culturii naționale, acest păstrător al tezaurului românesc, îmbogățit cu spiritualitate în cimitir… Mai întâi a ferit de ochi obraznic de curioși, dar necultivați, tablourile lui Grigorescu, Tonitza sau Renoir, ascunzându-i protector în intimitatea propriilor pereți. Casele lui Vâlcov au respirat aerul subțire al celor mai mari capodopere de artă. A tranzacționat apoi, pe bucăți, cu arginți grei și printre rămășițele pământești ale strămoșilor olteni, viitorul Slatinei. Acum, Darius Vâlcov, acest măiastru ctitor al stabilității și al propășirii de stat, devine și om de carte. Darius Vâlcov va zidi în mentalul colectiv al generației noastre, dar și al generațiilor urmașilor noștri, cartea cea mare, Cartea Cărților. Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»”, scrie Mirabela Amarandei pe Facebook.

Guvernul intenționează să publice o carte despre realizările din 2018 ale Executivului Dăncilă. Volumul ar urma să fie editat în 500 de exemplare şi să fie realizat de Comisia Naţională de Prognoză, sub coordonarea lui Darius Vâlcov, consilier al prim-ministrului.

Potrivit unui memorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a Executivului, consultat de G4Media.ro, secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, și președintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Ion Ghizdeanu, justifică necesitatea publicării cărții inclusiv prin Legea accesului liber la informațiile de interes public.

Astfel, ar fi necesară „o evaluare complexă cu sprijinul tuturor instituţiilor“, din următoarele considerente:

– În fiecare domeniu pentru îndeplinirea unei prevederi din Programul de guvernare s-au întreprins acţiuni suplimentare de pregătire a cadrului legislativ, metodologic şi instituţional pentru implementare (ordine de aplicare, înfiinţarea de structuri organizatorice, reconfigurare atribuţii şi compartimente, etc); din această cauză activitatea intensă de realizare a obiectivelor Programului de guvernare trebuie evidenţiată în întreaga sa complexitate;

– S-au întreprins acţiuni noi, suplimentare faţă de prevederile Programului de guvernare, care au asigurat îndeplinirea obiectivelor acestuia dar şi ca răspuns la realitatea economico-socială foarte dinamică; în absenţa unor astfel de măsuri implementarea unor prevederi din Programul de guvernare ar fi mai dificilă;

– Pe parcursul anului 2018 s-au întreprins acţiuni de pregătire a implementării unor angajamente prevăzute pentru anul 2019 sau chiar în anii următori;

– În Programul de guvernare sunt evidenţiate şi măsuri cu caracter general, sintetic şi cu aplicabilitate permanentă, ceea ce face necesară o individualizare a acţiunilor întreprinse în anul 2018.

„Multe din angajamentele asumate au însemnat şi înseamnă evaluări şi analize laborioase de impact, investigare profesionistă a soluţiilor de implementare, un amplu demers de informare cu privire la experienţele internaţionale, proiectarea şi reglementarea soluţiilor alese dar şi a mecanismelor instituţionale şi organizaţionale de trasnspunere în practică a angajamentelor”, mai scrie în memorandum.

Volumul, a cărui publicare ar urma să fie suportată din bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, ar conține capitole referitoare la:

Principalele rezultate economico-sociale;
Modul de realizare a celor 115 acţiuni prioritare;
Investiţii publice şi investiţii în parteneriat public-privat;
Programe guvernamentale şi scheme de ajutor de stat;
Politica fiscal bugetară;
Absorbţia fondurilor europene – acţiuni şi realizări.

Citește în continuare

Revista Presei

2019 în lume, un an cu riscuri în creștere

Publicat

pe

Din perspectivă economică, 2018 a fost un an bun, creșterea economică a fost robustă, dar decalajele sociale s-au păstrat.

S-au materializat câteva din riscurile preconizate pentru 2018– continuarea politicilor protecționiste ale SUA, continuarea politicii fiscale prociclice a SUA, crize financiare în țări mari emergente, cum ar fi Turcia și Argentina. Impactul acestor riscuri materializate s-a dovedit a fi negativ, desigur, dar gestionabil, cel puțin pe termen scurt.

Pentru 2019, estimările indică o încetinire a ritmului de creștere economică în țările dezvoltate, pe fondul disputelor comerciale, al majorării ratelor dobânzilor de politică monetară și al unor incertitudini privind evoluția Brexitului. Dinamica produsului intern brut (PIB) al economiilor dezvoltate încetinește de la 2,4% în 2017 la 2,1% în 2018 până la 1,7%. În paralel economiile emergente și în dezvoltare vor afișa o ușoară creștere a dinamicii PIB, de la 4,7% în prezent la 4,9% în 2020-2021.

Deși economiile mari încetinesc, ponderea lor economia globală este mai mică decât cea a economiilor emergente și în dezvoltare, ca atare creșterea economică la nivel global rămâne relativ constantă. Există o tendința de încetinire ușoară a ritmului de creștere după 2020, de la 3,7% la 3,6%.
Decalajele ritmurilor de creștere pe cele trei categorii de state se accentuează, expresie a dinamismului economiilor emergente, dar și a volatilităților crescute, inclusiv fluctuații mari privind încrederea investitorilor și costul finanțărilor.

O serie de riscuri la nivel global pot influența lumea în 2019 și pot grăbi apariția recesiunii economice, în principal prin diminuarea încrederii investitorilor și anihilarea cererii interne și a comerțului internațional.

Poziția fragilă a liderilor europeni

Consolidarea poziției unui lider politic european va face diferența între o Europă solidă, care va atrage investiții, și una slabă. Președintele francez se profilase ca viitor lider european, dar erodarea rapidă a imaginii sale și măsurile economice cu iz populist anunțate in extremis sub presiunea străzii i-au șubrezit imaginea. Mai mult, marile puteri europene se confruntă cu probleme de leadership: în Germania, apune era Merkel, în Italia curentul extremist cu discurs bufonic prinde teren, iar Marea Britanie a decis să se desprindă de Uniune.

Populismul

În contextul pierderii oricărui control asupra calității informațiilor propagate în spațiul public populismul poate inflama spiritele. Lipsa unui filtru administrativ și a unei autocenzuri, în condițiile accesului liber și nelimitat la publicul larg, face că orice nebun charismatic să devină eroul mesianic într-o lume polarizată și captivă în discursul urii. Populismul capătă diferite forme, în funcție de sensibilitățile și provocările fiecărei țări: populismul economic, naționalismul și mesajele antimigrație.

Iliberal sau extremist ?

Accentuarea și extinderea iliberalismului european și a discursurilor extremiste devine un factor de risc în creștere. Mai mult, faptul că regimurile iliberale actuale nu au fost penalizate la nivel politic și nici economic ar putea da idei și altor politicieni. Din păcate, în cazul unor tulburări economice, încrederea piețelor în economii cu regimuri iliberale va fi zdruncinată rapid, iar aceste economii vor fi primele penalizate.

Războiul tarifelor vamale

Intensificarea războiului comercial declanșat de SUA în relația cu UE, dar mai ales cu China. Maniera impredictibilă de reacție a președintelui american în negocierile externe face că acest risc să fie greu de estimat și să rămână pe radar pe întreaga perioadă a mandatului președintelui SUA. Arestarea directoarei financiare a colosului Huawei, nimeni alta decât fiica fondatorului companiei, la Vancouver, sub acuzația de încălcare a sancțiunilor impuse de SUA Iranului, nu ajută deloc la temperarea tensiunilor dintre China și SUA.

Saga Brexit

Anularea Brexit-ului constituie un factor de risc în sensul că ar bulversa toate regulile și așteptările. Curtea Europeană de Justiție a decis că Marea Britanie ar putea anula unilateral procesul de ieșire din Uniunea Europeană. În acest moment, a devenit evident pentru britanici că Brexit-ul vine cu un cost financiar direct și că este mai mult decât un moft politicianist. O reluare a procesului de consultare a poporului ar putea crește incertitudinile pe termen scurt și pe termen mediu, dar ar putea avea efecte favorabile pe termen lung. Un risc probabil mai mare va fi un divorț fără acord, caz în care economiile europene ar putea avea plrobleme, prin ricoșeu.

Dobânzile americane

Continuarea politicii americane prociclice și perpeturea de deficite interne și externe, alături de întărirea politicii monetare americane, creează riscul de scumpire a resurselor financiare pentru restul lumii. Capitalurile disponibile vor găsi o destinație mai sigură și mai primitoare în SUA, în defavoarea economiilor emergente, cu randamente mari, dar riscante, sau a celor avansate, care oferă și randamente, și riscuri reduse.

Încetinirea Chinei

Diminuarea ritmului de creștere economică a Chinei reprezintă un risc pentru toate economiile lumii. China a reușit să se impună atât ca investitor global, cât și ca participant în lanțul de producție internațional și furnizor de bunuri și servicii ieftine, stabilind astfel tendințe pe toate piețele.

Citiți continuarea articolului pe reporterglobal.ro

Citește în continuare

Revista Presei

Anca Dragu: Noua șefă a ANAF are nevoie de susținerea premierului și a ministrului Finanțelor pentru a avea succes

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Noua șefă a ANAF, Mihaela Triculescu, va avea nevoie de susținerea deplină a premierului și a ministrului Finanțelor pentru a avea succes în fruntea Fiscului, spune Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, în contextul în care relația fostului șef al ANAF, Ionuț Mișa, cu actualul deținător al portofoliului Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost una foarte tensionată. În plus, Triculescu are în față o misiune foarte dificilă privind reforma ANAF.

„Pentru a putea schimba ceva, noua conducere a ANAF trebuie să aibă susținerea ministrului Finanțelor și a premierului”, a declarat Anca Dragu, în exclusivitate pentru PSNews.

Fostul ministru al Finanțelor din Guvernul tehnocrat consideră că experiența din mediul privat a Mihaelei Triculescu este un lucru pozitiv.
„Faptul că vine din afară nu este neapărat un lucru rău, pentru că știe și mediul privat și este bine să avem o infuzie de oameni care știu și altceva decât administrație publică. Faptul că nu are experiență în administrație poate să fie, într-adevăr, un minus, dar poate să recupereze. Dar pentru a putea să se impună, mi se pare vitală o cooperare foarte bună cu ministrul Finanțelor“, a subliniat Anca Dragu.

Fostul ministru al Finanțelor a arătat și care ar trebui să fie prioritățile noii șefe a Fiscului: relația cu contribuabilii, informatizarea, canalizarea resurselor spre zonele cu risc ridicat.

„Prioritatea numărul unu pentru noua conducere ar trebui să fie apropierea Agenției de contribuabil. În continuare, oamenii nu simt că ANAF lucrează pentru ei, ci oarecum împotriva lor. Apoi, informatizarea ar ajuta foarte mult, atât pe contribuabilii persoane fizice, cât și pe cei persoane juridice. Nu în ultimul rând, noua conducere a ANAF ar trebui să canalizeze resursele instituției în zonele cu risc ridicat. Agenția are uneori acest obcei de a duce multe resurse umane – inspectori, în zonele cu risc foarte scăzut, ca atare, nu recuperează mare lucru. Cu puțină bunăvoință și cu sprijin, ar putea face multe lucruri“, a conchis Anca Dragu.

Lichidatorul judiciar Mihaela Triculescu a fost numită joi, prin decizie a premierului Viorica Dăncilă, în funcția de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang de secretar de stat.

„Desemnarea doamnei Mihaela Triculescu la conducerea ANAF a fost stabilită după evaluarea mai multor propuneri făcute de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici”, a transmis Guvernul într-un comunicat de presă.

Potrivit informațiilor oferite de Executiv, Mihaela Triculescu este economist cu o experiență de 19 ani, iar în ultimii trei ani a fost practician în insolvenţă, asigurând managementul procedurii de insolvenţă pentru mai multe companii. Noul preşedinte ANAF este licenţiat în economie şi absolvent al studiilor de master disciplina „Analiză diagnostic şi evaluarea afacerilor” la Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 4 luni

Dragos Pîslaru: Un loc la masă cu elita Europei nu se cere, se dobândeşte prin acţiuni

Noutăți Generaleacum 4 luni

Dacian Cioloș, în cursa internă PLUS pentru desemnarea candidaților la europarlamentare: România are nevoie vitală de a fi reprezentată în Parlamentul European de oameni competenți

Noutăți Generaleacum 4 luni

Vlad Voiculescu: Gogoși sau dreptate. Asta va fi alegerea pe care o vor avea de făcut românii foarte curând

Noutăți Generaleacum 4 luni

Dacian Cioloș: Avem guvernanți cu dublu discurs atunci când vine vorba de Europa, dar am văzut limpede cât de Român e polonezul Donald Tusk

Noutăți Generaleacum 4 luni

Vlad Voiculescu: În următoarea jumătate de an, noi vom determina încotro se îndreaptă această țară

Revista Preseiacum 4 luni

Mirabela Amarandei, despre cartea cu realizările Guvernului în 2018: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“

Editorialeacum 4 luni

România riscă să piardă una dintre cele mai importante bogăţii: tineretul

Noutăți Generaleacum 4 luni

Alin Mituța: „Este vizibil de pe lună că argumentele domnului Meleșcanu și ale PSD-ALDE pentru a justifica scăparea politicienilor corupți de justiție sunt false și ridicole”

Revista Preseiacum 4 luni

2019 în lume, un an cu riscuri în creștere

Noutăți Generaleacum 4 luni

Dacian Cioloș: Riscăm să devenim spectatori captivi ai unei lumi urâte, „împodobită“ cu minciunile din ce în ce mai disperate ale celor care ne guvernează

Cele mai citite