Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Comunități Locale România 100

Întrebăm România: Membrii RO100 din toată țara, în dialog cu bucureștenii

Publicat

pe data de

FOTO Eli Driu, Steluța Popescu

Membrii RO100 din comunitățile tematice și din cele peste 70 de comunități locale discută față în față cu românii din țară și din diaspora de peste două luni, în cadrul proiectului amplu de consultare națională lansat de Platforma România 100.

Chestionarele cu răspunsuri privind nevoile și problemele reale au fost discutate și completate în plan local de oameni dintre cei mai diferiți, din diferite categorii demografice și sociale.

Vineri, 20 iulie, am schimbat pentru scurt timp regulile: membrii RO100 din toată țara au întrebat, pe stradă, bucureștenii despre viitorul României și ceea ce ar trebui făcut.

Sanda Foamete, de la Comunitatea tematică Educație, a abordat o persoană nevăzătoare și a aflat că problemele cele mai mari cu care se confruntă sunt lipsa facilităților pentru nevăzători și lipsa altruismului la nivel social. La întrebarea legată de speranța pentru viitorul României, doamna nevăzătoare a dat un răspuns impresionant, spunând: „Protestele pe care le văd la televizor îmi dau speranța de schimbare în bine. Cum le văd?… Cu alte simțuri“.

Dialogul purtat și răspunsurile primite au determinat-o pe Sanda Foamete să concluzioneze beneficiile acestui exercițiu de consultare: „Interacțiunea cu oamenii ne învață să reactivăm un sentiment dispărut, pe care să-l ridicăm la rang de valoare umană: empatia“.

Cristina Luca, de la Comunitatea RO100 Bruxelles, spune că ideea de a ieși și vorbi cu oamenii pe stradă este exact experiența necesară pentru o astfel de organizație. „Am ieșit deja de câteva ori pe stradă, în Bruxelles, unde am fost primiți cu entuziasm, însă acum a fost de o mie de ori mai fain, pentru că am putut discuta cu bucureștenii aici, acasă“, a explicat ea.

Un dialog aparte pe care l-a purtat Cristina a fost cu un domn în vârstă, „care părea să aștepte ceva sau pe cineva“. Simțind că acela este momentul prielnic pentru dialog, s-a apropiat de acesta și l-a abordat. Începutul dialogului nu a fost tocmai un succes, pe măsură ce voluntarul RO100 explica în ce calitate se află acolo. Totuși, nu a renunțat: „Cele mai interesante discuții sunt cele cu oameni care văd lucrurile în mod diferit, iar discuția nu m-a dezamăgit din acest punct de vedere. Deși am pornit cumva din tabere «inamice», răspunsurile lui nu au fost foarte diferite de ceea ce am mai auzit deja la peste 90% din respondenți, și anume că sănătatea, educația și corupția sunt cele mai mari probleme ale României în prezent. Acest domn mi-a mărturisit că se chinuie să-și cumpere medicamentele și toate cele necesare dintr-o pensie foarte mică, iar copiii săi sunt plecați din țară“.

Lucian Checheriță de la CT Justiție a constatat, în urma acestei discuții, că adresând întrebările din chestionar „ai ocazia să cunoști mai bine omul din fața ta, ca valori, motivații, greutăți, înțelegi mult mai bine diferențele de opinie dintre voi și poți să creezi o imagine de ansamblu a noastră, a românilor. După 40 minute de discutat, ne-am despărțit cu zâmbetul pe buze și într-o atmosferă mult mai călduroasă ca la început, iar faptul că eram «de-a lui Cioloș» nu mai era un lucru rău“.

Lucian a povestit că, la început, a fost destul de timorat, neștiind cum ar putea avea curaj să abordeze oamenii aleatoriu pe stradă, deși era bine pregătit pentru a discuta pe chestionarul cu întrebări despre România, și să-i întrebe pe aceștia cum și-ar dori să arate viitorul în virtutea valorilor morale, dar și alte lucruri legate de ceea ce lipsește țării, chiar și la nivel politic.

„În construcția mea de persoană cu spirit civic, primul instinct a fost, de fapt, altul: să mă îndrept spre o doamnă (care abia putea merge din cauza unui accident și de la care am aflat ulterior că are 71 de ani) și să o întreb pur și simplu dacă o pot ajuta cumva cu greutățile pe care le ducea. Și-a agățat cu mulțumire brațul ei de al meu și am condus-o câțiva pași mai încolo, unde ne-am întins la o discuție de vreo 35 de minute“, spune Lucian.

Astfel, Lucian a aflat povestea acestei doamne, mai exact faptul că primește venitul minim garantat de 520 de lei, din care era nevoită să achite factura la gaze de 268,58 de lei. Această doamnă a mai povestit că a fost în audiență la ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, pentru a o întreba un singur lucru: „De ce am venitul atât de mic?“. Potrivit relatării aceleiași doamne, i s-a cerut să iasă afară din birou. Toate acestea, după ce a trăit 10 ani la Londra, întorcând-se în final în România. Acum, așa cum a aflat Lucian de la dânsa, inima i-ar spune că ar pleca oricând din țară, dar fizic nu mai poate. „Era chiar ziua sa! Cu lacrimi în ochi, mi-a spus că nu mai are ce să spere pentru ea, deoarece are 71 de ani deja, dar, dacă ar fi să mai spere ceva pentru generațiile următoare, ar fi umanitatea, cinstea și sinceritatea“.

Dialogurile și experiența discuțiilor cu oamenii din România reală sunt esențiale pentru noul partid politic, ce este pe punctul de a-și începe oficial activitatea, pentru a înțelege ce probleme și ce nevoi au cu adevărat românii. Consultările în cadrul proiectului „Întrebăm România Împreună” durează până la sfârșitul lunii august.

În același timp, experiența discuțiilor față în față cu oamenii de pe stradă ridică, așa cum au remarcat voluntarii RO100, o serie de întrebări.

„Dacă vedem aceleași probleme, aceleași lipsuri și motive de deznădejde legate de viitorul României, cum putem totuși să ajungem la concluzii total diferite când vine vorba de adevărații vinovați? Și, mai ales, cum ajungem să lucrăm toți împreună pentru rezolvarea celor mai mari probleme ale României? Pentru că nu putem să ne punem toate așteptările într-un singur lider sau chiar într-o guvernare care să vină și să rezolve tot, ca prin magie. Este clar că noi toți trebuie să punem umăr la umăr și să schimbăm România. Împreună“, a concluzionat Cristina Luca.

Comunități Locale România 100

Comunitatea locală RO100 Alba Iulia a împlinit 7 luni: peste 100 de membri, opt dezbateri, ajutor pentru sinistrați

Publicat

pe

Comunitatea locală RO100 Alba Iulia a împlinit șapte luni de la fondare, perioadă în care numărul membrilor a crescut de la 10 la peste o sută, au fost organizate mai multe dezbateri pe teme importante și s-au organizat misiuni de ajutorare a sinistraților din Cricău, afectați de inundații.

În cele șapte luni de la înființare și până în prezent, RO100 Alba Iulia a organizat, bazându-se pe voluntariatul membrilor săi, opt dezbateri importante pe subiecte care privesc întreaga societate: legile justiției, fiscalitate, sănătate, educație. Membrii săi au mers de șapte ori în localitatea Cricău, pentru a ajuta sinistrații afectați de inundații.

De asemenea, membrii RO100 Alba Iulia s-au implicat în campania de adunare de semnături pentru inițiativa „Fără Penali în funcții publice“.

Moderatorul RO100 Alba Iulia este istoricul Mihail David, iar implicarea civică este pentru el un al doilea job.

„Ne dorim o Românie a normalităţii, în care profesionalismul, implicarea civică, onestitatea, transparenţa, deschiderea faţă de oameni să primeze. Ne dorim o Românie fără corupție și conștientizăm faptul că nu este suficient să criticăm, ci este nevoie ca fiecare dintre noi să își asume responsabilitatea de a face ceva bun și folositor pentru comunitatea în care trăiește. Prin implicare și exemplu personal, putem crea o comunitate în care cetățenii să fie activi și să construiască împreună un viitor mai bun“, spune un membru al RO100.

Platforma România 100 este o mișcare cetățenească, care dorește să contribuie la modificarea mediului politic și guvernamental, prin intermediul persoanelor care se implică și au inițiativă civică în comunitățile din care fac parte.

Citește în continuare

Comunități Locale România 100

Mitingul Diasporei, 10 august 2018 – Un protest pașnic, denaturat intenționat și violent reprimat

Publicat

pe

FOTO RO100 Bacău

La o saptămână de la evenimentele din 10 august, de la București, ca martori ai evenimentelor petrecute în Piața Victoriei și în urma vizionării a sute de filmulețe apărute în spațiul public și a mărturiilor celor prezenți acolo, Comunitatea RO100 Bacău încearcă să tragă câteva concluzii cu privire desfășurarea evenimentelor și „reacția evident disproporționată și abuzivă a Jandarmeriei Române față de cei peste 100.000 de protestatari pașnici prezenți la eveniment“.

„Reacția noastră nu a fost imediată, întrucât nu am vrut să fie una strict emoțională, subiectivă, bazată doar pe ceea ce am trăit cu toții în spațiul limitat al zonei de protest în care ne-am aflat. Am urmărit cu atenție și declarațiile reprezentanților Jandarmeriei, dar și pe cele ale ministrului de Interne. Am studiat inclusiv Legea 550/2004 de organizare și funcționare a Jandarmeriei Române“, susțin membrii Comunității RO100 Bacău, care transmit următoarele idei și concluzii:

  1. La protest au participat oameni de toate vârstele, femei și bărbați, mulți dintre ei însoțiți de copii sau de persoane vârstnice, ceea ce demonstrează clar intenția lor de a demonstra pașnic, cu convingerea că sunt protejați de forțele de ordine.
  2. Am văzut, la fel ca toți cei prezenți, în mulțime, persoane dubioase, bărbați dotați cu fulare și eșarfe, încă din timpul amiezii, destul de agitați și rupți din peisajul calm al protestului. Chiar ne-am întrebat: „Pe ăștia nu-i vede nimeni? Ce păzesc jandarmii?”. Dacă noi i-am văzut, cu siguranță i-au văzut si jandarmii, inclusiv cei în civil care se plimbau printre protestatari. De ce nu au luat nicio măsură împotriva lor în momentul în care au devenit agresivi și provocatori cu efectivele de jandarmi și încercau să agite spiritele între protestarii pașnici?
  3. Deși zonele agitate de instigatori erau în partea din față a Pieței Victoria, de ce jandarmii au ales să arunce cu gaze în toate părțile, înspre toate bulevardele, unde nu se înregistrase niciun incident? Noi le-am interpretat la acel moment ca fiind intimidarea protestatarilor, să renunțe, să plece acasă, să-i descurajeze și pe alții să vină în piață, să-i sperie să mai vină și altădată. Acum credem că a fost mai mult de atât. Planul era mai amplu și mai diabolic, să incite la reacții agresive din partea protestatarilor, pentru a justifica toată intervenția în forță pregătită minuțios.
  4. Intervenția în forță, cu gaze lagrimogene și iritante, după ora 23.00, asupra tuturor oamenilor prezenti nu era justificată de incidentele izolate, ci era programată să se producă oricum. Gazele au fost împrăștiate peste tot, în toate direcțiile, inclusiv pe toate bulevardele ocupate de oameni. Din câte am înțeles, ordinul era de evacuare a Pieței Victoriei, nu de evacuare a protestatarilor din București. Nu cumva a fost acesta un abuz al jandarmilor care au fugărit, hăituit, agresat și lovit oameni nevinovați pe toate străzile din zonă?
  5. Ulterior, am înțeles de la purtătorii de cuvânt ai Jandarmeriei, precum și de la șefii lor, că ei nu au făcut decât „să apere instituțiile statului”. Dar „drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor” prezenți la protest de ce nu le-au apărat? Sau „ordinea și liniștea publică”, prin extragerea punctuală a instigatorilor, la momentul în care aceștia au produs agresiuni asupra jandarmilor?
  6. 1 din Legea Jandarmeriei prevede că aceasta „exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism”. Ordinea aleasă de legiuitor pentru enumerarea atribuțiilor nu este întâmplătoare, în primul rând jandarmii fiind obligați să apere oamenii și drepturile lor fundamentale, inclusiv acela de a protesta, și abia apoi instituțiile statului. Despre apărarea OAMENILOR și a drepturilor lor nu am auzit pe nimeni din conducerea jandarmeriei vorbind. Iar asta este greșit, profund greșit pentru democrație, cu principiile și valorile ei.

Nu putem trage concluzii, de asta se va ocupa Parchetul Militar în cadrul dosarului penal aflat în acest moment în curs de instrumentare, dar avem, pe lângă convingerile personale, și aceste multiple întrebări la care încă așteptăm un răspuns cinstit, corect, în acord cu rolul și menirea Jandarmeriei Române.

„Și o ultimă întrebare, legitimă în contextul celor întâmplate pe 10 august: Pe viitor, când vom alege să participăm la un protest ca cetățeni liberi ai acestei țări, mijloc democratic de exprimare a nemulțumirilor, să avem la noi și măști de gaze?“ – încheie mesajul membrii Comunității RO100 Bacău.

Citește în continuare

Comunități Locale România 100

Protestul diasporei, văzut de membrii Platformei România 100 care au înfruntat în piață gazele lacrimogene ale Jandameriei

Publicat

pe

Membri ai Platformei România 100, la mitingul de sâmbătă din Piața Victoriei

Membri ai comunităților RO 100, unii veniți de la sute sau mii de kilometri depărtare, au ieșit vineri în stradă, alături de zeci de mii de români, pentru a protesta față de direcția greșită în care se îndreaptă România sub conducerea lui Liviu Dragnea și a coaliției PSD-ALDE.

Au stat ore întegi în piață, protestând pașnic și înfruntând intervențiile brutale și în mare parte nejustificate ale jandarmilor care au folosit gazele lacrimogene chiar asupra copiilor și femeilor care nu făceau altceva decât să-și strige nemulțumirile.

„Sunt revoltată de ceea ce se întâmplă în țară. Vreau să revenim la starea de democrație normală pe care am trăit-o în 2016. Am participat la protest în Piața Victoriei, am primit porțiile de gaze iritante, prima dată în viața mea (am 51 de ani), am văzut cum jandarmii alergau manifestanții pe străzi departate de Piața Victoriei, pe la ora 1 noaptea, și îi înghesuiau în dube, cum îi loveau cu picioarele pentru că filmau“, spune Măndița Baias, profesoară de fizică, membră a Comunității Locale RO100 Baia Mare.

În Piața Victoriei, printre manifestanții din diaspora au fost și membri ai Comunității RO100 din Londra. Experiența manifestației i-a făcut să creadă cu mai multă tărie în nevoia implicării pentru a schimba ceva în România. „Am avut ocazia să înțeleg ceva: de acum încolo nu mai este cale de întoarcere. Luptăm cu tot ce avem, pricepere, resurse, idei, timp, de oriunde suntem. Mobilizarea pe care am văzut-o, vineri, la oameni a fost încredibilă. E jobul nostru să ne luăm țara înapoi și pentru prima dată cred că putem. Grupul nostru are un potențial enorm, haideți să-l realizăm împreună!“, îndeamnă Corina Dobrea, moderatorul Comunității RO100 Londra.

Noi imagini, trimise de prietenii RO100 Londra, demonstrează clar spiritul pașnic al protestului și diversitatea participanților la mitingul diasporei. Din păcate, mulți copii, femei și oameni în vârstă au fost nevoiți să asiste la scene violente ale unor nedreptăți comise de reprezentanții autorității statului.

„Era un tip acolo, de 22 de ani, orfan de tânăr, militar in Germania, din Iași. A stat două zile pe mașină să ajungă la Iași și pe urmă opt ore pe tren la București. A fost toată ziua în piață, a fost agasat, împins. A explodat o grenadă lângă el și a stat intubat 30 de minute ca să își revină, deși era extrem de fit (pregătit din punct de vedere fizic, n.r.). Dar avea un spirit fantastic. A stat cu noi restul nopții și i-am plătit un hotel ca să nu doarmă în gară până la trenul de dimineață. Cu oamenii ăștia reconstruim țara!“, a relatat unul dintre manifestanții din stradă.

Comunitatea RO100 din capitala Marii Britanii și-a exprimat ferm dezaprobarea față de intervenția brutală a Jandarmeriei: „Într-o țară democratică și europeană, niciun guvern nu și-ar permite să își trateze astfel propriii cetățeni, cu atât mai puțin diaspora“.

 

Citește în continuare

Cele mai citite