Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Efectele gazelor lacrimogene asupra adulților, copiilor și bătrânilor. Pierderi de sarcină, pneumonie, cancer

Publicat

pe data de

FOTO Inquam Photos

Jandarmeria Română a folosit vineri, 10 august, la protestul anunțat al Disaporei față de coaliția de guvernare, gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea pașnică. Gazele nu au fost folosite doar o dată, ci în rafale, începând de la ora 17.30. Prin urmare, cetățenii prezenți în Piața Victoriei au fost expuși de mai multe ori, pe termen lung, la o doză mare de gaze.

Raul Pătrașcu, asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș“ din Timișoara, membru al Platformei RO100 și fost consilier de stat pe probleme de sănătate în Guvernul Cioloș, avertizează asupra pericolelor expunerii organismului uman la gazele lacrimogene. „Trebuie spus că, deși am crede că Piața Victoriei e un spațiu deschis și gazele s-ar putea disipa rapid, nu este așa. Prezența clădirilor înalte ce împrejmuiesc Piața asigură un perimetru în care gazul se concentrează. Deci, cetățenii – atât adulți, cât mai ales copii, bătrâni și femei gravide – au fost expuși la concentrații mari de gaze lacrimogene. Temperatura ridicată a potențat, de asemenea, efectele gazelor“, explică Raul Pătrașcu.

Ce conține gazul lacrimogen?

Există mai multe tipuri de chimicale care pot fi utilizate pentru a obține amestecul necesar, însă de departe cele mai populare și „eficiente“ (a se citi – puternice) sunt cele pe bază de clor și/sau arsenic, două elemente extrem de toxice pentru organismul uman, și anume gazul CS (o-Clorobenziliden malononitril) sau gazul DM (10-Cloro-5,10-dihidrofenarsazinina). „Jandarmeria nu a precizat ce tip de gaz a fost folosit, însă având în vedere efectul imediat, putem specula că s-a folosit tipul CS [1]. Gazele lacrimogene precum CS sau DM sunt clasificate drept arme chimice și este interzisă utilizarea lor în război, conform convenției de la Geneva, art. I (5) din 1993[2]. Iată că, acum, ele sunt utilizate împotriva cetățenilor civili.

Efectele pe termen scurt includ iritația și arsura puternică a pielii, a ochilor și a căilor respiratorii (nas, gât, trahee, bronhii, plămâni), descărcare masivă de mucus din nas, dezorientare, amețeală, respirație dificilă sau chiar pierderea cunoștinței. Așa cum s-a văzut vineri, în concentrație mare gazele pot induce tuse puternică, vărsături sau arsuri ale pielii.[3] În unele cazuri poate provoca cicatrici de arsură permanente ale feței sau chiar moartea, în cazul celor care suferă de tulburări psihice.[4] [5] Însă concentrații mari de gaz pot provoca moartea chiar și cetățenilor sănătoși, așa cum a fost atestat de incidentul din Cairo (18 Aug. 2013), în urma căruia 37 de oameni au decedat [6]. Rapoarte similare de studii din SUA atestă același lucru.[7] Aceste efecte sunt și mai pronunțate la copii, din cauza debitului respirator mai ridicat în comparație cu cea a adulților, permițând accesul unei concentrații mai mari de gaz în tractul respirator. La fel se întâmplă și în cazul bătrânilor, a căror capacitate de regenerare celulară este mult scăzută și, deci, expunerea poate duce la complicații precum pneumonie sau chiar cancer.[8]

„Expunerea la gaze lacrimogene precum CS – în cazul în care în timpul protestului de vineri s-au folosit astfel de substanțe – este, așadar, extrem de toxică și asta nu doar pe termen scurt. Pe termen lung, studiile arată că expunerea anterioară duce la pierderi de sarcină, complicații pulmonare precum pneumonie sau emfizem, afectare hepatică sau cardiacă. Utilizarea acestor gaze de către Jandarmeria Română, în rafale, deci în concentrație mare, este cu atât mai condamnabilă, iar ancheta procurorilor trebuie să ia în calcul efectele toxice asupra cetățenilor expuși – adulți, copii și bătrâni“, adaugă Raul Pătrașcu.


[1] Committee on Review and Evaluation of the Army Non-Stockpile Chemical Materiel Disposal Program, U.S. National Research Council. Disposal of Chemical Agent Identification Sets, (Google Books), p. 15, National Academies Press, 1999, (ISBN 0-309-06879-7).

[2] Convention on the Prohibition of the Development, Production, Stockpiling and Use of Chemical Weapons and their Distruction, Paris, 13 January 1993, Article I (5).

[3] Carron, P. N.; Yersin, B. (2009). „Management of the effects of exposure to tear gas”. BMJ (Clinical research ed.). 338: b2283. doi:10.1136/bmj.b2283. PMID 19542106.

[4] „CS spray man ‘scarred for life’.” BBC News. 2 February 2006.

[5] „Experts fear unknown CS spray risks.” BBC News. 24 September 1999.

[6] „Egypt policemen convicted over detainee tear gas deaths.” BBC News.  18 March 2014.

[7] Prof. Dr. Heinrich, U. „Possible lethal effects of CS tear gas on Branch Davidians during the FBI raid on the Mount Carmel compound near Waco, Texas.” www.veritagiustizia.it.

[8] Hu H, Cook-Deegan R, Shukri A. The Use of Chemical WeaponsConducting an Investigation Using Survey Epidemiology. JAMA. 1989;262(5):640–643. doi:10.1001/jama.1989.03430050056026

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Noutăți Generale

Alin Mituța, despre părerea lui Juncker vizavi de România: „Una dintre cele mai frumoase declaraţii la adresa ţării noastre din ultima vreme“

Publicat

pe

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus ieri la Bucureşti că ziua aderării României la UE „este ziua reconcilierii dintre istoria și geografia europeană“. „Cred că este una dintre cele mai frumoase declaraţii la adresa ţării noastre din ultima vreme. E bine să ne mai aducem aminte că, în ciuda celor care ne conduc vremelnic, România e o ţară importantă şi respectată a Europei, chiar fundamentală din punct de vedere geostrategic“, comentează cofondatorul Mișcării România Împreună (RO+) Alin Mituța declarațiile lui Juncker vizavi de țara noastră.

„Nicio secundă nu trebuie să avem impresia că, atunci când UE sau «cancelariile occidentale» critică ceea ce se întâmplă în România, ei s-ar referi la români, nici măcar la statul român, ci la acţiunile guvernanţilor. La fel cum activarea sancţiunilor pentru Polonia sau Ungaria nu se îndreaptă către maghiari sau polonezi, ci către guvernele iresponsabile ale celor două ţări“, este de părere Alin Mituța.

Cofondatorul RO+ avertizează că urmează, probabil, vremuri şi mai grele pentru România: urmează o perioadă „în care ne vom lăsa capul în pământ atunci când guvernanţii noştri se vor face din nou de râs. Dar e fundamental să nu uităm niciodată că România nu e Dragnea şi nici Dăncilă şi că europenii ştiu şi ei asta foarte bine“. „După acest episod ruşinos din istoria României, va trebui să ne recuperăm demnitatea în Europa, inclusiv la nivelul conducerii şi al liderilor care ne reprezintă“.

Jean-Claude Juncker a participat la summitului Iniţiativei celor 3 Mări, desfășurat luni și marți la București. El a atras atenţia că toate ţările participante la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări trebuie „să respecte statul de drept“, pentru că, altfel, investiţiile nu ar avea niciun sens. Mai mult, Juncker a subliniat că în momentul în care se vorbeşte despre statul de drept „se aud strănuturi în sală“.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Alba-neagra cu proiectul OUG 6/2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal

Publicat

pe

Liviu Dragnea susținea, în 2016, când la guvernare se afla Cabinetul Cioloș, despre Ordonanța 6 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, că e de lăudat urgenţa cu care a acţionat Guvernul. Doi ani și câteva dosare penale deschise pe numele său mai târziu, modul în care liderul PSD se raportează la această ordonanță este complet schimbat.

Liderul PSD declara atunci că este nevoie de o dezbatere serioasă pe tema raportului dintre atribuţiile instituţiilor statului şi drepturile şi libertăţile cetăţeanului, care să conducă la adoptarea unei „baze legislative puternice“ și sublinia că „SRI, la fel ca Parchetul, trebuie să aibă în continuare condiţii pentru a-şi îndeplini misiunea. Instituţiile statului trebuie să fie întărite, iar restrângerea libertăţilor să fie permisă doar în baza unui mandat al judecătorului. Drepturile şi libertăţile nu sunt un moft pentru nimeni“.

Doi ani mai târziu, el anunță că actul normativ urmează să fie respins de Camera Deputaţilor (for al cărui președinte este chiar liderul PSD), că se lucrează la legea de respingere şi la ce trebuie să se întâmple cu efectele pe care le-a produs. Motivul? Prin respingerea OUG 6, miza partidului condus de Liviu Dragnea este ca probele din dosarele penale culese în baza acestui act normativ să fie anulate. Sugestia a venit chiar din partea ministrului Justiției, Tudorel Toader, care a declarat pe 11 septembrie, la Antena 3, că dacă OUG 6 va fi respinsă, se poate ca toate probele din dosare să fie revizuite.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal se află pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. Preşedintele acestui for, liderul PSD Liviu Dragnea, a anunțat că actul normativ urmează să fie respins de Camera Deputaţilor, că se lucrează la legea de respingere şi la ce trebuie să se întâmple cu efectele pe care le-a produs.

Proiectul a fost adoptat deja tacit de Senat și se află pe ordinea de zi a Comisiei juridice. Are aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului şi avize favorabile de la Comisia de apărare şi de la Comisia de muncă, potrivit News.ro.

În data de 10 septembrie, Liviu Dragnea a anunţat că, „cel târziu săptămâna viitoare“, Ordonanţa Guvernului Cioloş privind mandatele de supraveghere tehnică va fi picată în Cameră: „Cel mai târziu săptămâna viitoare, Ordonanţa respectivă (OUG nr. 6/2016 – n.r.) va fi picată în Camera Deputaţilor. Nu numai atât, lucrăm acum la legea de respingere a Ordonanţei, să punem şi ceea ce trebuie să se întâmple cu efectele pe care le-a produs“.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că Guvernul Cioloş a primit aviz de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în aceeaşi zi în care l-a cerut, adoptând Ordonanţa la două zile după iniţierea ei fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), bazându-se strict pe avizele CSAT şi SRI. Toader a precizat că în Parlament se află un proiect de lege care analizează această OUG, iar dacă ea va fi respinsă, toate probele administrate în baza echipelor mixte urmează a fi revizuite.

Toader a făcut referire și la ordonanţa care le-ar permite celor condamnaţi în baza protocoalelor să ceară revizuirea, iar dacă după eliminarea probelor care au fost administrate în baza protocoalelor şi soluţionate de echipe mixte nu mai rămâne niciun temei pentru condamnarea lor, să fie achitați.

Fostul premier Dacian Cioloş, în al cărui mandat a fost emisă OUG, a afirmat săptămâna trecută că actuala guvernare caută „chichiţe legislative ca să împiedice finalizarea unor dosare care pun în pericol libertatea unor oameni politici“. În replică, liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut că Ordonanţa 6 a fost dată „pentru a păstra SRI în câmpul tactic“.

„Nu Guvernul Cioloş a decis că acel sistem de interceptări e operat de SRI, ci aceste decizii au fost luate de guvernele politice, inclusiv de partidul pentru care domnul Tudorel Toader lucrează sau partide care sunt în Guvernul din care dânsul face parte şi la un moment dat Curtea Constituţională, după ce s-a făcut o plângere, a constatat că acel instrument de interceptări sau rezultatele lui pot să fie folosite în justiţie de către procuror, dar el nu trebuie să fie operat de SRI. În momentul în care CCR a dat această decizie şi ea intra în vigoare, o serie de dosare, inclusiv de corupţie, care se aflau pe rol la procuratură sau la DNA, riscau să rămână blocate, pentru că atâta vreme cât acest sistem de interceptări nu mai putea să alimenteze legal, cu aviz de la judecător, nu mai puteau să alimenteze procurorii, ei nu puteau să continue cercetarea penală pe acele dosare şi atunci era important ca Guvernul să vină cu o alternativă care să ţină cont de decizia CCR şi să permită în continuare funcionarea acestui sistem care era legal“, a precizat Dacian Cioloş.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Alin Mituța: E din ce în ce mai probabil ca Parlamentul European să ceară activarea Articolului 7 din Tratatul UE și împotriva României

Publicat

pe

Cofondatorul Mișcării România Împreună (RO+) Alin Mituța atrage atenția, într-o postare pe contul său de Facebook, asupra evoluțiilor tot mai îngrijorătoare în ceea ce privește reacția Parlamentului European față de situația din România și consideră că anunțul adoptării unei rezoluții a PE după dezbaterea de luna viitoare arată că probabilitatea activării Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene împotriva României crește tot mai mult.

Alin Mituța consideră ca anunțul adoptării unei rezoluții de către Parlamentul European în urma dezbaterii privind situația din România de la începutul lunii octombrie este un semnal de alarmă și ar trebui să creeze îngrijorare la București, probabilitatea activării Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene (care prevede sancțiuni pentru un stat memebru, inclusiv suspendarea dreptului de vot) crescând tot mai mult.

„Parlamentul European a decis astăzi nu doar că va ţine o dezbatere la început de octombrie despre violenţele din România din 10 august şi despre abuzurile la adresa statului de drept, ci şi că va adopta o rezoluţie pe această temă. Pentru cei familiarizaţi cu procedurile de la PE, faptul ca s-a decis să fie adoptată această rezoluţie în plus faţă de dezbatere arată gravitatea situaţiei şi faptul că lucrurile devin serioase. Aşa cum stau lucrurile acum, devine din ce în ce mai probabil ca această rezoluţie să fie primul pas către activarea Articolului 7 din Tratatul UE de sancţionare a României, asta după ce procedura de sancţionare a fost lansată deja pentru Polonia şi Ungaria“, scrie Alin Mituța pe Facebook.

Cofondatorul RO+ avertizează că activarea Articolului 7 împotriva țării noastre ar face, practic, imposibil de exercitat președinția Consiliului UE de către România. „Ar fi o catastrofă, pentru România, care ar transforma preşedinţia la Consiliul UE impracticabilă şi ar decupla şi mai tare România de Uniunea Europeană“, adaugă Alin Mituța.

Parlamentul European va organiza, între 1 și 4 octombrie, o dezbatere privind contextul politic românesc, la care este invitată și Viorica Dăncilă, în calitate de prim-ministru al României. PE va adopta o rezoluţie privind situaţia din România, în timpul celei de-a doua sesiuni plenare de la sfârşitul lunii octombrie. Miercuri, PE a votat cu peste două treimi declanşarea procedurilor pentru sancţionarea Ungariei pentru derapaje de la statul de drept şi va începe procedurile pentru acţionarea Articolului 7 din Tratatul UE, care prevede suspendarea dreptului de vot al ţării.

Citește în continuare
Editorialeacum 7 minute

Ce contează, cu adevărat, pentru țara noastră, chiar dacă premierul României a ratat întâlnirea cu șeful Comisiei Europene

Noutăți Generaleacum O oră

Alin Mituța, despre părerea lui Juncker vizavi de România: „Una dintre cele mai frumoase declaraţii la adresa ţării noastre din ultima vreme“

Noutăți Generaleacum 6 ore

Alba-neagra cu proiectul OUG 6/2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal

Stiri RO+acum 20 de ore

Dăncilă a ratat întâlnirea cu Juncker de la Otopeni. Alin Mituța: „Premierul ne umple de ruşine cu fiecare acţiune şi, iată, chiar inacţiune a sa“

Comunități Locale România 100acum O zi

RO100 Londra și RO100 Râmnicu Vâlcea au pus bazele proiectului „Calculatoare Pentru Viitorul României”

Editorialeacum O zi

Iluzia haiducului eficient

Revista Preseiacum O zi

Dacian Cioloș, la Europa FM, despre criza pestei porcine: Efectele economice sunt masive. Decontul pentru epidemia din România, plătit începând cu Crăciunul

Comunități Locale România 100acum 2 zile

RO100 Paris a strâns semnături pentru „Oameni Noi“ de la românii din Franța în Grădina Luxembourg din Paris

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Noi nu am avut nevoie în 2016 de informările SRI ca să știm ce se întâmplă în țară

Stiri RO+acum 2 zile

Vlad Voiculescu a strâns semnături în Herăstrău pentru campania „Oameni Noi în Politică“ VIDEO

Cele mai citite