Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Comunități Locale România 100

Dragoș Pîslaru, la Bistrița: Noi propunem ideea de a reînchega țesutul social în România, de a crea comunități

Publicat

pe data de

Cofondatorul Mișcării România Împreună (RO+) Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii în cadrul Guvernului Cioloș, a fost săptămâna trecută la Bistrița, pentru a sta de vorbă cu bistrițenii despre problemele cu care se confruntă orașul. 

După dezbatere, Dragoș Pîslaru a vorbit, într-un interviu pentru notabn.ro, despre planurile viitorului partid, despre Caravana „Întrebăm România“ și despre importanța implicării oamenilor în mișcări civice și în politică.

Despre discuțiile cu comunitatea locală din Bistrița, Dragoș Pîslaru a spus că „nu am scăpat de întrebări incomode, am avut puncte de vedere diferite, exact de înseamnă o dezbatere. Noi suntem în toată țara, acum, cu această campanie, „Întrebăm România“, în care încercăm să facem ceea ce prea puțini politicieni sau politicieni în devenire au făcut vreodată în anii aceștia de după revoluție: înainte de a explica ei ce vor să facă, să asculte lumea. Am avut peste 20.000 de chestionare în stradă cu echipe în toată țara. Acum avem această caravană în care explicăm pe de o parte ce am înțeles, pe de altă parte luăm pulsul comunității locale. Și a fost fabulos“.

În ceea ce privește programul viitorului partid, cofondatorul RO+ spune că deocamdată se lucrează la acest capitol. „Sunt o serie întreagă de valori pe care se bazează atât mișcarea civică România 100, cât și viitorul partid RO+ sau Mișcarea România Împreună, iar pe setul de valori pe care le-am prezentat se pare că există multe puncte de rezonanță. Ceea ce este foarte important de înțeles este că, odată ce ai un set de valori bine articulat, restul construcției este relativ ușoară. Important este să ai o temelie solidă, ca mai apoi să activezi politicile, devine evident o chestiune care ne ia timp și energie, dar este mai ușor de făcut“, a explicat Dragoș Pîslaru.

În opinia fostului ministru al Muncii, proiectul lui Dacian Cioloș are două componente și pleacă de la credința că o țară nu se poate schimba decât cu aceste două componente: „O componentă civică, de jos în sus, de la firul ierbii, în care plecând de la premisa că dacă nu ne pasă ce se întâmplă la noi în comunitate nu avem cum să avem pretenția să ne rezolve altcineva lucrurile. Este trecerea de la „să se facă“ sau „cineva să facă“ la a-ți asuma tu la nivel individual că încerci să faci ceva ca să schimbi viața în comunitatea ta. Cealaltă componentă, clasică, este componenta politică de sus în jos, unde niște oameni, cu competență, onestitate, corectitudine, își asumă gestiunea țării. Dar, atenție, nu un neam sau un interes propriu, ci bazându-ne pe ceea ce oamenii aceia din mișcarea civică spun că sunt nevoile oamenilor. Aici ai doi piloni importanți ai unui proiect care, de fapt, se susțin unul pe celălalt“.

Actele viitorului partid ar trebui să iasă de la Tribunal în această toamnă și, odată ce acestea sunt gata, Dragoș Pîslaru spune că „avem deja peste 50.000 de oameni care s-au înscris pe site-ul româniaîmpreună.ro și evident că primul lucru pe care îl vom face este să oferim adeziunile pentru a fi semnate de către acest număr impresionant de oameni, care vor deveni primii oameni care vor fi membrii noului partid“.

Dragoș Pîslaru este optimist în ceea ce privește succesul Mișcării România Împreună: „Dacă vii cu un proiect coerent, de construcție, de a construi identitatea, de a transforma societatea, lumea s-ar putea să fie mult mai entuziastă decât anticipăm noi în acest moment“.

De ce ar trebui să voteze oamenii viitorul partid Mișcarea România Împreună?

„Pentru că ar trebui în primul rând să conștientizăm că de unii singuri sau crezând că există o modalitate prin care fără implicarea noastră se poate schimba ceva în societatea românească e vânare de vânt. Noi propunem, poate, cel mai important lucru în acest program politic al partidului: ideea de a reînchega țesutul social în România, de a crea comunități, de a ne păsa, dar nu individual, ci  împreună, pentru a putea avea o relevanță. Oricine va înțelege, în an centenar, că transformarea identității și societății românești nu se poate face fără implicarea personală, individuală, fără activarea fiecăreia dintre noi. Deci, oricine va înțelege asta va înțelege de fapt că noi asta oferim. Dacă cuplezi cu un astfel de demers puternic care vibrează cu ce simțim noi în viața de zi cu zi niște oameni onești, cinstiți, profesioniști, respectabili, atunci va fi greu să nu ne votați“, punctează Dragoș Pîslaru.

Citiți interviul integral pe notabn.ro

 

Comunități Locale România 100

Comunitatea locală RO100 Alba Iulia a împlinit 7 luni: peste 100 de membri, opt dezbateri, ajutor pentru sinistrați

Publicat

pe

Comunitatea locală RO100 Alba Iulia a împlinit șapte luni de la fondare, perioadă în care numărul membrilor a crescut de la 10 la peste o sută, au fost organizate mai multe dezbateri pe teme importante și s-au organizat misiuni de ajutorare a sinistraților din Cricău, afectați de inundații.

În cele șapte luni de la înființare și până în prezent, RO100 Alba Iulia a organizat, bazându-se pe voluntariatul membrilor săi, opt dezbateri importante pe subiecte care privesc întreaga societate: legile justiției, fiscalitate, sănătate, educație. Membrii săi au mers de șapte ori în localitatea Cricău, pentru a ajuta sinistrații afectați de inundații.

De asemenea, membrii RO100 Alba Iulia s-au implicat în campania de adunare de semnături pentru inițiativa „Fără Penali în funcții publice“.

Moderatorul RO100 Alba Iulia este istoricul Mihail David, iar implicarea civică este pentru el un al doilea job.

„Ne dorim o Românie a normalităţii, în care profesionalismul, implicarea civică, onestitatea, transparenţa, deschiderea faţă de oameni să primeze. Ne dorim o Românie fără corupție și conștientizăm faptul că nu este suficient să criticăm, ci este nevoie ca fiecare dintre noi să își asume responsabilitatea de a face ceva bun și folositor pentru comunitatea în care trăiește. Prin implicare și exemplu personal, putem crea o comunitate în care cetățenii să fie activi și să construiască împreună un viitor mai bun“, spune un membru al RO100.

Platforma România 100 este o mișcare cetățenească, care dorește să contribuie la modificarea mediului politic și guvernamental, prin intermediul persoanelor care se implică și au inițiativă civică în comunitățile din care fac parte.

Citește în continuare

Comunități Locale România 100

Mitingul Diasporei, 10 august 2018 – Un protest pașnic, denaturat intenționat și violent reprimat

Publicat

pe

FOTO RO100 Bacău

La o saptămână de la evenimentele din 10 august, de la București, ca martori ai evenimentelor petrecute în Piața Victoriei și în urma vizionării a sute de filmulețe apărute în spațiul public și a mărturiilor celor prezenți acolo, Comunitatea RO100 Bacău încearcă să tragă câteva concluzii cu privire desfășurarea evenimentelor și „reacția evident disproporționată și abuzivă a Jandarmeriei Române față de cei peste 100.000 de protestatari pașnici prezenți la eveniment“.

„Reacția noastră nu a fost imediată, întrucât nu am vrut să fie una strict emoțională, subiectivă, bazată doar pe ceea ce am trăit cu toții în spațiul limitat al zonei de protest în care ne-am aflat. Am urmărit cu atenție și declarațiile reprezentanților Jandarmeriei, dar și pe cele ale ministrului de Interne. Am studiat inclusiv Legea 550/2004 de organizare și funcționare a Jandarmeriei Române“, susțin membrii Comunității RO100 Bacău, care transmit următoarele idei și concluzii:

  1. La protest au participat oameni de toate vârstele, femei și bărbați, mulți dintre ei însoțiți de copii sau de persoane vârstnice, ceea ce demonstrează clar intenția lor de a demonstra pașnic, cu convingerea că sunt protejați de forțele de ordine.
  2. Am văzut, la fel ca toți cei prezenți, în mulțime, persoane dubioase, bărbați dotați cu fulare și eșarfe, încă din timpul amiezii, destul de agitați și rupți din peisajul calm al protestului. Chiar ne-am întrebat: „Pe ăștia nu-i vede nimeni? Ce păzesc jandarmii?”. Dacă noi i-am văzut, cu siguranță i-au văzut si jandarmii, inclusiv cei în civil care se plimbau printre protestatari. De ce nu au luat nicio măsură împotriva lor în momentul în care au devenit agresivi și provocatori cu efectivele de jandarmi și încercau să agite spiritele între protestarii pașnici?
  3. Deși zonele agitate de instigatori erau în partea din față a Pieței Victoria, de ce jandarmii au ales să arunce cu gaze în toate părțile, înspre toate bulevardele, unde nu se înregistrase niciun incident? Noi le-am interpretat la acel moment ca fiind intimidarea protestatarilor, să renunțe, să plece acasă, să-i descurajeze și pe alții să vină în piață, să-i sperie să mai vină și altădată. Acum credem că a fost mai mult de atât. Planul era mai amplu și mai diabolic, să incite la reacții agresive din partea protestatarilor, pentru a justifica toată intervenția în forță pregătită minuțios.
  4. Intervenția în forță, cu gaze lagrimogene și iritante, după ora 23.00, asupra tuturor oamenilor prezenti nu era justificată de incidentele izolate, ci era programată să se producă oricum. Gazele au fost împrăștiate peste tot, în toate direcțiile, inclusiv pe toate bulevardele ocupate de oameni. Din câte am înțeles, ordinul era de evacuare a Pieței Victoriei, nu de evacuare a protestatarilor din București. Nu cumva a fost acesta un abuz al jandarmilor care au fugărit, hăituit, agresat și lovit oameni nevinovați pe toate străzile din zonă?
  5. Ulterior, am înțeles de la purtătorii de cuvânt ai Jandarmeriei, precum și de la șefii lor, că ei nu au făcut decât „să apere instituțiile statului”. Dar „drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor” prezenți la protest de ce nu le-au apărat? Sau „ordinea și liniștea publică”, prin extragerea punctuală a instigatorilor, la momentul în care aceștia au produs agresiuni asupra jandarmilor?
  6. 1 din Legea Jandarmeriei prevede că aceasta „exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism”. Ordinea aleasă de legiuitor pentru enumerarea atribuțiilor nu este întâmplătoare, în primul rând jandarmii fiind obligați să apere oamenii și drepturile lor fundamentale, inclusiv acela de a protesta, și abia apoi instituțiile statului. Despre apărarea OAMENILOR și a drepturilor lor nu am auzit pe nimeni din conducerea jandarmeriei vorbind. Iar asta este greșit, profund greșit pentru democrație, cu principiile și valorile ei.

Nu putem trage concluzii, de asta se va ocupa Parchetul Militar în cadrul dosarului penal aflat în acest moment în curs de instrumentare, dar avem, pe lângă convingerile personale, și aceste multiple întrebări la care încă așteptăm un răspuns cinstit, corect, în acord cu rolul și menirea Jandarmeriei Române.

„Și o ultimă întrebare, legitimă în contextul celor întâmplate pe 10 august: Pe viitor, când vom alege să participăm la un protest ca cetățeni liberi ai acestei țări, mijloc democratic de exprimare a nemulțumirilor, să avem la noi și măști de gaze?“ – încheie mesajul membrii Comunității RO100 Bacău.

Citește în continuare

Comunități Locale România 100

Protestul diasporei, văzut de membrii Platformei România 100 care au înfruntat în piață gazele lacrimogene ale Jandameriei

Publicat

pe

Membri ai Platformei România 100, la mitingul de sâmbătă din Piața Victoriei

Membri ai comunităților RO 100, unii veniți de la sute sau mii de kilometri depărtare, au ieșit vineri în stradă, alături de zeci de mii de români, pentru a protesta față de direcția greșită în care se îndreaptă România sub conducerea lui Liviu Dragnea și a coaliției PSD-ALDE.

Au stat ore întegi în piață, protestând pașnic și înfruntând intervențiile brutale și în mare parte nejustificate ale jandarmilor care au folosit gazele lacrimogene chiar asupra copiilor și femeilor care nu făceau altceva decât să-și strige nemulțumirile.

„Sunt revoltată de ceea ce se întâmplă în țară. Vreau să revenim la starea de democrație normală pe care am trăit-o în 2016. Am participat la protest în Piața Victoriei, am primit porțiile de gaze iritante, prima dată în viața mea (am 51 de ani), am văzut cum jandarmii alergau manifestanții pe străzi departate de Piața Victoriei, pe la ora 1 noaptea, și îi înghesuiau în dube, cum îi loveau cu picioarele pentru că filmau“, spune Măndița Baias, profesoară de fizică, membră a Comunității Locale RO100 Baia Mare.

În Piața Victoriei, printre manifestanții din diaspora au fost și membri ai Comunității RO100 din Londra. Experiența manifestației i-a făcut să creadă cu mai multă tărie în nevoia implicării pentru a schimba ceva în România. „Am avut ocazia să înțeleg ceva: de acum încolo nu mai este cale de întoarcere. Luptăm cu tot ce avem, pricepere, resurse, idei, timp, de oriunde suntem. Mobilizarea pe care am văzut-o, vineri, la oameni a fost încredibilă. E jobul nostru să ne luăm țara înapoi și pentru prima dată cred că putem. Grupul nostru are un potențial enorm, haideți să-l realizăm împreună!“, îndeamnă Corina Dobrea, moderatorul Comunității RO100 Londra.

Noi imagini, trimise de prietenii RO100 Londra, demonstrează clar spiritul pașnic al protestului și diversitatea participanților la mitingul diasporei. Din păcate, mulți copii, femei și oameni în vârstă au fost nevoiți să asiste la scene violente ale unor nedreptăți comise de reprezentanții autorității statului.

„Era un tip acolo, de 22 de ani, orfan de tânăr, militar in Germania, din Iași. A stat două zile pe mașină să ajungă la Iași și pe urmă opt ore pe tren la București. A fost toată ziua în piață, a fost agasat, împins. A explodat o grenadă lângă el și a stat intubat 30 de minute ca să își revină, deși era extrem de fit (pregătit din punct de vedere fizic, n.r.). Dar avea un spirit fantastic. A stat cu noi restul nopții și i-am plătit un hotel ca să nu doarmă în gară până la trenul de dimineață. Cu oamenii ăștia reconstruim țara!“, a relatat unul dintre manifestanții din stradă.

Comunitatea RO100 din capitala Marii Britanii și-a exprimat ferm dezaprobarea față de intervenția brutală a Jandarmeriei: „Într-o țară democratică și europeană, niciun guvern nu și-ar permite să își trateze astfel propriii cetățeni, cu atât mai puțin diaspora“.

 

Citește în continuare

Cele mai citite