Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Diaspora care finanțează România: câți români au plecat în străinătate, unde și câți bani trimit în țară

Publicat

pe data de

FOTO G4Media

România se situează pe locul întâi în Uniunea Europeană în ce privește migrația internă din motive economice, unul din cinci români apți de muncă locuind, în 2017, în alt stat UE decât România, potrivit statisticilor oficiale. Cinci milioane de români muncesc și locuiesc în afara granițelor naționale, cei mai mulți în UE. Mulți au plecat în anii tranziției, după 1990, dar ritmul migrației economice a crescut masiv odată cu integrarea României în UE, când s-au eliminat vizele, iar piața muncii din statele membre a devenit deschisă, treptat, și pentru români.

Cele cinci milioane de români din străinătate trimit anual miliarde de euro în țară, cele mai recente statistici indicând că doar în 2017 au fost trimise în țară circa 4,3 miliarde de euro.

Cei mai mulți români plecați la muncă în străinătate și-au ales Spania și Italia drept destinații. Numărul românilor înregistrați oficial în cele două țări depășește 2 milioane. Potrivit wired.it, citat de G4Media, numărul românilor din Italia se ridica în 2017 la 1.168.552, Următoarele două comunități din Italia sunt cele din Albania și Maroc.

În Spania trăiesc în prezent 1.000.030 de români, potrivit datelor oficiale. Neoficial, cifra s-ar ridicat la 1,4 milioane de persoane, unii dintre români nefiind înregistrați cu domiciliu stabil în statul iberic.

Germania găzduiește peste 600.000 de români, iar în Marea Britanie și în Statele Unite sunt câte 500.000 de români. O statistică prezentată în luna mai a acestui an de BBC arăta că românii sunt a doua cea mai numeroasă comunitate din Regatul Unit. În 2017 erau înregistrați 411.000 de migranți din România.

Un raport al ONU privind migrația pe anul 2015, citat de Adevărul, arată că numărul românilor care au emigrat era de circa 3,4 milioane de persoane, țara noastră clasându-se atunci pe poziţia a 17-a la nivel mondial în ierarhia privind dimensiunea emigraţiei. „Prin urmare, se observă o creştere netă a diasporei româneşti cu 2,3 milioane de persoane între anii 2000-2015, interval care cuprinde atât ridicarea parţială a barierelor de călătorie şi şedere în perioada de preaderare la Uniunea Europeană, cât şi liberalizarea totală a accesului pe piaţa muncii în statele membre UE după 1 ianuarie 2007“, se precizează în articolul publicat de Adevarul în luna mai.

Un studiu recent, citat de Digi24, arată că mai mult de jumătate din români vor să plece să muncească în străinătate, lucru ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru statul român, ținând cont de rata de îmbătrânire a populației și de criza de forță de muncă deja resimțită în diferite sectoare ale economiei.

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Revista Presei

Dacian Cioloș, primul interviu după lansarea PLUS: Vrem să fim o alternativă la blocajul în care se află România și o alternativă la risipa de oportunități

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Dacian Cioloș vorbește, în primul interviu acordat după lansarea noului partid PLUS, sâmbătă, la Cluj-Napoca, despre negocierile dintre noua formațiune și USR, despre discursul naționalist al liderului PSD Liviu Dragnea și Ordonanța de Urgență privind amnistia și grațierea, dar și despre vremurile din tinerețea sa, când era membru al organizaţiei Junimea Vatra Românească.

Dacian Cioloș a explicat, în interviul acordat PressOne.ro, că decizia lansării noului partid la Cluj a venit din dorința de a arăta că este o mișcare politică pentru toată România, în condițiile în care în ultima perioadă fuseseră organizate mai multe evenimente la București.

„Din punctul nostru de vedere, prea multe lucruri se concentrează în Capitală; se discută prea mult și se face prea puțin în contact cu oamenii, pe teren. Intenția noastră este ca partidul pe care tocmai l-am lansat să aibă trei sedii naționale: la București, la Cluj și la Iași. După ce ajungem la guvernare, vrem ca, o dată pe lună sau o dată la șase săptămâni, ședința de Guvern să aibă loc în altă parte decât în București. Pentru ca Guvernul să poată lua hotărâri specifice care țin de o regiune sau alta“, a spus fostul comisar european.

Dacian Cioloș a detaliat și motivele pentru care s-a ajuns la decizia de a renunța la Mișcarea România Împreună și folosirea PLUS drept vehicul politic: piedicile ridicate de contestatarii înființării MRÎ ar fi pus în pericol participarea la europarlamentare.

„După calculele noastre, mai devreme de februarie-martie (2019, n.r.), optimist vorbind, nu prea aveam cum să înscriem partidul. Și nu ne puteam permite lucrul ăsta, pentru că trebuie să luăm niște decizii – lista pentru europarlamentare, modul în care ne vom prezenta la alegeri“, a explicat Dacian Cioloș.

Legat de negocierile cu USR și presupusa competiție a celor două formațiuni pentru același electorat, fostul premier a explicat că PLUS se situează ideologic în zona de „centru, centru-dreapta“: „Mizăm foarte mult pe dinamismul antreprenorilor, nu doar pentru a crea locuri de muncă, nu doar pentru a dinamiza economia și a aduce bani la buget, dar și pentru a ajuta statul să rezolve anumite probleme din societate“.

„Vrem să fim o alternativă la blocajul în care se află România și o alternativă la risipa de oportunități pe care o înregistrăm de câțiva ani. Pentru asta lucrăm cu USR, dar suntem dispuși să lucrăm și cu alte forțe politice care vin cu aceste principii“, a mai spus Dacian Cioloș în interviul acordat PressOne.

Fostul premier a răspuns acuzațiilor pe care Liviu Dragnea i le-a adus duminică, potrivit cărora în 2016, pe când era premier, nu a plătit la timp subvențiile pentru fermieri: „Domnul Dragnea e un mincinos în cunoștință de cauză! Pentru că dânsul știe foarte bine în ce condiții au fost blocate subvențiile în prima parte a anului 2016. Știe foarte bine pentru că fusese în Guvern în 2015, iar Guvernul nu pregătise sistemul informatic pentru a începe plățile în 2016. Noi am preluat de la Guvernul Ponta un sistem informatic care era blocat la Agențiile de Plăți în Agricultură, prost gândit și mult întârziat ca implementare. A trebuit să ne consumăm jumătate din mandat ca să rezolvăm această problemă, ca să putem începe plățile în toamna lui 2016, când s-au dat masiv subvențiile. […] Țineți minte ce a spus domnul Daea la începutul lui 2017, când a preluat mandatul? A spus că în 2017 subvențiile vor fi cu siguranță plătite la timp. Evident, pentru că noi lăsasem lucrurile în ordine. Plătisem deja subvențiile la sfârșitul lui 2016 și o parte din subvențiile pe 2017 în avans. Domnul Daea a primit la cheie un sistem care funcționa și n-avea de făcut decât să trimită banii în conturi. Nici n-a făcut altceva de atunci. Dimpotrivă, a aruncat în aer gospodăriile din mediul rural prin modul în care n-a gestionat pesta porcină“.

De asemenea, fostul premier tehnocrat a vorbit despre OUG privind amnistia și grațierea pe care liderii PSD o doresc. Liviu Dragnea „n-are dreptul să arunce în aer societatea românească, iar dacă va încerca s-o facă, oamenii trebuie să-i demonstreze că încă sunt vii. Iar dincolo de ceea ce pot face oamenii în stradă, sunt instituții ale statului care pot să facă anumite lucruri, inclusiv dacă – și după ce – s-ar da o astfel de ordonanță. Eu sper ca președintele Iohannis să se folosească de toate prevederile constituționale pentru a bloca o astfel de decizie“, a subliniat Dacian Cioloș.

Referitor la acuzația că ar fi fost membru al PUNR în anii ’90 și ar fi fost, astfel, adeptul unei ideologii naționalist-extremiste, Dacian Cioloș a subliniat că nu a fost niciodată membru al vreunui partid politic și că în anii studenției a fost membru al Junimii Vatra Românească, ca mulți alți studenți, iar interesul era unul de natură culturală:

„În primul rând, trebuie să spun că eu n-am fost membru de partid niciodată până acum. Nu am nicio cerere de adeziune la vreun partid, nu am avut niciun carnet de partid, nu am plătit cotizație la niciun partid și nu am fost membru al niciunui partid. […] În Junimea Vatra Românească − da, am fost membru, așa cum au fost mulți studenți… Obiectivul meu atunci a fost de a întâlni cât mai mulți oameni, ieșind din zona mea de activitate de la Universitatea de Științe Agricole. Voiam să am o conectare mai bună la mediul cultural din Cluj, chiar și dincolo de organizațiile studențești. […] Noi eram la Junimea Vatra Românească, ce avea preponderent activități culturale, cu specific tineresc. Activitățile la care am participat eu n-au avut nimic de-a face cu naționalismul extremist“, a explicat Dacian Cioloș.

Interviul acordat de Dacian Cioloș pentru PressOne.ro poate fi citit integral AICI.

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș: Ordonanța pentru amnistie și grațiere nu este o ordonanță ca oricare alta. Este datoria președintelui să împiedice astfel de derapaje

Publicat

pe

FOTO Octavian Cărare

Dacian Cioloș a declarat duminică, la Digi24, că președintele Klaus Iohannis ar trebui să își folosească la maximum pârghiile constituționale și legale pe care le are pentru a împiedica adoptarea de către Guvern a ordonanței privind amnistia și grațierea, care, în vizunea sa, „nu este o ordonanță ca oricare alta”. Fostul premier consideră că „problemele punctuale” din justiție nu îndreptățesc emiterea ordonanței pentru amnistie și grațiere.

„Treaba asta nu trebuie făcută de niște infractori, oricâtă nevoie e de ajustarea unor probleme din justiție. (…) Ordonanța pentru amnistie și grațiere nu este o ordonanță ca oricare alta. Liviu Dragnea încearcă să inducă ideea că ar fi un lucru normal o astfel de ordonanță. Că orice om greșește și este normal să i se ierte o greșeală. Faptul că el a băgat mâna până la cot în sacul banilor publici e egal cu cineva care a trecut strada pe roșu”, a spus fostul prim-ministru.

În acest sens, Dacian Cioloș i-a transmis șefului statului să se implice pentru a împiedica concretizarea unui astfel de act normativ, pe care PSD deja a anunțat clar și răspicat că vrea să îl adopte în perioada următoare.

„Președintele are pârghii constituționale și legale și trebuie să le folosească până la maximum. Nu ar fi vorba de o demonstrație că e un președinte puternic, ci este o datorie a lui să împiedice astfel de derapaje. (…) Referendumul poate să fie unul din instrumentele utilizate la pachet cu altele pe care partidele și cetățenii  le au”, a punctat Dacian Cioloș.

Fostul premier consideră că discursul lui Liviu Dragnea de la Consiliul Național al PSD arată că acesta este pregătit să intre în conflict cu partenerii europeni, dacă acest lucru îl va scăpa de problemele din justiție: „Văd pregătirea unui ton extremist, naționalist construit pe ideea asta că nu avem de ce să ne plecăm capul în fața străinilor“.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a cerut, duminică, Guvernului să adopte o ordonanță privind amnistia și grațierea dacă nu găsește alte mijloace prin care să repare „nedreptățile din justiție”.

În cadrul unui discurs de peste o oră și jumătate în Parlament, la Consiliul Național al PSD, Dragnea a atacat dur UE, companiile străine, opoziția, justiția, serviciile secrete, pe Klaus Iohannis și presa.

Dragnea s-a dat pe el însuși exemplu de așa-zisă victimă a imixtiunii serviciilor secrete în justiție și le-a cerut imperativ premierului Dăncilă și ministrului Justiției să rezolve problema.

De asemenea, Dragnea i-a cerut lui Florin Iordache să facă o plângere penală pentru trădare de țară la adresa președintelui Klaus Iohannis, pe care l-a acuzat că a trădat interesele naționale când a spus că Executivul nu e pregătit să preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Citește în continuare

Revista Presei

Ramona Strugariu, despre extrădarea jurnalistului turc Kamil Demirkaya: „România rămâne încă o țară europeană, care respectă drepturile omului“

Publicat

pe

Kamil Demirkaya. FOTO Inquam Photos

Moderatoarea Comunității RO100 Diaspora, Ramona Strugariu, laudă, în cadrul unei postări pe Facebook, decizia Curții de Apel privind respingerea cererii autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România. Prin această decizie, România dă dovadă că rămâne o țară europeană, în care drepturile omului sunt respectate, consideră Ramona Strugariu.

„Așa cum am sperat, Curtea de Apel a respins extrădarea jurnalistului turc Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România. România rămâne încă o țară europeană, care respectă drepturile omului. Justiția este, încă, în picioare”, a scris moderatoarea Comunității RO100 Diaspora.

Ramona Strugariu subliniază, în acest context, că decizia instanței arată, o dată în plus, cât de importantă este independența sistemului judiciar: „Mă bucur imens pentru victoria acestui om, care nu este doar a lui, ci a unei lumi libere. Poate acum e și mai clar cât de important este un sistem de justiție independent, fără ingerințe și presiuni politice, cu oameni competenți și integri. Dacă pierdem asta, pierdem tot”, a mai spus Ramona Strugariu.

Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România. Decizia vine după ce și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a opus extrădării jurnalistului, potrivit G4Media.ro.

Ziaristul a fost reţinut pe 5 decembrie în baza unui mandat de extrădare emis la ordinul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, fiind acuzat că este membru al Mişcării Gulen, potrivit informaţiei publicate pe site-ul zamanromania.ro. Ulterior, ziaristul a fost eliberat după ce a fost audiat de autorităţile judiciare din România

„Nu doresc să fiu trimis în Turcia. Justiţia nu funcţionează. Cadrele didactice şi jurnaliştii sunt o ţintă pentru autorităţile de acolo. În momentul de faţă, conform statisticilor, din 326 de ziarişti încarceraţi la nivel global, aproximativ 170 sunt reţinuţi în Turcia. (…) Mă opun extrădării. Motivul pentru care mă opun extrădării este că Justiţia nu funcţionează corect în Turcia. Există tortură. (…) Foarte mulţi ziarişti de la sediul central Zaman din Istanbul au fost trimişi la închisoare, precum şi rude de-ale mele”, a afirmat Demirkaya.

Demirkaya se află de doi ani în România și lucrează pentru Zaman România, având un permis de şedere temporară.

În luna noiembrie 2018, el şi-a depus actele pentru prelungirea permisului de şedere, documentele aflându-se în curs de procesare.

Ziaristul turc locuieşte în Bucureşti împreună cu soţia şi fiul său în vârstă de 10 ani.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 18 ore

Dacian Cioloș, despre fondul de investiții locale: Riscăm să îndatorăm statul român și mai mult. Nu e foarte clar care e obiectivul acestui fond

Noutăți Generaleacum 20 de ore

PLUS cere în instanță suspendarea actelor prealabile emiterii unei OUG pe amnistie și grațiere

Noutăți Generaleacum 21 de ore

Dacian Cioloș: Dragnea are impresia că, repetând aceeași minciună de mai multe ori, o să găsească oameni care să îl creadă fără să își pună întrebări

Noutăți Generaleacum O zi

Dacian Cioloș: „Avem peste 11.000 de cereri de adeziune. Ne dorim să propunem un proiect de schimbare în bine a României”

Revista Preseiacum O zi

Dacian Cioloș, primul interviu după lansarea PLUS: Vrem să fim o alternativă la blocajul în care se află România și o alternativă la risipa de oportunități

Noutăți Generaleacum 2 zile

Campania „Oameni noi în politică“ a atins 100.000 de semnături, mai e nevoie de doar câteva sute în șapte județe pentru a atinge limita minimă impusă de lege

Editorialeacum 2 zile

Am dezlegat misterul inexistenței bugetului pentru 2019: Nu sunt bani!

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș: Ordonanța pentru amnistie și grațiere nu este o ordonanță ca oricare alta. Este datoria președintelui să împiedice astfel de derapaje

Editorialeacum 3 zile

PLUSul de care avem nevoie

Editorialeacum 3 zile

Când spui viitor, spui PLUS, pentru că adaugi, zi după zi, o cărămidă în plus la lumea pe care o clădești

Cele mai citite