Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Deficit-record de aproape 15 miliarde de lei în primele șase luni. Guvernul PSD-ALDE cheltuie 80% din venituri pe salarii și pensii

Publicat

pe data de

Evoluția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului indică o continuă deteriorare a finanțelor publice, un deficit bugetar record, venituri publice în scădere raportate la Produsul Intern Brut și cheltuieli cu asistența socială și salariile publice în creștere, în detrimentul investițiilor publice efective.

„Revoluția” fiscală, măsurile populiste și proasta colectare a veniturilor publice stabilesc un nou ”record” absolut al guvernului PSD-ALDE în domeniul finanțelor publice, unde deficitul bugetului general la 6 luni ajunge la 14,97 miliarde de lei, față 6,3 miliarde în 2017 și 3,9 miliarde lei în 2016. Primul semestru al anului 2018 arată o falie accentuată a veniturilor și cheltuielilor publice, astfel încât veniturile publice totale (inclusiv subvențiile pentru agricultură care nu ar fi trebuit incluse în buget) au crescut în termeni nominali cu 12,6% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 19%. Această evoluție nefavorabilă este cu atât mai îngrijorătoare cu cât are loc într-un context economic bun, cu o creștere prognozată de 5,5%. Reducerea ritmului de creștere economică ar putea aduce România într-o stare de vulnerabilitate, cu deficite în creștere și finanțare scumpă.

În mod logic, rectificarea bugetară ar trebui să fie una negativă, ca urmare a veniturilor fiscale insuficiente și a accelerării cheltuielilor cu pensii și salarii. Veniturile fiscale nu țin pasul cu programul asumat de încasări și nici cu creșterea economică, în timp ce cheltuielile cu pensii și salarii cresc rapid. Din datele bugetare la 6 luni reiese că până la sfârșitul anului ar fi nevoie de majorarea sumelor alocate pentru salarii cu circa 5 miliarde de lei și a celor pentru pensii cu circa 3 miliarde de lei. O rectificare bugetară pozitivă ar putea avea loc numai în condițiile creșterii artificiale și nejustificate a venitruilor bugetare prognozate pentru a doua parte a anului, în ciuda unui parcurs modest în primul semestru.

Efectele economice ale politicii fiscal-bugetare prociclice se reflectă în creșterea datoriei publice nominale, a costurilor de finanțare a deficiului bugetar, în creșterea ratelor dobânzilor și diminuarea resurselor disponibile pentru finanțarea sectorului privat, precum și în creșterea deficitului de cont curent. Cele 15 miliarde de lei atrase de stat în special din sectorul bancar intern pentru finanțarea deficitului bugetar reprezintă un minus de finanțare pentru sectorul privat. În acest fel, statul face concurență directă și neloială sectorului privat în ceea ce privește accesul la finanțare. În timp ce sectorul privat ar folosi aceste resurse pentru investiții și dezvoltare, statul folosește resursele disponibile în economie preponderent pentru plata cheltuielilor sale curente. Creșterea deficitului de cont curent se traduce prin presiune asupra monedei naționale în sensul deprecierii față de principalele valute.

Analiza deficitului bugetului general consolidat pe bugetele componente arată o probabilitate mare de depășire a deficitului bugetar asumat pentru 2018, de sub 3% din PIB. Practica bugetară națională se bazează pe un deficit mare al bugetului de stat, compensat de surplusul bugetelor locale, al instituțiilor publice autofinanțate (universități, institute de cercetare care primesc bani de la buget dar au și venituri proprii din diferite taxe, contribuții, proiecte de cercetare etc.) și al bugetului pentru șomaj. Contribuția cea mai însemnată la compensarea deficitului bugetului de stat o au bugetele locale, apoi bugetele instituțiilor cu autofinanțare. Față de anii anteriori, în 2018 surplusul acestor două bugete esențiale pentru atingerea țintei de deficit general este cu circa 27%, respectiv 52% mai mic decât în 2017. Mai mult, creșterea salariilor în primării și lucrările derulate la nivel local prin PNDL conduc la reducerea in continuare a acestui surplus și accentuarea presiunii pe bugetul de stat. În primul semestru din 2017 deficitul bugetului de stat de 14,6 miliarde de lei era diminuat până la 6,3 miliarde de lei în principal prin surplusul consistent de 5,2 miliarde de lei din bugetele locale, 1,6 miliarde de lei surplusul instituțiilor autofinanțate, 593 milioane din fondul pentru șomaj, 272 milioane de lei din bugetul de asigurări sociale de stat.

Analiza componentelor bugetului general consolidat mai arată că bugetul asigurarilor sociale de stat (pensii și alte categorii de cheltuieli cu asistența socială) are un deficit nominal mai mare decât în anii precedenți, în ciuda transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, justificat întocmai prin nevoia de echilibrare a bugetului de asigurari sociale de stat. Astfel, deficitul bugetului de asigurari sociale de stat este de 775 de milioane de lei în 2018, față de un surplus de 272 de milioane de lei în 2017 și deficit de 716 milioane de lei în 2016. Raportat la PIB, deficitul bugetului de asigurări sociale de stat se reduce cu numai 0,01 puncte procentuale față de 2016, de la 0,09% din PIB în 2016 la 0,08% din PIB în 2018.

Veniturile fiscale au scăzut dramatic (cu 1 puncte procentuale față de 2017 și cu 1.8 pp față de 2016),ajungând la 7,3% din PIB, în condițiile în care România înregistrează oricum cel mai redus nivel al veniturilor fiscale din Uniunea Europeană (excluzând Irlanda). Astfel, decizia de a continua politica de creștere a cheltuielilor, ignorând evoluția economică (în general) și a veniturilor (în particular) arată că PSD-ALDE nu are o preocupare pentru sustenabilitatea finanțelor publice și o creștere durabilă a nivelul de trai al românilor.

Cu 10% mai puține firme înregistrate

Stagnarea activității economice din primul trimestru al anului 2018 este confirmată de nivelul tot mai redus al încasărilor din impozitul pe profit. În primele 6 luni ale anului acestea autotalizat doar 0,8% din PIB, în scădere cu 0,1 pp față de perioada similară a anului trecut și cu 0,2 pp față de 2016. În termeni nominali aceasta reprezintă o creștere de circa 90 de milioane de lei față de anul trecut, ajungând la 7,2 miliarde lei în semestrul I 2018. Mai mult decât atât, modul în care guvernarea PSD-ALDE tratează sectorul antreprenorial, ignorând cerințele repetate de stabilitate și predictibilitate, se traduce și într-un număr mai mic de persoane fizice și juridice înmatriculate în primele 6 luni din 2018 (scădere cu 9,8% față de perioada similară a anului trecut).

Încasările din TVA (reprezentând 2,9% din PIB) au continuat trendul descrescător, fiind mai mici cu  0,2 pp față de perioada similară din 2017 și 0,6 pp față de 2016. În termeni nominali, încasările dinTVA au crescut cu numai 5,9%, deși consumul – ca principală sursă a colectării TVA – a crescut cu 7,5% în primele 5 luni din 2018. Acest lucru echivalează cu o creștere a evaziunii fiscale, datorate, în principal, unui ANAF politizat și profund ineficient.

Încasările din accize au scăzut în primele 6 luni din 2018 cu 0,1 pp față de perioada similară din 2017, ajungând la 1,4% din PIB cu toate că a fost reintrodusă supra-acciza pe carburant. La fel ca la prima introducere, această taxare nu a reprezentat decât o modalitate de a petici bugetul, fiind responsabilă de creșterea cu 26% a prețului carburanților.

Contribuțiile sociale au crescut cu 36% (+12,6 miliarde lei) însă această evoluție nu reprezintă o îmbunătățire a colectării, fiind mai degrabă un exercițiu contabil de mutare a banilor dintr-un cont în altul. În esență, plusul de la contribuții provine din creșterea ratei contribuțiilor de asigurări sociale, creșterea fondului de salarii din sectorul bugetar și creșterea salariului minim (aproape exclusiv în sectorul privat). O parte din acest plus la contribuții se reflectă în scăderea încasărilor din impozitul pe salarii ș ivenit față de anul trecut cu 21% în termeni nominali și cu 0,5 pp raportat la PIB, ajungand la 1,3% din PIB în prima parte a anului curent, respectiv 11,7 miliarde lei.

Principala sursă de finanțare a ajuns să fie reprezentată de Contribuțiile de asigurări (5% din PIB și 36% din total venituri), ca urmare a “revoluției fiscale”. Pentru cei mai mulți salariați, în special din mediul privat, mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat a însemnat o majorare infimă a salariului real, și acea erodată de creșterea ratelor dobanzilor și inflației.

Veniturile nefiscale din primele 6 luni ale anului au crescut cu 13% (+1,2 miliarde lei),rămânând ca procent din PIB la valoarea înregistrată în perioada similară din 2017 de 1,1% din PIB. Creșterea acestor venituri vine ca urmare a repartizării a 90% din profiturile companiilor de stat spre dividende pentru a petici situația bugetară. Din nou, ca și în 2017, guvernarea PSD-ALDE ne arată că nu are în vedere dezvoltarea acestor companii pe termen lung, în condițiile în care companii strategice (Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz, etc.) vor rămâne astfel fără bani de investiții.

Cheltuielile totale ale Bugetului General Consolidat au reprezentat 15,8% din PIB, aceasta fiind și cea mai mare valoare raportată la PIB din ultimii 6 ani.

Cheltuielile curente ale statului din primele 6 luni ale anului, au crescut cu 17% față de 2017 și cu 31% față de 2016.

Platforma România 100 atrage din nou atenția asupra faptului că politica simultană de creștere a cheltuielilor bugetare (unele cu caracter permanent), concomitent cu reducerea taxelor și impozitelor mai ales în perioade de creștere economică este nesustenabilă. Un mix similar de politici economice a fost implementat și în perioada premergătaoare crizei economice, reprezentând un factor destabilizator și amplificând efectele crizei, mai ales asupra celor vulnerabili și cu venituri fixe. Astfel, guvernarea PSD-ALDE arată un dispreț total față de viitorul românilor, ignorând regulile de guvernanță economică adoptate la nivel european și asumate integral de România.

Spațiul bugetar destinat investițiilor devine tot mai redus deoarece 80% din veniturile fiscale se distribuie către salarii și pensii, față de 69% în 2016. Fără investiții masive în infrastructură (rutieră, feroviară etc.) România va continua să adâncească  decalajele majore între regiuni și față de alte state europene în ceea ce privește nivelul de trai și potențialul de dezvoltare.

În primele 6 luni ale anului, investițiile realizate de CNAIR reprezintă 9% din totalul cheltuielilor decapital (i.e. investiții). 

În primele 6 luni ale anului 2018, soldul BGC s-a înrăutățit cu circa 8,7 miliarde lei, față de perioada similară din 2017 și cu 11,1 miliarde lei față de 2016, ajungândla un deficit de 1,6% din PIB, ceea ce reprezintă cel mai mare deficit dinultimii 6 ani.

Platforma România 100 cere Ministerului Finanțelor Publice să dea dovadă de bună-credință și profesionalism și să publice următoarelor date, în mod distinct și fără echivoc:

  • Veniturile și cheltuielile aferente fondurilor decoeziune în mod distinct, nuîmpreună cu subvențiile pentru agricultură. Această manieră netransparentă deraportare a diferitelor tipuri de fonduri primite de la UE a fost introdusă în2017 pentru a masca rezultatele slabe în absorbția fondurilor de coeziune. Dinpăcate, prin această denaturare se pierde comparabilitatea datelor și selimitează accesul cetățenilor la informație;
  • Pensiile speciale
  • Investițiile publice.

Editoriale

Cum a pierdut PSD în doar câteva zile alegerile viitoare

Publicat

pe

PSD încă părea un partid solid chiar şi după un an şi jumătate de guvernare anemică, trei premieri schimbaţi, sute de zile de proteste de stradă, un preşedinte de partid dublu condamnat penal şi multe gafe zilnice din cauza incompetenţei miniştrilor. Partidul-stat a pierdut însă viitoarele alegeri pe mâna sa în doar câteva zile.

Pesta porcină africană şi intervenţia jandarmilor la protestul diasporei sunt crucile care vor fi puse la următoarele alegeri pe fostul mare partid lansat de Ion Iliescu.

Spun că PSD părea încă solid pentru că, practic, prin modul său de a guverna, împărţise lumea în două tabere cu convingeri din ce în ce mai puternice pro şi contra. Nimeni nu câştiga şi nimeni nu pierdea prea mulţi adepţi în războiul ăsta de uzură. Dragnea nu făcuse, de când a preluat guvernarea, decât să radicalizeze electoratul propriu împotriva celor care „vor să fure guvernarea legitimă“ – electorat care îi rămăsese oarecum aproape inerţial pentru că oamenii acceptă cu greu că au greşit atunci când au ales – şi cetăţenii care şi-au dat seama cât de toxică este de fapt guvernarea roşie.

Vara lui 2018 este însă momentul în care PSD s-a prăbuşit prin două evenimente care nu vor putea fi explicate oricât de mulţi bani vor fi băgaţi în propaganda de partid şi de stat. Şi nu vor putea fi explicate propriului electorat, cel care atunci când a votat PSD a crezut că scandalurile vor fi puţine, că ţara va fi stabilă şi că guvernul PSD va fi coerent şi nu va face schimbări bruşte de direcţie. Frica celor care îndeobşte votează PSD este frica de nou, frica de schimbare a unui mod de viaţă cunoscut. Sunt mulţi oameni buni care votează PSD, muncitori, mici antreprenori de la ţară care nu-şi doresc mutări de direcţie pentru că li s-ar schimba lumea şi ei cred că s-ar adapta greu. Unii dintre ei au mai făcut în trecut experimente, au votat altceva şi acel altceva le-a tulburat apoi existenţa pentru că nu le-a ascultat vocea.

PSD însă va plăti două evenimente pe care le-a gestionat catastrofal.

Apariţia şi răspândirea pestei porcine africane loveşte în mulţi oameni din bazinul electoral al PSD. Şi loveşte crunt. Mii de gospodării cu zeci de mii de porci sacrificaţi vor pătimi anul acesta din incompetenţa unui guvern care vorbeşte mult şi acţionează debil. Cei de la ţară înţeleg uşor acum ce înseamnă un ministru incompetent, un guvern care nu are coordonare. Şi înţeleg lipsa de empatie cu care sunt trataţi, dincolo de banii pe care-i vor primi pentru pierderile de animale. De când a apărut pesta porcină oamenii nu au fost sfătuiţi, nimeni nu le-a vorbit despre efecte şi despre paşii care se fac mai departe. Mulţi fermieri mici şi mari care aveau abatoare au înţeles abia acum ce se întâmplă, când singura modalitate de guvernare pe care o ştie PSD este „merge şi aşa“. Fermierii sunt oameni care au învăţat mult în ultimii ani, care ştiu care-s drepturile lor şi care începuseră să aibă exporturi consistente în afara ţării. Pentru mulţi dintre ei piaţa Uniunii Europene se va închide pentru mulţi ani de acum înainte şi ei ştiu că guvernul PSD nu a făcut mai nimic să împiedice asta.

Al doilea eveniment care distruge încrederea propriului electorat în PSD este intervenţia brutală la protestul diasporei. Acolo, în Piaţă, se aflau mii de oameni care au venit în vacanţă acasă. De la protest au plecat la familiile lor din toată ţara, la părinţi şi bunici. Vor umbla pe la rude, acolo unde mulţi stau captivi cu urechile la televiziunile de propagandă guvernamentală, şi vor povesti la prima mână ce li s-a întâmplat. Aceşti oameni muncitori, pe care PSD i-a tratat cu gaze lacrimogene şi cu bastoane, vor sparge acel zid dintre manipulare şi adevăr. Adevărul pe care ei îl vor rosti în satele şi oraşele decuplate de la actualitatea politică va fi mai puternic decât orice adevăr ar veni de la partidele de opoziţie. Pentru că aceşti oameni sunt de încredere şi ei sunt susţinătorii familiilor lor rămase în ţară. Oricât ar plânge fals doamna Carmen Dan la televizor, oricâte promisiuni va face Liviu Dragnea de azi înainte, PSD nu va mai putea recupera pierderile din aceste zile.

Editorial apărut pe Adevărul.ro

Citește în continuare

Editoriale

De ce nu a scos doamna Dan din priză mai repede manipulările

Publicat

pe

La o săptămână de la incidentele din 10 august, Carmen Dan scoate din priză 10 manipulări – unele, naivităţi fără efect care au circulat pe reţelele sociale înainte, în timpul şi după miting. E perfect atunci când există autorităţi care combat zvonurile şi ştirile false, dar dacă le ţii o săptămână la dospit şi le laşi să circule cu bună ştiinţă înseamnă ori că până atunci nu te-au interesat, ori că nu ţi-ai îndeplinit rolul şi obligaţiile.

Doamna Dan procedează fix ca o secretară bugetară. Le-a adunat pe-o listă când au apărut, nu le-a scos până acum pentru că au fost câteva zile libere legale şi, după vreo şapte zile, le-a scos ca noi, deşi erau deja istorie.

Însă, dacă aceste ştiri false au contribuit la incidentele din 10 august, doamna Dan tocmai s-a dat cu capul de uşă, pentru că nu au fost combătute ferm şi punctual în acele zile fierbinţi în care adevărul conta enorm, ca să nu se ajungă la violenţe sau ca acestea să nu fie amplificate.

Manipulările şi zvonurile iau amploare pentru că autorităţile nu le combat sau, mai grav, le amplifică. Cel puţin unul dintre cazurile de manipulare prezentate de Carmen Dan a fost livrat publicului chiar de autorităţi, adică de purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei. Dar să luăm câteva, pe rând, să vedem de ce s-au răspândit.

– „Au fost folosite substanţe interzise care pot provoca moartea în trei săptămâni“. 

Aşa ceva, dacă a fost rostit public, ar fi trebuit combătut imediat de Jandarmerie sau chiar de doamna Dan. Nu poţi să laşi un asemenea zvon să circule, ca la Revoluţie cu apa otrăvită. Iese cineva în conferinţă de presă, la Guvern direct, dacă este necesar, şi panica se stinge imediat ce se prezintă ce substanţe conţineau grenadele şi ce gaze lacrimogene s-au folosit. Însă doamna Dan şi subordonaţii au stat cu toate datele astea zile întregi la secret, deşi nu exista absolut niciun motiv să nu explice cum stau lucrurile, atâta timp cât ele au fost cumpărate legal şi aveau avize. Zile întregi, presa, ONG-urile, pacienţii internaţi au cerut aceste date pe legea informaţiilor publice şi prin alte apeluri şi nimeni nu le-a dat. Asta înseamnă că exact doamna ministru Carmen Dan, Poliţia şi Jandarmeria au întreţinut o panică publică nejustificată şi împotriva oricărei reguli de comunicare guvernamentală.

– „S-a spus că jandarmii au oprit trenuri şi maşini cu oameni care veneau la proteste“.

Pe 10 august, a circulat, într-adevăr, zvonul ăsta, dar tot din cauza unor autorităţi incapabile să dea rapid răspunsuri la chestiuni minore care, dacă nu sunt combătute, riscă să fie amplificate. Din cauza unei probleme tehnice, pe la Chitila se circula pe un singur fir de cale ferată, iar multe trenuri care veneau dinspre Craiova au avut întârzieri foarte mari. Dacă un deştept de la CFR sau chiar ministrul Transporturilor ar fi ieşit dimineaţa să spună de ce au trenurile întârzieri, problema cu fake news-ul ăsta ar fi fost rapid rezolvată. Aşa, lăsând lumea în beznă, oamenii au inventat ceea ce credeau că le-ar putea face PSD într-o zi de proteste. Şi a părut plauzibil.

– „S-a lansat ideea că tânăra jandarm nu a fost internată şi că s-a întors în piaţă“.

Aici, problema e mai complicată, pentru că toată istoria cu femeia jandarm a fost folosită de instituţiile de forţă drept argument principal al reprimării manifestaţiei. E un caz pe care îl va descâlci procuratura şi, apoi, judecătorii. Însă este şi un caz care putea fi explicat rapid de colegii jandarmi sau de spitalul în care a fost tânăra internată. În cazuri publice în care interesul este major, există procedura „buletinului medical“, care poate fi făcut public rapid, pentru a nu lăsa loc de speculaţii. Acest lucru nu s-a întâmplat, aşa că fiecare tabără a vehiculat informaţii parţiale. Jandarmeria, de exemplu, a folosit cazul pentru justificarea forţei şi a exagerat diagnosticul chiar în ziua în care se ştia că tânăra nu se află în pericol medical. Or, acest lucru este la fel de condamnabil precum orice exagerare „găsită“ de doamna Dan şapte zile mai târziu.

Ca cele trei exemple de mai sus sunt toate „descoperirile“ ministrului de Interne. Toate, absolut toate puteau fi lămurite în timp real prin purtători de cuvânt, miniştri şi alţi responsabili. Să vii să te plângi după o săptămână că ele au circulat este încă o dovadă a incompetenţei care guvernează autorităţile în vremea PSD.

Editorial apărut pe Adevărul.ro

Citește în continuare

Editoriale

Antipa până la capăt

Publicat

pe

FOTO Hotnews

Stimată Viorica, doamnă Dăncilă, faceţi o confuzie. Cetăţenii din Piaţa Victoriei nu au atacat Guvernul, ei apărau Antipa. De dumneavoastră, de Dragnea şi de Firea, de Norica şi de Pop, de toţi ăia care vă enervaţi când vi se spune să puneţi un i în plus la copiii în care aţi dat cu gaze.

Apărau Antipa de dumneavoastră, căci aţi fi în stare să treceţi Antipa în subordinea ministerului lui Daea, pentru că, atunci când auziţi cuvântul dinozaur, vă emoţionaţi că vă aduce aminte de Dragnea.   Cetăţeni, la arme! E nevoie de curaj, e nevoie de perseverenţă. Girafa de la Antipa are nevoie de noi! Avem datoria să apărăm Antipa ca şi când am fi în tranşeele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz. Ca şi când Dragnea şi cu Firea ar vrea să ne fure dreptul de a sta pe bordură la Girafă. Pentru că, la 100 de ani după, merită din toate motivele din lume să le spui că „pe aici nu se trece“.

Ce-i drept, nici ei nu ar vrea să treacă pe la Antipa, că cine a auzit de vreun pesedist care să meargă la muzeu? Ce şpagă poţi să iei de la un muzeu? Poate, din renovarea lui, dar Antipa e deja renovat şi plin de copii, nu prea mai ai ce să furi de acolo. Nişte oase vechi cu care nu ai ce să faci, ei rod doar oase proaspete. Plus că sunt convins că, dacă îi duci pe cei de la PSD la muzeu, rişti să îi vezi că îi apucă vreo criză de tuse, le curg ochii, li se arde pielea. Mersul la muzeu pentru ei e ca şi când le-ai dat cu gaze în ochi ore în şir. Aşa că nu ar vrea să viziteze Antipa, ei şi-ar dori doar să intre cu caii jandarmilor în oamenii care stau în faţă la Antipa. Atât îi duce mintea.

Aşa că luaţi ce puteţi – câine, copil, bunic – şi veniţi de câte ori puteţi la Antipa. Pentru că în faţă la Antipa e România care nu a fost să fie. Hipsteri, iepuri mizantropi, copii de toate vârstele, biciclete, porumbei, pensionari. Oameni şi poveşti. Şi toţi trebuie să înţeleagă că pericolul e aproape, e dincolo de piaţă, are feţe hidoase şi multe, buhăite de bani şi frică, de dorinţa de a-şi bate concetăţenii care nu li se supun.

Antipa până la capăt!

Editorial apărut pe Adevărul.ro

Citește în continuare

Cele mai citite