Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Deficit-record de aproape 15 miliarde de lei în primele șase luni. Guvernul PSD-ALDE cheltuie 80% din venituri pe salarii și pensii

Publicat

pe data de

Evoluția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului indică o continuă deteriorare a finanțelor publice, un deficit bugetar record, venituri publice în scădere raportate la Produsul Intern Brut și cheltuieli cu asistența socială și salariile publice în creștere, în detrimentul investițiilor publice efective.

„Revoluția” fiscală, măsurile populiste și proasta colectare a veniturilor publice stabilesc un nou ”record” absolut al guvernului PSD-ALDE în domeniul finanțelor publice, unde deficitul bugetului general la 6 luni ajunge la 14,97 miliarde de lei, față 6,3 miliarde în 2017 și 3,9 miliarde lei în 2016. Primul semestru al anului 2018 arată o falie accentuată a veniturilor și cheltuielilor publice, astfel încât veniturile publice totale (inclusiv subvențiile pentru agricultură care nu ar fi trebuit incluse în buget) au crescut în termeni nominali cu 12,6% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 19%. Această evoluție nefavorabilă este cu atât mai îngrijorătoare cu cât are loc într-un context economic bun, cu o creștere prognozată de 5,5%. Reducerea ritmului de creștere economică ar putea aduce România într-o stare de vulnerabilitate, cu deficite în creștere și finanțare scumpă.

În mod logic, rectificarea bugetară ar trebui să fie una negativă, ca urmare a veniturilor fiscale insuficiente și a accelerării cheltuielilor cu pensii și salarii. Veniturile fiscale nu țin pasul cu programul asumat de încasări și nici cu creșterea economică, în timp ce cheltuielile cu pensii și salarii cresc rapid. Din datele bugetare la 6 luni reiese că până la sfârșitul anului ar fi nevoie de majorarea sumelor alocate pentru salarii cu circa 5 miliarde de lei și a celor pentru pensii cu circa 3 miliarde de lei. O rectificare bugetară pozitivă ar putea avea loc numai în condițiile creșterii artificiale și nejustificate a venitruilor bugetare prognozate pentru a doua parte a anului, în ciuda unui parcurs modest în primul semestru.

Efectele economice ale politicii fiscal-bugetare prociclice se reflectă în creșterea datoriei publice nominale, a costurilor de finanțare a deficiului bugetar, în creșterea ratelor dobânzilor și diminuarea resurselor disponibile pentru finanțarea sectorului privat, precum și în creșterea deficitului de cont curent. Cele 15 miliarde de lei atrase de stat în special din sectorul bancar intern pentru finanțarea deficitului bugetar reprezintă un minus de finanțare pentru sectorul privat. În acest fel, statul face concurență directă și neloială sectorului privat în ceea ce privește accesul la finanțare. În timp ce sectorul privat ar folosi aceste resurse pentru investiții și dezvoltare, statul folosește resursele disponibile în economie preponderent pentru plata cheltuielilor sale curente. Creșterea deficitului de cont curent se traduce prin presiune asupra monedei naționale în sensul deprecierii față de principalele valute.

Analiza deficitului bugetului general consolidat pe bugetele componente arată o probabilitate mare de depășire a deficitului bugetar asumat pentru 2018, de sub 3% din PIB. Practica bugetară națională se bazează pe un deficit mare al bugetului de stat, compensat de surplusul bugetelor locale, al instituțiilor publice autofinanțate (universități, institute de cercetare care primesc bani de la buget dar au și venituri proprii din diferite taxe, contribuții, proiecte de cercetare etc.) și al bugetului pentru șomaj. Contribuția cea mai însemnată la compensarea deficitului bugetului de stat o au bugetele locale, apoi bugetele instituțiilor cu autofinanțare. Față de anii anteriori, în 2018 surplusul acestor două bugete esențiale pentru atingerea țintei de deficit general este cu circa 27%, respectiv 52% mai mic decât în 2017. Mai mult, creșterea salariilor în primării și lucrările derulate la nivel local prin PNDL conduc la reducerea in continuare a acestui surplus și accentuarea presiunii pe bugetul de stat. În primul semestru din 2017 deficitul bugetului de stat de 14,6 miliarde de lei era diminuat până la 6,3 miliarde de lei în principal prin surplusul consistent de 5,2 miliarde de lei din bugetele locale, 1,6 miliarde de lei surplusul instituțiilor autofinanțate, 593 milioane din fondul pentru șomaj, 272 milioane de lei din bugetul de asigurări sociale de stat.

Analiza componentelor bugetului general consolidat mai arată că bugetul asigurarilor sociale de stat (pensii și alte categorii de cheltuieli cu asistența socială) are un deficit nominal mai mare decât în anii precedenți, în ciuda transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, justificat întocmai prin nevoia de echilibrare a bugetului de asigurari sociale de stat. Astfel, deficitul bugetului de asigurari sociale de stat este de 775 de milioane de lei în 2018, față de un surplus de 272 de milioane de lei în 2017 și deficit de 716 milioane de lei în 2016. Raportat la PIB, deficitul bugetului de asigurări sociale de stat se reduce cu numai 0,01 puncte procentuale față de 2016, de la 0,09% din PIB în 2016 la 0,08% din PIB în 2018.

Veniturile fiscale au scăzut dramatic (cu 1 puncte procentuale față de 2017 și cu 1.8 pp față de 2016),ajungând la 7,3% din PIB, în condițiile în care România înregistrează oricum cel mai redus nivel al veniturilor fiscale din Uniunea Europeană (excluzând Irlanda). Astfel, decizia de a continua politica de creștere a cheltuielilor, ignorând evoluția economică (în general) și a veniturilor (în particular) arată că PSD-ALDE nu are o preocupare pentru sustenabilitatea finanțelor publice și o creștere durabilă a nivelul de trai al românilor.

Cu 10% mai puține firme înregistrate

Stagnarea activității economice din primul trimestru al anului 2018 este confirmată de nivelul tot mai redus al încasărilor din impozitul pe profit. În primele 6 luni ale anului acestea autotalizat doar 0,8% din PIB, în scădere cu 0,1 pp față de perioada similară a anului trecut și cu 0,2 pp față de 2016. În termeni nominali aceasta reprezintă o creștere de circa 90 de milioane de lei față de anul trecut, ajungând la 7,2 miliarde lei în semestrul I 2018. Mai mult decât atât, modul în care guvernarea PSD-ALDE tratează sectorul antreprenorial, ignorând cerințele repetate de stabilitate și predictibilitate, se traduce și într-un număr mai mic de persoane fizice și juridice înmatriculate în primele 6 luni din 2018 (scădere cu 9,8% față de perioada similară a anului trecut).

Încasările din TVA (reprezentând 2,9% din PIB) au continuat trendul descrescător, fiind mai mici cu  0,2 pp față de perioada similară din 2017 și 0,6 pp față de 2016. În termeni nominali, încasările dinTVA au crescut cu numai 5,9%, deși consumul – ca principală sursă a colectării TVA – a crescut cu 7,5% în primele 5 luni din 2018. Acest lucru echivalează cu o creștere a evaziunii fiscale, datorate, în principal, unui ANAF politizat și profund ineficient.

Încasările din accize au scăzut în primele 6 luni din 2018 cu 0,1 pp față de perioada similară din 2017, ajungând la 1,4% din PIB cu toate că a fost reintrodusă supra-acciza pe carburant. La fel ca la prima introducere, această taxare nu a reprezentat decât o modalitate de a petici bugetul, fiind responsabilă de creșterea cu 26% a prețului carburanților.

Contribuțiile sociale au crescut cu 36% (+12,6 miliarde lei) însă această evoluție nu reprezintă o îmbunătățire a colectării, fiind mai degrabă un exercițiu contabil de mutare a banilor dintr-un cont în altul. În esență, plusul de la contribuții provine din creșterea ratei contribuțiilor de asigurări sociale, creșterea fondului de salarii din sectorul bugetar și creșterea salariului minim (aproape exclusiv în sectorul privat). O parte din acest plus la contribuții se reflectă în scăderea încasărilor din impozitul pe salarii ș ivenit față de anul trecut cu 21% în termeni nominali și cu 0,5 pp raportat la PIB, ajungand la 1,3% din PIB în prima parte a anului curent, respectiv 11,7 miliarde lei.

Principala sursă de finanțare a ajuns să fie reprezentată de Contribuțiile de asigurări (5% din PIB și 36% din total venituri), ca urmare a “revoluției fiscale”. Pentru cei mai mulți salariați, în special din mediul privat, mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat a însemnat o majorare infimă a salariului real, și acea erodată de creșterea ratelor dobanzilor și inflației.

Veniturile nefiscale din primele 6 luni ale anului au crescut cu 13% (+1,2 miliarde lei),rămânând ca procent din PIB la valoarea înregistrată în perioada similară din 2017 de 1,1% din PIB. Creșterea acestor venituri vine ca urmare a repartizării a 90% din profiturile companiilor de stat spre dividende pentru a petici situația bugetară. Din nou, ca și în 2017, guvernarea PSD-ALDE ne arată că nu are în vedere dezvoltarea acestor companii pe termen lung, în condițiile în care companii strategice (Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz, etc.) vor rămâne astfel fără bani de investiții.

Cheltuielile totale ale Bugetului General Consolidat au reprezentat 15,8% din PIB, aceasta fiind și cea mai mare valoare raportată la PIB din ultimii 6 ani.

Cheltuielile curente ale statului din primele 6 luni ale anului, au crescut cu 17% față de 2017 și cu 31% față de 2016.

Platforma România 100 atrage din nou atenția asupra faptului că politica simultană de creștere a cheltuielilor bugetare (unele cu caracter permanent), concomitent cu reducerea taxelor și impozitelor mai ales în perioade de creștere economică este nesustenabilă. Un mix similar de politici economice a fost implementat și în perioada premergătaoare crizei economice, reprezentând un factor destabilizator și amplificând efectele crizei, mai ales asupra celor vulnerabili și cu venituri fixe. Astfel, guvernarea PSD-ALDE arată un dispreț total față de viitorul românilor, ignorând regulile de guvernanță economică adoptate la nivel european și asumate integral de România.

Spațiul bugetar destinat investițiilor devine tot mai redus deoarece 80% din veniturile fiscale se distribuie către salarii și pensii, față de 69% în 2016. Fără investiții masive în infrastructură (rutieră, feroviară etc.) România va continua să adâncească  decalajele majore între regiuni și față de alte state europene în ceea ce privește nivelul de trai și potențialul de dezvoltare.

În primele 6 luni ale anului, investițiile realizate de CNAIR reprezintă 9% din totalul cheltuielilor decapital (i.e. investiții). 

În primele 6 luni ale anului 2018, soldul BGC s-a înrăutățit cu circa 8,7 miliarde lei, față de perioada similară din 2017 și cu 11,1 miliarde lei față de 2016, ajungândla un deficit de 1,6% din PIB, ceea ce reprezintă cel mai mare deficit dinultimii 6 ani.

Platforma România 100 cere Ministerului Finanțelor Publice să dea dovadă de bună-credință și profesionalism și să publice următoarelor date, în mod distinct și fără echivoc:

  • Veniturile și cheltuielile aferente fondurilor decoeziune în mod distinct, nuîmpreună cu subvențiile pentru agricultură. Această manieră netransparentă deraportare a diferitelor tipuri de fonduri primite de la UE a fost introdusă în2017 pentru a masca rezultatele slabe în absorbția fondurilor de coeziune. Dinpăcate, prin această denaturare se pierde comparabilitatea datelor și selimitează accesul cetățenilor la informație;
  • Pensiile speciale
  • Investițiile publice.

Editoriale

Am dezlegat misterul inexistenței bugetului pentru 2019: Nu sunt bani!

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Mai sunt fix două săptămâni până la începutul noului an și România încă nu are un buget pentru 2019. Este pentru prima dată după 2000 când anul începe fără buget, cu excepția anilor cu alegeri târzii (anul 2016) sau cu guvern interimar (anul 2010). Statele Zonei Euro au reguli chiar mai stricte și trebuie să trimită proiectul de buget Comisiei Europene până la 15 octombrie, astfel încât bugetul să fie aprobat până în decembrie.

Această bună practică permite și mediului privat și cetățenilor să știe din timp care sunt intențiile guvernanților pentru anul următor în materie de politici fiscal-bugetare.

Discursul de duminică al președintelui PSD a lămurit misterul lipsei bugetului pentru 2019: nu sunt bani! Așa că domnul Dragnea și apropiații dumnealui au identificat că singurii de la care ar putea stoarce bani fără pierderi politice și  de imagine ar fi străinii și multinaționalele. Alte țări din Europa Centrala și de Est au aplicat această strategie: au identificat multinaționalele ca fiind dușmanii poporului, au creat un sentiment de ură împotriva acestora, astfel încât supraimpozitarea lor a părut a fi un act de justiție socială, nu o aberație economică.

Mai mult, cu banii încasați de la „dușmanii poporului“ se vor fideliza baronii si baronașii locali, pentru care se creează un fond special de 10 miliarde de lei sau de euro sau de lire turcești sau de yeni japonezi sau cine știe ce altă monedă. Marii operatori din sistemul bancar, din energie, din telecomunicații și retail așteaptă Anul Nou cu sufletul la gură să vadă ce biruri mai primesc de la statul român. Știu, Codul fiscal prevede ca modificarea taxelor să se facă cu minimum șase luni înainte de intrarea în vigoare a  noii prevederi, tocmai pentru a da timp mediului concurențial să se adapteze noilor reguli. Dar regulile fiscal-bugetare au devenit un moft în ultimii doi ani.

Foamea de bani îl face pe social-democratul guvern să opereze și concedieri, prezentate tot de liderul principalului partid de guvernământ. Comunicatorii și-au făcut treaba și în acest caz, astfel că întâi i-a prezentat pe acești angajați ca fiind răul absolut pe acest pământ și de care trebuie să scape guvernarea PSD-ALDE. Probabil că vor fi niște epurări politice deghizate în grijă față de cetățean, pentru că economiile făcute cu aceste concedieri nu pot ajunge nici pe o măsea pentru a satisface foamea de bani. Foamea de bani îi va face pe guvernanți să amâne creșterea pensiilor până în septembrie 2019.

Pentru a face discursul mai credibil, toate aceste informații au fost împănate cu cifre. Dar probabil ca cineva i-a dat o foaie greșită președintelui PSD sau i-a mâzgălit-o pe cea corectă! Cifrele prezentate erau scoase din burtă sau exprimate în masuri inexistente. De exemplu, profitul, care este o valoare nominală, exprimată într-o monedă – lei, euro, dolari etc. –  devenise o valoare procentuală, fără a se specifica referința. Profitul este diferența între preț și cost. În schimb, rata profitului este o valoare care se exprimă procentual, fie în funcție de costuri, fie în funcțiede capitalul propriu utilizat, fie în funcție de cifra de afaceri, iar baza de calcul trebuie întotdeauna specificată. Astfel, un „profit de  0,8 la mie“ nu înseamnă absolut nimic, nu e nici mult, nici puțin. Corect era să ne spună cât a fost profitul, la ce l-am raportat și ce rată a profitului am obținut, care este profitabilitatea medie pe ramura respectiva la noi în țară, în alte țări etc.

Bani nu mai sunt nici în 2018. Măsuri neortodoxe vor fi aplicate pentru încadrarea în ținta de deficit de 2,97% din PIB: închiderea Trezoreriei între Crăciun și Anul Nou, amânarea la plată a unor facturi și a rambursărilor de TVA etc.

Orlando, dacă vrei să te salvăm, clipește de două ori.

Citește în continuare

Editoriale

PLUSul de care avem nevoie

Publicat

pe

Pentru mine, politica nu este despre ciorovăiala din fiecare seară de la televizor, despre jocuri de putere și despre altele asemenea… politica ar trebui să fie pur și simplu despre ce putem construi împreună.

Ceea ce vom face împreună este +PLUSul pe care îl putem aduce noi, ca societate, în viața fiecărui român pentru a-și împlini potențialul, pentru a duce o viață liniștită și pentru a își reveni atunci când îi este greu.

P.S. Ca să lămuresc și câteva lucruri sau minți ceva mai „sensibiloase”: da, valorile de mai sus sunt fundamental creștine și profund românești. Nu va fi loc în acest partid însă de habotnicie și/sau de vanitatea care îl face câteodată pe român să se simtă buricul pământului și prin asta să își facă rău sieși.

Nu, noi, românii, nu suntem buricul pământului, și asta o știu cel mai bine milioanele de români care pleacă din țară pentru o viață mai bună.

Nu, să fiu creștin nu mă face automat mai bun decât altul. Ar trebui să mă facă în fiecare zi mai bun decât am fost ieri.

Nu suntem nici mai răi, nici mai buni decât alții. Suntem doar o funcție cu două necunoscute: ce reușim să construim fiecare dintre noi în mod#individual și ce reușim să construim #împreună.

Aici vă puteți alătura: https://www.ro.plus/adeziune

#PutemConstruiîmpreună

Citește în continuare

Editoriale

Când spui viitor, spui PLUS, pentru că adaugi, zi după zi, o cărămidă în plus la lumea pe care o clădești

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Sunt la Marsilia, la câteva mii de kilometri de țară. Și, mai acut decât oricând în ultimii ani, am simțit că ziua de sâmbătă vine cu multă speranță pentru viitor.

Pentru educație: în această perioadă se modelează viitorul pentru universitățile europene. De fapt, modelul de „universitate” care se construiește acum poate schimba fundamental tabloul educației universitare la nivel global. Universitatea din București – a cărei membră, cu mândrie și responsabilitate, sunt – este implicată intens în clădirea unei Universități Civice Europene. Proiectul pe care îl construim – noi, cei de la București, împreună cu partenerii noștri din alte șapte universități europene – este unul de-a dreptul vizionar, care depășește barierele clasice ale unei universități, așa cum o știam până acum, care definește un rol al universității mult mai activ, mai puternic, determinant în societate. Universitatea Civică Europeană este viitorul pe care îl modelăm pentru o Europă cu adevărat puternică prin cunoaștere și civism. Iar întâlnirea de la Marsilia, la care mă aflu, este parte din acest curajos tablou al viitorului pe care îl conturăm astăzi.

În paralel, în România s-a vorbit sâmbătă tot despre viitor: un nou partid politic a luat ființă. Colegii mei, alături de care am pornit la drum de aproape doi ani, au putut spune răspicat, de la Cluj: „Începem“. Am văzut înregistrarea evenimentului și am găsit speranța și credința într-un viitor mai bun. Și când spui viitor, spui #plus, pentru că adaugi, zi după zi, o cărămidă în plus la lumea pe care o clădești. Prin #Libertate#Unitate#Solidaritate. Prin muncă, cinste, cunoaștere, responsabilitate. Prin noi înșine, prin puterea și determinarea noastră. Și m-am gândit la zecile, sutele de oameni cu care, în ultimii doi ani, am stat de vorbă și ne-au întrebat „când?”. Și la colegii cu care am bătut țara în lung și în lat.

Și m-am gândit și la moldovencele și moldovenii pe care i-am întâlnit în ultimele luni și care parcă și-au pierdut speranța că la ei acasă, la ei la școală, la ei în comunitate poate fi mai bine.

De aceea, eu cred că, mai mult decât oricând în ultimii doi ani, azi e vorba despre speranță și viitor. Și mai cred ceva: orice viitor are nevoie de cei care să îl construiască. Indiferent de proiectul în care credeți, de natura sau dimensiunea lui, îl puteți face posibil doar prin determinare și muncă.

Viitorul nostru îl schimbăm doar noi.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 18 ore

Dacian Cioloș, despre fondul de investiții locale: Riscăm să îndatorăm statul român și mai mult. Nu e foarte clar care e obiectivul acestui fond

Noutăți Generaleacum 20 de ore

PLUS cere în instanță suspendarea actelor prealabile emiterii unei OUG pe amnistie și grațiere

Noutăți Generaleacum 21 de ore

Dacian Cioloș: Dragnea are impresia că, repetând aceeași minciună de mai multe ori, o să găsească oameni care să îl creadă fără să își pună întrebări

Noutăți Generaleacum O zi

Dacian Cioloș: „Avem peste 11.000 de cereri de adeziune. Ne dorim să propunem un proiect de schimbare în bine a României”

Revista Preseiacum O zi

Dacian Cioloș, primul interviu după lansarea PLUS: Vrem să fim o alternativă la blocajul în care se află România și o alternativă la risipa de oportunități

Noutăți Generaleacum 2 zile

Campania „Oameni noi în politică“ a atins 100.000 de semnături, mai e nevoie de doar câteva sute în șapte județe pentru a atinge limita minimă impusă de lege

Editorialeacum 2 zile

Am dezlegat misterul inexistenței bugetului pentru 2019: Nu sunt bani!

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș: Ordonanța pentru amnistie și grațiere nu este o ordonanță ca oricare alta. Este datoria președintelui să împiedice astfel de derapaje

Editorialeacum 3 zile

PLUSul de care avem nevoie

Editorialeacum 3 zile

Când spui viitor, spui PLUS, pentru că adaugi, zi după zi, o cărămidă în plus la lumea pe care o clădești

Cele mai citite