Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Deficit-record de aproape 15 miliarde de lei în primele șase luni. Guvernul PSD-ALDE cheltuie 80% din venituri pe salarii și pensii

Publicat

pe data de

Evoluția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului indică o continuă deteriorare a finanțelor publice, un deficit bugetar record, venituri publice în scădere raportate la Produsul Intern Brut și cheltuieli cu asistența socială și salariile publice în creștere, în detrimentul investițiilor publice efective.

„Revoluția” fiscală, măsurile populiste și proasta colectare a veniturilor publice stabilesc un nou ”record” absolut al guvernului PSD-ALDE în domeniul finanțelor publice, unde deficitul bugetului general la 6 luni ajunge la 14,97 miliarde de lei, față 6,3 miliarde în 2017 și 3,9 miliarde lei în 2016. Primul semestru al anului 2018 arată o falie accentuată a veniturilor și cheltuielilor publice, astfel încât veniturile publice totale (inclusiv subvențiile pentru agricultură care nu ar fi trebuit incluse în buget) au crescut în termeni nominali cu 12,6% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 19%. Această evoluție nefavorabilă este cu atât mai îngrijorătoare cu cât are loc într-un context economic bun, cu o creștere prognozată de 5,5%. Reducerea ritmului de creștere economică ar putea aduce România într-o stare de vulnerabilitate, cu deficite în creștere și finanțare scumpă.

În mod logic, rectificarea bugetară ar trebui să fie una negativă, ca urmare a veniturilor fiscale insuficiente și a accelerării cheltuielilor cu pensii și salarii. Veniturile fiscale nu țin pasul cu programul asumat de încasări și nici cu creșterea economică, în timp ce cheltuielile cu pensii și salarii cresc rapid. Din datele bugetare la 6 luni reiese că până la sfârșitul anului ar fi nevoie de majorarea sumelor alocate pentru salarii cu circa 5 miliarde de lei și a celor pentru pensii cu circa 3 miliarde de lei. O rectificare bugetară pozitivă ar putea avea loc numai în condițiile creșterii artificiale și nejustificate a venitruilor bugetare prognozate pentru a doua parte a anului, în ciuda unui parcurs modest în primul semestru.

Efectele economice ale politicii fiscal-bugetare prociclice se reflectă în creșterea datoriei publice nominale, a costurilor de finanțare a deficiului bugetar, în creșterea ratelor dobânzilor și diminuarea resurselor disponibile pentru finanțarea sectorului privat, precum și în creșterea deficitului de cont curent. Cele 15 miliarde de lei atrase de stat în special din sectorul bancar intern pentru finanțarea deficitului bugetar reprezintă un minus de finanțare pentru sectorul privat. În acest fel, statul face concurență directă și neloială sectorului privat în ceea ce privește accesul la finanțare. În timp ce sectorul privat ar folosi aceste resurse pentru investiții și dezvoltare, statul folosește resursele disponibile în economie preponderent pentru plata cheltuielilor sale curente. Creșterea deficitului de cont curent se traduce prin presiune asupra monedei naționale în sensul deprecierii față de principalele valute.

Analiza deficitului bugetului general consolidat pe bugetele componente arată o probabilitate mare de depășire a deficitului bugetar asumat pentru 2018, de sub 3% din PIB. Practica bugetară națională se bazează pe un deficit mare al bugetului de stat, compensat de surplusul bugetelor locale, al instituțiilor publice autofinanțate (universități, institute de cercetare care primesc bani de la buget dar au și venituri proprii din diferite taxe, contribuții, proiecte de cercetare etc.) și al bugetului pentru șomaj. Contribuția cea mai însemnată la compensarea deficitului bugetului de stat o au bugetele locale, apoi bugetele instituțiilor cu autofinanțare. Față de anii anteriori, în 2018 surplusul acestor două bugete esențiale pentru atingerea țintei de deficit general este cu circa 27%, respectiv 52% mai mic decât în 2017. Mai mult, creșterea salariilor în primării și lucrările derulate la nivel local prin PNDL conduc la reducerea in continuare a acestui surplus și accentuarea presiunii pe bugetul de stat. În primul semestru din 2017 deficitul bugetului de stat de 14,6 miliarde de lei era diminuat până la 6,3 miliarde de lei în principal prin surplusul consistent de 5,2 miliarde de lei din bugetele locale, 1,6 miliarde de lei surplusul instituțiilor autofinanțate, 593 milioane din fondul pentru șomaj, 272 milioane de lei din bugetul de asigurări sociale de stat.

Analiza componentelor bugetului general consolidat mai arată că bugetul asigurarilor sociale de stat (pensii și alte categorii de cheltuieli cu asistența socială) are un deficit nominal mai mare decât în anii precedenți, în ciuda transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, justificat întocmai prin nevoia de echilibrare a bugetului de asigurari sociale de stat. Astfel, deficitul bugetului de asigurari sociale de stat este de 775 de milioane de lei în 2018, față de un surplus de 272 de milioane de lei în 2017 și deficit de 716 milioane de lei în 2016. Raportat la PIB, deficitul bugetului de asigurări sociale de stat se reduce cu numai 0,01 puncte procentuale față de 2016, de la 0,09% din PIB în 2016 la 0,08% din PIB în 2018.

Veniturile fiscale au scăzut dramatic (cu 1 puncte procentuale față de 2017 și cu 1.8 pp față de 2016),ajungând la 7,3% din PIB, în condițiile în care România înregistrează oricum cel mai redus nivel al veniturilor fiscale din Uniunea Europeană (excluzând Irlanda). Astfel, decizia de a continua politica de creștere a cheltuielilor, ignorând evoluția economică (în general) și a veniturilor (în particular) arată că PSD-ALDE nu are o preocupare pentru sustenabilitatea finanțelor publice și o creștere durabilă a nivelul de trai al românilor.

Cu 10% mai puține firme înregistrate

Stagnarea activității economice din primul trimestru al anului 2018 este confirmată de nivelul tot mai redus al încasărilor din impozitul pe profit. În primele 6 luni ale anului acestea autotalizat doar 0,8% din PIB, în scădere cu 0,1 pp față de perioada similară a anului trecut și cu 0,2 pp față de 2016. În termeni nominali aceasta reprezintă o creștere de circa 90 de milioane de lei față de anul trecut, ajungând la 7,2 miliarde lei în semestrul I 2018. Mai mult decât atât, modul în care guvernarea PSD-ALDE tratează sectorul antreprenorial, ignorând cerințele repetate de stabilitate și predictibilitate, se traduce și într-un număr mai mic de persoane fizice și juridice înmatriculate în primele 6 luni din 2018 (scădere cu 9,8% față de perioada similară a anului trecut).

Încasările din TVA (reprezentând 2,9% din PIB) au continuat trendul descrescător, fiind mai mici cu  0,2 pp față de perioada similară din 2017 și 0,6 pp față de 2016. În termeni nominali, încasările dinTVA au crescut cu numai 5,9%, deși consumul – ca principală sursă a colectării TVA – a crescut cu 7,5% în primele 5 luni din 2018. Acest lucru echivalează cu o creștere a evaziunii fiscale, datorate, în principal, unui ANAF politizat și profund ineficient.

Încasările din accize au scăzut în primele 6 luni din 2018 cu 0,1 pp față de perioada similară din 2017, ajungând la 1,4% din PIB cu toate că a fost reintrodusă supra-acciza pe carburant. La fel ca la prima introducere, această taxare nu a reprezentat decât o modalitate de a petici bugetul, fiind responsabilă de creșterea cu 26% a prețului carburanților.

Contribuțiile sociale au crescut cu 36% (+12,6 miliarde lei) însă această evoluție nu reprezintă o îmbunătățire a colectării, fiind mai degrabă un exercițiu contabil de mutare a banilor dintr-un cont în altul. În esență, plusul de la contribuții provine din creșterea ratei contribuțiilor de asigurări sociale, creșterea fondului de salarii din sectorul bugetar și creșterea salariului minim (aproape exclusiv în sectorul privat). O parte din acest plus la contribuții se reflectă în scăderea încasărilor din impozitul pe salarii ș ivenit față de anul trecut cu 21% în termeni nominali și cu 0,5 pp raportat la PIB, ajungand la 1,3% din PIB în prima parte a anului curent, respectiv 11,7 miliarde lei.

Principala sursă de finanțare a ajuns să fie reprezentată de Contribuțiile de asigurări (5% din PIB și 36% din total venituri), ca urmare a “revoluției fiscale”. Pentru cei mai mulți salariați, în special din mediul privat, mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat a însemnat o majorare infimă a salariului real, și acea erodată de creșterea ratelor dobanzilor și inflației.

Veniturile nefiscale din primele 6 luni ale anului au crescut cu 13% (+1,2 miliarde lei),rămânând ca procent din PIB la valoarea înregistrată în perioada similară din 2017 de 1,1% din PIB. Creșterea acestor venituri vine ca urmare a repartizării a 90% din profiturile companiilor de stat spre dividende pentru a petici situația bugetară. Din nou, ca și în 2017, guvernarea PSD-ALDE ne arată că nu are în vedere dezvoltarea acestor companii pe termen lung, în condițiile în care companii strategice (Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz, etc.) vor rămâne astfel fără bani de investiții.

Cheltuielile totale ale Bugetului General Consolidat au reprezentat 15,8% din PIB, aceasta fiind și cea mai mare valoare raportată la PIB din ultimii 6 ani.

Cheltuielile curente ale statului din primele 6 luni ale anului, au crescut cu 17% față de 2017 și cu 31% față de 2016.

Platforma România 100 atrage din nou atenția asupra faptului că politica simultană de creștere a cheltuielilor bugetare (unele cu caracter permanent), concomitent cu reducerea taxelor și impozitelor mai ales în perioade de creștere economică este nesustenabilă. Un mix similar de politici economice a fost implementat și în perioada premergătaoare crizei economice, reprezentând un factor destabilizator și amplificând efectele crizei, mai ales asupra celor vulnerabili și cu venituri fixe. Astfel, guvernarea PSD-ALDE arată un dispreț total față de viitorul românilor, ignorând regulile de guvernanță economică adoptate la nivel european și asumate integral de România.

Spațiul bugetar destinat investițiilor devine tot mai redus deoarece 80% din veniturile fiscale se distribuie către salarii și pensii, față de 69% în 2016. Fără investiții masive în infrastructură (rutieră, feroviară etc.) România va continua să adâncească  decalajele majore între regiuni și față de alte state europene în ceea ce privește nivelul de trai și potențialul de dezvoltare.

În primele 6 luni ale anului, investițiile realizate de CNAIR reprezintă 9% din totalul cheltuielilor decapital (i.e. investiții). 

În primele 6 luni ale anului 2018, soldul BGC s-a înrăutățit cu circa 8,7 miliarde lei, față de perioada similară din 2017 și cu 11,1 miliarde lei față de 2016, ajungândla un deficit de 1,6% din PIB, ceea ce reprezintă cel mai mare deficit dinultimii 6 ani.

Platforma România 100 cere Ministerului Finanțelor Publice să dea dovadă de bună-credință și profesionalism și să publice următoarelor date, în mod distinct și fără echivoc:

  • Veniturile și cheltuielile aferente fondurilor decoeziune în mod distinct, nuîmpreună cu subvențiile pentru agricultură. Această manieră netransparentă deraportare a diferitelor tipuri de fonduri primite de la UE a fost introdusă în2017 pentru a masca rezultatele slabe în absorbția fondurilor de coeziune. Dinpăcate, prin această denaturare se pierde comparabilitatea datelor și selimitează accesul cetățenilor la informație;
  • Pensiile speciale
  • Investițiile publice.

Editoriale

România riscă să piardă una dintre cele mai importante bogăţii: tineretul

Publicat

pe

Potrivit unei lucrări publicate în Revista Română de Statistică, numărul studenților, elevilor și copiilor din grupa de vârstă 0-19 ani care au emigrat din România între 2007 și 2017 este de 484.753. Dacă îi punem și pe cei cu vârste cuprinse între 21-22 de ani, vârsta studenției, atunci numărul emigranților temporari și definitivi depășește 500.000 din totalul de 2.613.477 de persoane contabilizate ca emigranți de către INS în perioada respectivă. Totodată, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, recunoaşte modul dezastruos în care s-a gestionat această problemă, astfel că în ultimii 15 ani numărul elevilor înscrişi în sistemul de învăţământ a scăzut cu 1,3 milioane.

De asemenea, indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2018 a fost de 116,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, numărul deceselor fiind mult mai mare decât cel al naşterilor.

România, la 100 de ani de la Marea Unire și la 30 de ani de la Revoluție, se pierde încet într-un ocean de nepăsare și neputință din partea conducătorilor care nu conștientizează importanţa acestor cifre și necesitatea unei intervenții urgente pentru a preveni niște consecințe greu de imaginat. Pe lângă impactul social, economic, demografic, riscăm ca, până în anul 2060, să pierdem peste 5 milioane de oameni, iar doi angajați să susțină până la trei pensionari, ceea ce va determină un haos financiar greu de imaginat.

Precum orice altă bogăţie, tineretul trebuie protejat

Tinerii au nevoie de un loc al lor, de posibilitatea de a studia în România la aceleași standarde ca în orice alt loc din Europa și de a le fi recunoscute meritele, de o programă educațională pliabilă zilelor în care trăim, de un sistem sănătos în care poți evolua chiar dacă nu ești băiatul sau fata vreunui om important, de locuri de muncă unde sunt primiți pentru a învața fără să se ceară 10 ani de experiență, cu toate că ei abia au terminat facultatea, de un mediu prielnic în care să trăiască și să crească din toate punctele de vedere, de o familie care să fie alături de ei, nu plecată prin alte țări pentru a le asigură un trai decent.

Tinerii au nevoie de ascultare. Tinerii au nevoie de înţelegere

Din păcate, lucrurile acestea au fost ignorate în ultimii 30 de ani. Clasa politică actuală se axează pe voturi primite din partea unor sectoare dependente, cum ar fi pensionarii sau bugetarii, făcând promisiuni mai mult sau mai puțin populiste care, de obicei, nu ajung să se materializeze. Lupta pentru putere se dă cu ajutorul sectoarele de vârstă cuprinse între 45-64 și 65+ care au participat la vot în proporție de 54%, respectiv 49% (conform prezenței la alegerile parlamentare 2016).

Tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani au rămas indiferenți într-o proporție de peste 70%. Un procent chiar rușinos. Deseori au fost judecați și chiar eu mi-am judecat generația din care fac parte. Am presupus că au avut dureri de spate sau bătrânețea și-a spus cuvântul la 25 de ani, de aceea nu au reușit să ajungă la vot. Deseori mi-am zis că suntem generația care acordă prea mult timp unei lumi virtuale, ignorând cu desăvârșire realitatea în care trăim. Adevărul nu este acesta.

Generația tânără nu a fost ascultată niciodată. Părerea acesteia nu a contat și nu a primit destule motive pentru a merge la vot. Cu siguranță, toți dorim să ne vedem bunicii și părinții cu salarii și pensii bune. Cu siguranță, ne dorim cu toții o infrastructură care să unească principalele regiuni ale României. Cu toții ne dorim un sistem medical profesionist și o industrie înfloritoare. Ne dorim multe, dar noi, tinerii, suntem prea ocupați cu ceea ce vrem să devenim peste câțiva ani. Suntem curajoși, plecăm și ne lăsăm țara în urmă dacă nu ne regăsim aici. Plecăm să ne găsim sensul în alte țări care ne așteaptă cu brațele deschise, chiar dacă nu vom găsi cuvânt „acasă” acolo unde vom merge.

Tinerii nu trebuie să fie judecaţi pentru simplul fapt că acele persoane mature şi responsabile de o ţară întreagă nu reuşesc să le atragă atenţia, vorbindu-le despre PIB, deficit şi alte lucruri care nu au legătură cu mintea visătoare şi plină de speranţă a acestei generaţii.

Cum am reuşi să îi convingem pe tineri să rămână în România şi să înţeleagă cât de important e votul lor?

E simplu. Tinerii au nevoie de înţelegere. Tinerii trebuie să fie înţeleşi.

Tinerii au nevoie de oameni care să le vorbească pe aceeaşi limbă. Tinerii vor să vadă alţi tineri, nu imaginea politicianului actual care se uită cu superioritate la muritorii de rând.

Tineretul reprezintă o voce şi cu siguranţă adevărata bogăţie pe care o avem în România. Ar fi de neiertat să pierdem ceea ce reprezintă, de fapt, viitorul ţării noastre!

* material realizat de Andrei Robert Vintilă, Oradea

Citește în continuare

Editoriale

Schimbarea este în puterea noastră. Vă doresc și ne doresc rod și spor în toate!

Publicat

pe

Dragi prieteni,

Să vă aducă Anul Nou bucurie și sănătate și zile senine împreună cu cele și cei dragi vouă.

Și tot așa cum Noul An alungă relele anului vechi, vă invit ca în 2019, împreună, să facem bine să alungăm răul făcut țării și românilor de o mână de indivizi necinstiți.

Anul 2019 este decisiv. Poate fi anul schimbării.

În luna mai vom fi chemați să alegem viitorul european al României și să ne exprimăm încrederea într-o Europă mai bună. Vor fi primele alegeri din 2016 încoace, în care, împreună cu forțele politice responsabile, avem posibilitatea să spargem valul hoției, minciunii și populismului. Avem datoria să începem această schimbare acum, cu atât mai mult cu cât, pentru șase luni, România se află la conducerea Europei, la Președinția Consiliului Uniunii Europene.

La sfârșitul lui 2019 vom fi chemați să decidem ce fel de om vrem în fruntea țării: un președinte cinstit, democrat, european sau unul corupt, mincinos, care visează să conducă România după bunul lui plac.

Schimbarea este în puterea noastră. Vă mulțumesc tuturor celor care aveți încredere că asumat putem face lucrurile mai bine în jurul nostru.

Suntem deja câteva mii de oameni în partidul PLUS. Vom fi mai mulți. Dacă vă regăsiți în valorile PLUS, veniți să muncim împreună pentru a schimba România în bine, să arătăm că patriotismul nu se măsoară în decibeli, ci în credința că onestitatea, profesionalismul și cinstea pot aduce bunăstare. https://www.ro.plus/adeziune

Anul 2019 este anul responsabilității. Haideți să alegem cu înțelepciune!

Vă doresc și ne doresc rod și spor în toate.

La mulți ani!

Citește în continuare

Editoriale

Mâine anul se-nnoiește. Bugetul, însă, lipsește

Publicat

pe

S-a încheiat și anul 2018, un an ce ar fi trebuit să fie unul pozitiv, dar care s-a dovedit a fi complicat din punct de vedere economic și politic. Măsurile economice haotice, presiunea continuă pe justiție și disensiunile din interiorul PSD au condus la deteriorarea încrederii în economia națională, ceea ce a avut ca efect imediat creșterea costurilor statului pentru finanțarea deficitului bugetar.

Creșterea economică a încetinit ca urmare a lipsei investițiilor publice, precum și a temperării investițiilor private străine și interne. Reformele au întârziat să apară, astfel încât potențialul de creștere economică nu s-a îmbunătățit. Într-un context economic global favorabil, economia românească a devenit mai vulnerabilă în fața riscului de recesiune.

Anul 2019 începe fără buget. Este pentru prima dată în ultimii 18 ani în care, deși există guvern cu atribuții depline (nu guvern interimar), anul începe fără buget. Aprobarea bugetului în ianuarie sau februarie va diminua perioada rămasă la dispoziție pentru diferite instituții publice și companii de stat pentru investiții.

Ce știm în acest moment despre bugetul țării:

  1. Bugetul pentru 2018 a înregistrat un deficit-record la 11 luni, de 26 de miliarde de lei (cele mai recente date disponibile), cel mai mare din perioada post-criză. Aceste miliarde cheltuite de guvern peste veniturile aflate în vistieria statului au fost un factor important în creșterea importurilor peste exporturi, creșterea inflației și a ratelor dobânzilor. Creșterea inflației și a dobânzilor a făcut ca veniturile nete ale populației să se erodeze, anulând parțial eforturile guvernului de a crește anumite categorii de pensii și salarii. Pentru angajații care nu au beneficiat de creșteri salariale, creșterea ratelor la creditele ipotecare, a prețului la energie și combustibili a condus la reducerea standardului de viață.

Deficitul bugetar exagerat a fost generat de o creștere a cheltuielilor mult peste venituri, în special cheltuielile cu salariile și asistența socială. Creșterea salariilor în sectorul de sănătate a fost un cost semnificativ, dar reprezintă o măsură reparatorie pentru personalul medical. Reforma în sănătate trebuie să continue, deoarece medicina nu se poate face în clinici cu o vechime de peste 50 de ani și fără aparatură medicală.

Veniturile au fost sub așteptări în prima jumătate a anului, în special veniturile din TVA. Din păcate, cheltuielile de investiții au rămas sub așteptări și nevoi, astfel încât mult-promisele

școli, spitale, autostrăzi și căi ferate au rămas doar pe hârtie.

Din punct de vedere al investițiilor, 2019 se anunță un an și mai dificil: mediul de afaceri este bulversat de schimbări fiscale abrupte, iar investițiile publice par a avea nevoie de un miracol pentru a se desțeleni. Preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene ar putea afecta investițiile publice deoarece multe instituții prinse în proiectul european vor avea o disponibilitate redusă de a demara proiecte de investiții.

  1. Guvernul a luat deja o serie de măsuri pentru a pregăti bugetul pentru 2019. Pentru a ține sub control cheltuielile cu salariile, guvernul a decis implementarea unor măsuri de austeritate prin înghețarea salariilor și amânarea cu nouă luni a creșterii pensiilor, reducerea numărului de posturi și înghețarea angajărilor, precum și tăierea plății orelor suplimentare. Chiar și cu salariile înghețate și creșterea pensiilor amânată, statul are nevoie de câteva miliarde în plus, pe care le va strânge din noile taxe ce se vor aplica băncilor, companiilor din energie, telecomunicații și jocuri de noroc, precum și desființarea de facto a Pilonului II de pensii. Din păcate, aceste noi taxe reprezintă o sfidare a sectorului privat prin faptul că au fost introduse peste noapte și fără consultări și studii de impact. Mai mult, noile taxe au fost îmbrăcate într-o poveste siropoasă naționalistă, presărată cu date incomplete și jumătăți de adevăr.

3. Prevederi importante ale Legii responsabilității fiscale au fost suspendate pentru 2019. Prin ordonanță de urgență, guvernul a derogat de la regulile fiscale și principiile responsabilității fiscale introduse prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. De asemenea, dacă guvernul nu poate respecta regulile de responsabilitate fiscală, prim-ministrul și ministrul Finanțelor publice nu vor mai declara abaterile și nici măsurile și termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu regulile și principiile responsabilității fiscale.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010

(4) Declarația de răspundere va conține o declarație semnată de prim-ministrul și de ministrul finanțelor publice, prin care se atestă corectitudinea și integralitatea informațiilor din strategia fiscal-bugetară și conformitatea acesteia cu prezenta lege, țintele sau limitele pentru regulile fiscale și respectarea principiilor responsabilității fiscale

Articolul 30 din Legea privind responsabilitatea

(4) Guvernul are obligația de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară și orice alte prevederi ale prezentei legi, iar prim-ministrul și ministrul finanțelor publice vor semna o declarație ce atestă această conformitate, declarație care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual.

(5) În eventualitatea că Guvernul nu poate respecta condiția de conformitate prevăzută la alin. (4), prim-ministrul și ministrul finanțelor publice vor menționa în declarație abaterile, precum și măsurile și termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilității fiscale, cu regulile fiscale și cu strategia fiscal-bugetară.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 2 luni

Dragos Pîslaru: Un loc la masă cu elita Europei nu se cere, se dobândeşte prin acţiuni

Noutăți Generaleacum 2 luni

Dacian Cioloș, în cursa internă PLUS pentru desemnarea candidaților la europarlamentare: România are nevoie vitală de a fi reprezentată în Parlamentul European de oameni competenți

Noutăți Generaleacum 2 luni

Vlad Voiculescu: Gogoși sau dreptate. Asta va fi alegerea pe care o vor avea de făcut românii foarte curând

Noutăți Generaleacum 2 luni

Dacian Cioloș: Avem guvernanți cu dublu discurs atunci când vine vorba de Europa, dar am văzut limpede cât de Român e polonezul Donald Tusk

Noutăți Generaleacum 2 luni

Vlad Voiculescu: În următoarea jumătate de an, noi vom determina încotro se îndreaptă această țară

Revista Preseiacum 2 luni

Mirabela Amarandei, despre cartea cu realizările Guvernului în 2018: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“

Editorialeacum 2 luni

România riscă să piardă una dintre cele mai importante bogăţii: tineretul

Noutăți Generaleacum 2 luni

Alin Mituța: „Este vizibil de pe lună că argumentele domnului Meleșcanu și ale PSD-ALDE pentru a justifica scăparea politicienilor corupți de justiție sunt false și ridicole”

Revista Preseiacum 2 luni

2019 în lume, un an cu riscuri în creștere

Noutăți Generaleacum 2 luni

Dacian Cioloș: Riscăm să devenim spectatori captivi ai unei lumi urâte, „împodobită“ cu minciunile din ce în ce mai disperate ale celor care ne guvernează

Cele mai citite