Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, la Suceava: „Vom avea partidul politic la timp, vom fi organizați la timp și vom câștiga alegerile“

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, a dat asigurări, miercuri, la Suceava, că viitorul partid a început deja să se organizeze în teritoriu și va fi pregătit pentru prima serie de alegeri de anul viitor, deși Tribunalul București nu a admis încă înregistrarea formațiunii în Registrul Partidelor Politice, în ciuda faptului că cererea de înscriere a fost depusă în urmă cu șapte luni.

„Eu chiar încep să îmi ridic semne de întrebare – de ce durează atât de mult? Între timp, sunt două partide care au fost înregistrate la Tribunal, la noi încă trenează. Nu știu cine s-o fi temând de înregistrarea partidului nostru, dar eu vreau să îi asigur pe români că vom avea partidul politic la timp, că vom fi organizați la timp și că vom câștiga alegerile“, a declarat Dacian Cioloș în cadrul unei dezbateri la Suceava.

Dacian Cioloș a subliniat faptul că partidul său nu pornește de la zero și că deja a început organizarea structurilor în teritoriu.

„Avem deja coordonatori regionali – câte trei, cinci, șase coordonatori regionali care lucrează cu oamenii din județe. Ce e important să rețineți: noi nu pornim de la zero. În momentul în care noi am anunțat intenția de a înregistra un partid politic, după câteva săptămâni am avut deja peste 40.000, acum avem peste 50.000 de oameni înregistrați pe o platformă de internet, dintre care mai mult de jumătate vor să se înscrie în partid. Noi avem deja contact cu acești oameni. Avem discuții cu mulți dintre ei care vor să se implice activ și începem să organizăm structurile în teritoriu sau, cel puțin, să le pregătim“, a precizat fostul premier.

Fondatorul Mișcării România Împreună (RO+) a afirmat că nu exclude nicio candidatură la alegerile din următorii doi ani, inclusiv la europarlamentare, dar a punctat că decizia va fi luată în cadrul partidului, în momentul în care se vor stabili strategia și direcția în ceea ce privește selecția candidaților.

„Nu exclud deloc varianta aceasta (a candidaturii la alegerile europarlamentare, n.r.) tocmai pentru că, în 2019-2020, se vor lua decizii foarte importante la nivel european. Ce pot să vă asigur e că, pe listele noastre, se vor afla oameni competenți care, dacă îi veți vota, se vor duce la Bruxelles cu niște obiective precise. Toate obiectivele astea le vom viza în campania electorală pentru alegerile europarlamentare și vom trimite acolo oameni competenți, care știu cum funcționează instituțiile europene”, a subliniat Dacian Cioloș.

În plus, fondatorul RO+ a explicat că partidul său își propune să abordeze în mod integrat toate cele patru alegeri: europarlamentare, prezidențiale, locale și parlamentare.

„În programul nostru politic, veți găsi măsuri care au nevoie de susținere în toate cele patru grupuri de instituții”, a completat fostul premier.

Dacian Cioloș s-a aflat, miercuri, la Suceava, alături de Mirabela Amarandei și Liviu Iolu, coordonatori regionali ai structurii de pregătire a partidului pentru nord-estul țării, pentru a participa la evenimentul „Împreună pentru dezvoltarea Bucovinei: cum valorificăm responsabil resursele naturale, culturale și identitare” și pentru a se întâlni cu Comunitățile Locale RO100 din acest județ.

Noutăți Generale

Mai e nevoie de doar 15.000 de semnături pentru ca „Oameni noi“ să ajungă în Parlament

Publicat

pe

La Cluj, campania de strângere de semnături e în toi

Inițiativa cetățenească de reformă a legislației electorale pentru simplificarea accesului cetățenilor competenți în politică, „Oameni noi”, mai are nevoie de doar 15.000 de semnături pentru a putea ajunge în Parlament.

Mișcarea România Împreună (RO+), alături de USR, 27 de organizații civice și alte două partide politice, continuă strângerea de semnături în fiecare zi pentru a ajunge la ținta de 100.000 – minimul necesar pentru ca proiectul de modificare a legislaţiei electorale să fie înregistrat în Parlament.

Dintre cele 100.000 de semnături, în 11 județe și în municipiul București trebuie să fie obținute câte 5.000 de semnături minimum.

Din septembrie și până în prezent, voluntarii au reușit să strângă 85.000 de semnături și mai sunt necesare câte 5.000  în următoarele județe: Timiș, Sibiu, Sălaj, Prahova, Maramureș, Iași, Galați, Argeș.

Campanie de strâns semnături la Bistrița

Pașii procedurali sunt următorii:

  • odată strânse semnăturile, proiectul și expunerea de motive se înregistrează la Parlament;
  • Parlamentul înaintează propunerea către CCR pentru controlul de constituționalitate;
  • începe procedura parlamentară, cu dezbateri în comisii și vot în plenul Camerei Deputaților și al Senatului;
  • propunerea legislativă este adoptată și trimisă Președintelui spre promulgare.

Concret, inițiativă cetățenească de reformă a legislației electorale își propune șapte modificări al căror scop este să simplifice accesul cetățenilor competenți la politică și să îmbunătățească oferta politică:

  • asigurarea unor alegeri corecte;
  • eliminarea pragului electoral la alegerile locale și europarlamentare;
  • reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri;
  • alegerea primarilor în două tururi;
  • creșterea numărului de parlamentari aleși de Diaspora;
  • vot liber pentru românii aflați în străinătate;
  • vot preferențial pe liste de partid ( liste deschide).

„Considerăm că este necesar să existe un cadru legal care să încurajeze participarea cetățenilor, prin îmbunătățirea ofertei politice, prin sporirea competitivității din cadrul sistemului de partide și din interiorul partidelor, prin micșorarea distanței dintre alegători și aleșii locali sau naționali și prin eficientizarea pârghiilor existente de participare a cetățenilor la viața politică. Ne dorim ca această abordare sa fie reflectată într-un cadru legislativ care să contribuie la îmbunătățirea comunicării dintre cetățeni și reprezentanți și, în consecință, la implementarea unor politici publice care răspund mai bine interesului publică”, precizează inițiatorii în cadrul expunerii de motive.

Pentru detalii, click AICI

Citește în continuare

Noutăți Generale

Teodorovici vrea să limiteze dreptul românilor de a lucra în străinătate. Ramona Strugariu: Dacă ar înțelege o iotă din toată povestea, s-ar abține de la a se face public de râs

Publicat

pe

„Concluzia este una singură: domnul Teodorovici nu înțelege nimic din principiile pe baza cărora funcționează Uniunea Europeană. Nu înțelege conceptul de liberă circulație, de piață a muncii deschisă, nu pricepe garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor europeni – nici intern, nici în spațiul european. Dacă ar înțelege o iotă din toată această poveste, măcar s-ar abține de la a se face public de râs“, este de părere moderatoarea Comunității RO100 Diaspora, Ramona Strugariu, vizavi de propunerea ministrului Eugen Teodorovici ca românii să aibă drept limitat de lucru în străinătate, pe baza unui singur permis de muncă, valabil pentru maximum cinci ani într-o anumită țară.

Ramona Strugariu susține că, „dacă ar asimila noțiuni de bază, ABC-ul acquis-ului comunitar, lucruri banale precum Art. 45 TFEU, ar proceda în felul următor:
– prima dată, s-ar strădui să creeze în țară un mediu economic stabil și o piață a muncii ofertantă, în care banii europeni, alături de resursele locale, joacă un rol major în dezvoltarea de investiții și crearea de locuri de muncă pentru toți acești oameni care pleacă să-și caute implinirea profesională în alte state membre sau pur și simplu pleacă pentru a-și salva familiile de la sărăcie și stigmatizare socială; pleacă pentru a asigura strictul necesar unor copii care trebuie hrăniți, îmbrăcați, trimiși la școală; pleacă pentru că au de plătit facturi, de ridicat case, de ajutat familii cu bătrâni bolnavi, cărora le trebuie medicamente și care au niște pensii mizere; numai ei știu cât și cum îndură integrarea în alte spații, străine de modul lor de viață, și cu ce preț plătesc aceste plecări, care le destramă familii, îi țin de multe ori departe de bucuria de a-și vedea copiii crescând și de a le oferi, în țară fiind, o viață decentă;
– în al doilea rând, știind că nu este în stare să facă asta pentru cetățenii propriei țări în propriul mandat, ar trebui să aibă măcar bunul-simț elementar de a nu face afirmații care atacă drepturi garantate prin Tratate, cum ar fi cel de a munci oriunde și oricât de mult timp pe teritoriul Uniunii Europene, fără a fi supus discriminării și abuzurilor potențiale pe care le-ar putea declanșa un statut „special“ și un permis de muncă „special“ pentru lucrătorii din alte state membre care își desfășoară activitatea profesională pe teritoriul Uniunii“.

„Pe el si pe colegii de la Ministerul Muncii ar trebui să-i preocupe mai degrabă protejarea drepturilor acestor lucrători în state terțe și în toate cazurile în care sunt semnalate abuzuri în spațiul intracomunitar. Ar trebui să prezinte periodic avantajele pe care dreptul la libera circulație le oferă acelor categorii profesionale care se pot specializa în străinătate pe domenii insuficient acoperite în România, pentru ca apoi să revină în țară și să aplice ce au învățat; ar trebui să susțină aceste reveniri, din punct de vedere al ofertei de muncă, al stabilității economice și financiare, al stimulentelor pentru forța de muncă tânără și/sau specializată în anumite domenii“, a scris Ramona Strugariu pe Facebook.

Concluzia tristă pe care o trage moderatoarea RO100 este că „n-ai cu cine“. Ramona Strugariu propune ca „mecanismul ăsta «special» și revoluționar pe care îl gândește el să se aplice mai degrabă la nivel de răspundere ministerială: cinci luni de activitate «în câmpul muncii» de ministru, cu evaluare. Și dacă n-a făcut nimic altceva decât să debiteze inepții care ne fac de râs tot pe noi, să se ducă să își caute funcție de ministru în altă țară. Tot în UE, că e poarta deschisă și mediul politic foarte competitiv. Îi urez mult succes. Și să-i fie rușine“.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a propus marți ca „permisul de muncă să fie acelaşi ca şi timp în toate statele. Nu mai ai voie, după primul permis, să-ţi reînnoieşti dreptul de muncă, ca să fii obligat să migrezi în Europa. Aşa, dacă ajunge în Germania şi tot primeşte drept de muncă, deci nu o să se întoarcă în veci în Croaţia, România de unde a plecat. Maximum cinci ani şi, la revedere, să te duci în altă ţară să îţi cauţi loc de muncă“. Declaraţia a fost făcută în timpul unei dezbateri parlamentare.

Citește în continuare

Editoriale

Democrația în Uniunea Europeană

Publicat

pe

Probabil că nu a trecut săptămâna în ultimii 20 de ani fără că vreun Boris Johnson, Nigel Farage sau David Cameron să nu vorbească despre „birocrații nealeși de la Bruxelles“ care „impuneau“ tot felul de reguli Marii Britanii. Pe lângă minciunile sfruntate despre bani și imigranți, una dintre temele centrale ale campaniei pro-Brexit a fost „luatul controlului înapoi“.

Discursul a căpătat tracțiune și în alte țări, propagat de populiști naționaliști ca Viktor Orban în Ungaria, Matteo Salvini în Italia sau Marine le Pen în Franța.

Și bineînțeles că „ai noștri“ nu puteau să scape ocazia să-l repete atunci când sunt trași de mânecă pentru atacurile continue asupra independenței justiției și luptei anticorupție și au început să vorbească despre „înalta poartă de la Bruxelles“.

Termenul „deficit democratic” este utilizat pentru a susține că instituțiile Uniunii Europene (UE) și procedurile decizionale ale acestora nu sunt suficient de democratice și par inaccesibile cetățenilor obișnuiți datorită complexității lor.

Procesul de integrare europeană care a început acum mai bine de 60 de ani și care a trecut prin extinderi succesive (și, iată, în curând, prima restrângere prin ieșirea Marii Britanii) nu este finalizat și este departe de a fi dat rezultate perfecte. Dar este într-adevăr UE complet detașată de cetățenii europeni și suferă ea de o lipsă de democrație? Sau este această percepție rezultatul unei lipse de informare asupra felului în care funcționează cu adevărat lucrurile „la Bruxelles”?

Toate acțiunile și deciziile UE sunt bazate pe tratatele semnate de către statele membre. Tratatele limitează clar domeniile în care UE poate acționa (câteva exemple: politica agricolă, politica maritimă și de pescuit, rețelele de transport europene sau siguranța aviatică etc) de cele în care competența aparține exclusiv statelor membre (de exemplu, educația sau sănătatea). Guvernanța europeană se bazează pe statul de drept și pe principii democratice extrem de puternice: deschidere și transparență, implicarea societății civile în luarea deciziilor, formularea și punerea în aplicare a unor politici consecvente și bine gestionate, asigurarea unui cadru de reglementare clar, stabil și previzibil, care să susțină creșterea economică și crearea de locuri de muncă, respectarea principiului proporționalității și a principiului subsidiarității.

Având în vedere că UE nu este o federație, nu are un guvern și trebuie să respecte atât suveranitatea tuturor statelor membre, dar și să promoveze interesele Uniunii în ansamblu, cadrul său instituțional este unic în lume și poate, de aceea, destul de greu de înțeles.

Pe scurt, instituțiile-cheie și ce fac ele:

  • Consiliul European (care reuneşte liderii naționali și europeni) stabilește prioritățile și viziunea politică pe termen lung și ia deciziile fundamentale (de exemplu, cele legate de Brexit);
  • Puterea legislativă:
    • Parlamentul European (ai cărui membri sunt aleși prin vot direct) reprezintă interesele cetățenilor și adoptă (împreună cu Consiliul UE) legislația europeană, dar și bugetul UE.
    • Consiliul Uniunii Europene (alcătuit din reprezentanții statelor membre) reprezintă interesele statelor, adoptă împreună cu Parlamentul European legislația și bugetul UE. Aceasta este instituția a cărei președinție rotativă o va asigura România de la 1 ianuarie 2019.
  • Puterea executivă:
    • Comisia Europeană (ai cărei membri sunt desemnați de guvernele naționale) este cea care propune legislația europeană și se asigură că este implementată;
  • Sistemul judiciar:
    • Curtea de Justiție a UE (alcătuită din câte un judecător din fiecare țară și 11 avocați generali) care reprezintă sistemul judiciar independent, se asigură de interpretarea unitară a legislației și este garantul dreptului european.

După cum se poate observa din împărțirea rolurilor de mai sus, puterea decizională este în mâinile cetățenilor europeni prin mecanismele democrației reprezentative: orice act legislativ (fie că are caracter obligatoriu sau nu) și fiecare euro din bugetul european se decid de reprezentații guvernelor statelor membre și de europarlamentarii aleși în mod direct.

Așa cum spuneam și mai sus, este o construcție destul de greoaie, care nu reacționează întotdeauna suficient de repede la schimbările rapide din economie sau de pe scena internațională, dar acest lucru este din cauza necesității de a respecta suveranitatea statelor membre.

De aici poate apărea câteodată și frustrarea unora că „Bruxelles-ul nu face mai mult” în cazul României: există niște limite foarte clare până unde UE poate interveni în politica internă a unui stat membru. Este însă evident că statele fondatoare ale UE nu-și doresc să mai transfere zeci de miliarde de euro către Polonia, Ungaria sau România atunci când conducătorii acestora încalcă principiile fundamentale ale statului de drept și luptei anticorupție. În acest context, după ce procedurile Articolului 7 („arma nucleară”) au fost deja lansate împotriva Poloniei și Ungariei, primii pași au fost deja parcurși și pentru România.

Un instrument suplimentar care este pus la dispoziția cetățenilor UE pentru a putea influența direct politicile europene este Inițiativa Cetățenească Europeană. Cu 1 milion de semnături (adică 0,13% din populația UE) care pot fi date inclusiv online și pe baza oricărui act de identitate (inclusiv pașaportul), inițiativa poate fi depusă pe masa Comisiei Europene pentru analiză și acțiune. În România, inițiativele cetățenești întâmpină bariere mult mai mari și absurde: în cazul inițiativei Oameni noi, este nevoie de 100.000 de semnături, adică 0,5% din populația României  (de 4 ori mai mult decât în UE), se poate semna numai cu buletinul, numai pe un tabel de hârtie și numai cu pix albastru! Este clar în ce caz este cu adevărat încurajată inițiativa cetățenească…

Un semnal extrem de îngrijorător pentru încrederea cetățenilor în UE este însă participarea tot mai scăzută la alegerile europene: de la 62% la primele alegeri din 1979 s-a ajuns la 42% în 2014. Nu este întâmplător că scăderea s-a accentuat odată cu extinderea UE către est: dintre țările care au intrat în UE după 2004 doar în Malta, Cipru și Lituania s-au înregistrat prezențe la vot peste media europeană la ultimele alegeri din 2014.

În România situația nu este deloc mai bună, având în vedere că ultima dată două treimi dintre alegători au preferat să stea acasă. În aceste condiții, nu este de mirare că printre reprezentanții României în Parlamentul European au ajuns persoane care nu sunt în stare să vorbească engleza nici când citesc de pe foaie și care tratează locul lor doar ca pe o sinecură de partid.  

Ce putem și ce ar trebui să facem?

Pe 26 mai 2019, trebuie să fim prezenți la vot. Rolul celor 32 de europarlamentari români care ne vor reprezenta pentru următorii cinci ani este, de fapt, extrem de important. Dacă vom alege oameni noi, competenți și cinstiți, avem șansa de a influența cu adevărat parcursul viitor al Uniunii Europene, dar și pe al României în interiorul său.

Citește în continuare

Cele mai citite