Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Cronica unui act ratat sau experimentul Videle în Parlamentul European

Publicat

pe data de

Dezbaterea din Parlamentul European cu privire la situaţia statului de drept în România le-a oferit Vioricăi Dăncilă şi colegilor ei de partid/coaliţie o şansă unică: să demonstreze că sunt pregătiţi, fermi, eleganţi, receptivi, stabili în convingerile lor, dar dispuşi să lase o marjă de negociere, dovedind că ştiu să joace inteligent şi pe termen lung.

Asta ar fi fost strategia unor socialişti deştepţi, care ştiu ce vor şi de la audienţa lor, şi de la UE.

Dar nu. N-a fost să fie. A fost un teatru scurt ţâfnos, urmat de nişte episoade de tarabă şi condimentat cu un necrolog al adevarului care ar fi făcut să se ruşineze şi ultimul câine.

„N-am venit să dau socoteală. Am venit pentru că vă preţuiesc“ – foarte ipocrit şi parţial neadevărat; în primul rând, pentru că discursul de acasă al PSD este vădit antieuropean; în al doilea rând, pentru că, atâta timp cât suntem un stat membru al UE şi funcţionăm sub incidenţa Tratatelor, în cadrul ordinii de drept europene, guvernele care deviază de la reguli sau le încalcă pot fi chemate să dea socoteală; că alţii ştiu să facă această invitaţie diplomatic şi elegant, asta e drept şi adevărat.

Citez aproximativ / sintetizez:

„Noile legi ale justiţiei vor reda judecătorilor independenţa/vor ţine departe orice factor politic“. O minciună gogonată. Sistemul de control ierarhic, numirile, noile structuri de anchetă, sistemul de pensionare şamd, toate împreună măresc dramatic presiunea asupra magistraţilor şi depopulează sistemul. Tot un fel de epurare, similar cu ce s-a petrecut în Polonia, unde magistraţii au fost pensionaţi forţat. Atâta libertate au simţit magistraţii văzând noile amendamente încât peste 4.000 (mai mult de jumătate din sistem) au semnat un memoriu, în 2017, pentru a-şi exprima profundul dezacord faţă de modificările propuse. Mai mare ofertă de independenţă atât de crunt refuzată nu există.

„Avem probleme majore în sistemul de justiţie. Asociaţiile magistraţilor îşi exprimă îngrijorarea cu privire la anchetele DNA asupra procurorilor şi judecătorilor, avem peste 3.000 de anchetaţi în sistem“. Datele provin de la Inspecţia Judiciară şi nu reflectă doar anchete DNA, ci şi plângeri şi sesizări ale inculpaţilor, ceea ce, practic, înseamnă că fiecare om care s-a simţit nedreptăţit poate face o sesizare care se transformă într-un dosar.  „Asociaţiile magistraţilor“ la care a făcut referire doamna Dăncilă înseamnă, în principal, UNJR-ul doamnei Gârbovan – 60 de membri. Prin contrast, FJR – Forumul Judecătorilor din România – are peste 1.000.

Cât despre influenţe şi legătura cu politica, ultimul raport DNA spune că în ultimii cinci ani au fost trimişi în judecată 68 de înalţi demnitari: „14 miniştri şi foşti miniştri, 39 de deputaţi, 14 senatori şi un membru al Parlamentului European. Dintre aceştia, au fost condamnaţi definitiv 37, după cum urmează: nouă miniştri şi foşti miniştri, 21 de deputaţi, şase senatori şi un membru al Parlamentului European“. Abia asta este o reflectare complexă şi variată ca paletă cromatică a factorului politic în justiţie.

Dan Nica: Avem 98% achitări. O minciună flagrant de gogonată, pe care nimeni nu o poate rosti cu atâta nonşalanţă decât dacă este un adevărat profesionist. În realitate, rata achitărilor este în jur de 10%, sub media europeană.

Finalul apoteotic: poporul român iubeşte acest guvern. Este un guvern atât de iubit încât a reuşit să scoată, în ovaţii, 600.000 de oameni în stradă, la -20 de grade, unde au rămas foarte mulţi dintre ei până în ziua de azi. Poporul român îl iubeşte atât de mult, cu tot cu partidul lui de guvernare, încât o strigă în gura mare pe la toate evenimentele şi festivalurile pe la care apucă să se exprime. Cu o singură mare excepţie, Sectorul 5, unde Dan Bitman îl iubeşte pe primar mai mult decât iubeşte poporul guvernul.

Pe parcursul discuţiilor, s-au schimbat salutări călduroase între grupuri politice, ţăţisme, măsline, atacuri la persoană, ceva antreuri cu mult populism marka UKIP, a existat şi o revoltă a cartonaşelor, iar desertul a venit mai târziu, în ţară, când domnul Liviu Dragnea a felicitat-o pe doamna premier Dăncilă pentru prestaţie. Adică, pe scurt, a apreciat efortul supraomenesc pe care premierul l-a depus atunci când a citit de pe foaie, nu fără nicio greşeală de limbă. În final, a făcut doar una, deci se poate spune că a fost o prestaţie fabuloasă.

Aşa a fost ziua noastră de glorie. O zi în care unii deputaţi europeni, sufocaţi de atâta ipocrizie, au întrebat la modul cât se poate de onest şi abrupt: „Românii sunt un popor decent şi curajos, îi ignoraţi, doamnă, de ce nu vreţi să vă ascultaţi poporul? Ce interese ascunse colcăie în spatele Guvernului dumneavoastră? Acest Parlament vrea să ştie aceste lucruri“.

O zi în care lipsa argumentelor a ridicat tonul dezbaterii până sus, la această copertină de tejghea, de sub care lumea se vede frumos, colorată în roşu, iar fructele par mai coapte. Pentru că atât i-a dus capul.

A fost educativ şi captivant. Îi mai votăm.

Editorial publicat pe blogurile Adevarul.ro

Editoriale

Am dezlegat misterul inexistenței bugetului pentru 2019: Nu sunt bani!

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Mai sunt fix două săptămâni până la începutul noului an și România încă nu are un buget pentru 2019. Este pentru prima dată după 2000 când anul începe fără buget, cu excepția anilor cu alegeri târzii (anul 2016) sau cu guvern interimar (anul 2010). Statele Zonei Euro au reguli chiar mai stricte și trebuie să trimită proiectul de buget Comisiei Europene până la 15 octombrie, astfel încât bugetul să fie aprobat până în decembrie.

Această bună practică permite și mediului privat și cetățenilor să știe din timp care sunt intențiile guvernanților pentru anul următor în materie de politici fiscal-bugetare.

Discursul de duminică al președintelui PSD a lămurit misterul lipsei bugetului pentru 2019: nu sunt bani! Așa că domnul Dragnea și apropiații dumnealui au identificat că singurii de la care ar putea stoarce bani fără pierderi politice și  de imagine ar fi străinii și multinaționalele. Alte țări din Europa Centrala și de Est au aplicat această strategie: au identificat multinaționalele ca fiind dușmanii poporului, au creat un sentiment de ură împotriva acestora, astfel încât supraimpozitarea lor a părut a fi un act de justiție socială, nu o aberație economică.

Mai mult, cu banii încasați de la „dușmanii poporului“ se vor fideliza baronii si baronașii locali, pentru care se creează un fond special de 10 miliarde de lei sau de euro sau de lire turcești sau de yeni japonezi sau cine știe ce altă monedă. Marii operatori din sistemul bancar, din energie, din telecomunicații și retail așteaptă Anul Nou cu sufletul la gură să vadă ce biruri mai primesc de la statul român. Știu, Codul fiscal prevede ca modificarea taxelor să se facă cu minimum șase luni înainte de intrarea în vigoare a  noii prevederi, tocmai pentru a da timp mediului concurențial să se adapteze noilor reguli. Dar regulile fiscal-bugetare au devenit un moft în ultimii doi ani.

Foamea de bani îl face pe social-democratul guvern să opereze și concedieri, prezentate tot de liderul principalului partid de guvernământ. Comunicatorii și-au făcut treaba și în acest caz, astfel că întâi i-a prezentat pe acești angajați ca fiind răul absolut pe acest pământ și de care trebuie să scape guvernarea PSD-ALDE. Probabil că vor fi niște epurări politice deghizate în grijă față de cetățean, pentru că economiile făcute cu aceste concedieri nu pot ajunge nici pe o măsea pentru a satisface foamea de bani. Foamea de bani îi va face pe guvernanți să amâne creșterea pensiilor până în septembrie 2019.

Pentru a face discursul mai credibil, toate aceste informații au fost împănate cu cifre. Dar probabil ca cineva i-a dat o foaie greșită președintelui PSD sau i-a mâzgălit-o pe cea corectă! Cifrele prezentate erau scoase din burtă sau exprimate în masuri inexistente. De exemplu, profitul, care este o valoare nominală, exprimată într-o monedă – lei, euro, dolari etc. –  devenise o valoare procentuală, fără a se specifica referința. Profitul este diferența între preț și cost. În schimb, rata profitului este o valoare care se exprimă procentual, fie în funcție de costuri, fie în funcțiede capitalul propriu utilizat, fie în funcție de cifra de afaceri, iar baza de calcul trebuie întotdeauna specificată. Astfel, un „profit de  0,8 la mie“ nu înseamnă absolut nimic, nu e nici mult, nici puțin. Corect era să ne spună cât a fost profitul, la ce l-am raportat și ce rată a profitului am obținut, care este profitabilitatea medie pe ramura respectiva la noi în țară, în alte țări etc.

Bani nu mai sunt nici în 2018. Măsuri neortodoxe vor fi aplicate pentru încadrarea în ținta de deficit de 2,97% din PIB: închiderea Trezoreriei între Crăciun și Anul Nou, amânarea la plată a unor facturi și a rambursărilor de TVA etc.

Orlando, dacă vrei să te salvăm, clipește de două ori.

Citește în continuare

Editoriale

PLUSul de care avem nevoie

Publicat

pe

Pentru mine, politica nu este despre ciorovăiala din fiecare seară de la televizor, despre jocuri de putere și despre altele asemenea… politica ar trebui să fie pur și simplu despre ce putem construi împreună.

Ceea ce vom face împreună este +PLUSul pe care îl putem aduce noi, ca societate, în viața fiecărui român pentru a-și împlini potențialul, pentru a duce o viață liniștită și pentru a își reveni atunci când îi este greu.

P.S. Ca să lămuresc și câteva lucruri sau minți ceva mai „sensibiloase”: da, valorile de mai sus sunt fundamental creștine și profund românești. Nu va fi loc în acest partid însă de habotnicie și/sau de vanitatea care îl face câteodată pe român să se simtă buricul pământului și prin asta să își facă rău sieși.

Nu, noi, românii, nu suntem buricul pământului, și asta o știu cel mai bine milioanele de români care pleacă din țară pentru o viață mai bună.

Nu, să fiu creștin nu mă face automat mai bun decât altul. Ar trebui să mă facă în fiecare zi mai bun decât am fost ieri.

Nu suntem nici mai răi, nici mai buni decât alții. Suntem doar o funcție cu două necunoscute: ce reușim să construim fiecare dintre noi în mod#individual și ce reușim să construim #împreună.

Aici vă puteți alătura: https://www.ro.plus/adeziune

#PutemConstruiîmpreună

Citește în continuare

Editoriale

Când spui viitor, spui PLUS, pentru că adaugi, zi după zi, o cărămidă în plus la lumea pe care o clădești

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Sunt la Marsilia, la câteva mii de kilometri de țară. Și, mai acut decât oricând în ultimii ani, am simțit că ziua de sâmbătă vine cu multă speranță pentru viitor.

Pentru educație: în această perioadă se modelează viitorul pentru universitățile europene. De fapt, modelul de „universitate” care se construiește acum poate schimba fundamental tabloul educației universitare la nivel global. Universitatea din București – a cărei membră, cu mândrie și responsabilitate, sunt – este implicată intens în clădirea unei Universități Civice Europene. Proiectul pe care îl construim – noi, cei de la București, împreună cu partenerii noștri din alte șapte universități europene – este unul de-a dreptul vizionar, care depășește barierele clasice ale unei universități, așa cum o știam până acum, care definește un rol al universității mult mai activ, mai puternic, determinant în societate. Universitatea Civică Europeană este viitorul pe care îl modelăm pentru o Europă cu adevărat puternică prin cunoaștere și civism. Iar întâlnirea de la Marsilia, la care mă aflu, este parte din acest curajos tablou al viitorului pe care îl conturăm astăzi.

În paralel, în România s-a vorbit sâmbătă tot despre viitor: un nou partid politic a luat ființă. Colegii mei, alături de care am pornit la drum de aproape doi ani, au putut spune răspicat, de la Cluj: „Începem“. Am văzut înregistrarea evenimentului și am găsit speranța și credința într-un viitor mai bun. Și când spui viitor, spui #plus, pentru că adaugi, zi după zi, o cărămidă în plus la lumea pe care o clădești. Prin #Libertate#Unitate#Solidaritate. Prin muncă, cinste, cunoaștere, responsabilitate. Prin noi înșine, prin puterea și determinarea noastră. Și m-am gândit la zecile, sutele de oameni cu care, în ultimii doi ani, am stat de vorbă și ne-au întrebat „când?”. Și la colegii cu care am bătut țara în lung și în lat.

Și m-am gândit și la moldovencele și moldovenii pe care i-am întâlnit în ultimele luni și care parcă și-au pierdut speranța că la ei acasă, la ei la școală, la ei în comunitate poate fi mai bine.

De aceea, eu cred că, mai mult decât oricând în ultimii doi ani, azi e vorba despre speranță și viitor. Și mai cred ceva: orice viitor are nevoie de cei care să îl construiască. Indiferent de proiectul în care credeți, de natura sau dimensiunea lui, îl puteți face posibil doar prin determinare și muncă.

Viitorul nostru îl schimbăm doar noi.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 12 ore

Dacian Cioloș, despre fondul de investiții locale: Riscăm să îndatorăm statul român și mai mult. Nu e foarte clar care e obiectivul acestui fond

Noutăți Generaleacum 14 ore

PLUS cere în instanță suspendarea actelor prealabile emiterii unei OUG pe amnistie și grațiere

Noutăți Generaleacum 15 ore

Dacian Cioloș: Dragnea are impresia că, repetând aceeași minciună de mai multe ori, o să găsească oameni care să îl creadă fără să își pună întrebări

Noutăți Generaleacum 18 ore

Dacian Cioloș: „Avem peste 11.000 de cereri de adeziune. Ne dorim să propunem un proiect de schimbare în bine a României”

Revista Preseiacum O zi

Dacian Cioloș, primul interviu după lansarea PLUS: Vrem să fim o alternativă la blocajul în care se află România și o alternativă la risipa de oportunități

Noutăți Generaleacum O zi

Campania „Oameni noi în politică“ a atins 100.000 de semnături, mai e nevoie de doar câteva sute în șapte județe pentru a atinge limita minimă impusă de lege

Editorialeacum 2 zile

Am dezlegat misterul inexistenței bugetului pentru 2019: Nu sunt bani!

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș: Ordonanța pentru amnistie și grațiere nu este o ordonanță ca oricare alta. Este datoria președintelui să împiedice astfel de derapaje

Editorialeacum 3 zile

PLUSul de care avem nevoie

Editorialeacum 3 zile

Când spui viitor, spui PLUS, pentru că adaugi, zi după zi, o cărămidă în plus la lumea pe care o clădești

Cele mai citite