Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri RO+

Criza din sectorul cărnii de porc: investiții de peste 2 miliarde de euro riscă să fie spulberate

Publicat

pe data de

Pesta porcină africană se extinde cu viteză fulgerătoare în România: o adevărată bombă cu ceas ce riscă să spulbere întregul sector de producție, industrializare și comercializare a cărnii de porc și, odată cu acesta, investițiile de peste 2 miliarde de euro estimate că au intrat în sector în ultimii 10-15 ani. Mai mult, evoluția molimei în România pune pe jar producătorii și procesatorii din întreaga Uniune Europeană – arată o analiză a expertului Ro100 Daniela Giurcă.

Criza pestei porcine africane (PPA), ce se răspândește în România cu o viteză deja impredictibilă, riscă să distrugă un sector economic important din România care, prin eforturi uriașe, în ultimul deceniu, începuse să devină performant ca urmare a investițiilor în capacități noi de producție, tehnologii avansate de creștere a suinelor și genetică, a investițiilor din sectorul de procesare și, nu în ultimul rând, prin recâștigarea încrederii consumatorilor europeni și din țări terțe față de produsele românești din carne de porc. Pierderile datorate acestei boli vor avea consecințe dezastruoase pe termen scurt și mediu asupra producătorilor și consumatorilor din România și posibil și pe termen lung, dacă nu se iau măsuri urgente și nu se va adopta o strategie sustenabilă de redresare a sectorului.

Îngrijorarea i-a cuprins și pe producătorii europeni, mai ales că focare de PPA sunt și în alte țări din UE și în țări vecine, iar pericolul răspândirii acesteia este iminent, dacă nu se iau toate măsurile de izolare și stopare.

UE, al doilea producător mondial de carne de porc, în pericol

De ce dinamica crizei din România îi pune pe jar și pe producătorii europeni? Simplu: pentru că în UE, producția de carne de porc și produse reprezintă 9% din valoarea totală a producției agricole, peste 254 de milioane de porci fiind sacrificați în abatoare (anul 2017), UE fiind al doilea mare producător mondial de carne de porc (20% din producția mondială), după China (cu 46% din producția mondială) și cel mai mare exportator de carne și produse din carne de porc la nivel mondial  după SUA, Canada, China și Brazilia. UE exportă în țările terțe 13% din producția internă de carne și produse din carne[1], iar exporturile UE sunt, de asemenea, puse în pericol, dacă virusul nu este gestionat corect pe teritoriul UE. Gradul de autosuficiență pentru carne de porc și produse la nivelul UE este de 111%. Cei mai importanți producători de carne de porc din UE sunt Germania (23%), Spania (18%) Franța și Polonia (cu câte 9%), Danemarca cu 7%, Olanda și Italia – cu câte 6%, sectorul fiind în general foarte specializat cu ferme foarte mari, cu mici excepții (Polonia, Italia, Franța). Consumul de carne de porc în UE este de 41kg/cap locuitor/an.

Un sector vulnerabil

Și la nivel european, sectorul este considerat unul vulnerabil la volatilitatea prețurilor (deoarece 50% din proteina vegetală necesară furajelor se importă, iar prețul furajelor influențează costul cărnii de porc) și la boli, care pot avea efecte impredictibile dacă nu sunt gestionate corect. De asemenea, sectorul este vulnerabil și la crizele datorate schimburilor comerciale, un exemplu de acest gen fiind restricționarea importurilor în Rusia în 2014, care a avut efecte majore pe piață, generând o supraofertă și o scădere bruscă a prețurilor la carnea de porc, astfel că găsirea de noi piețe terțe a devenit o prioritate pentru UE. Regulile tot mai stricte impuse au presat fermierii să facă investiții suplimentare în ceea ce privește biosecuritatea și mai ales pentru normele de bunăstare a animalelor.

Organizarea Comună de Piață la carnea de porc include un sistem de clasificare a carcaselor, ca bază echitabilă pentru plata producătorilor, funcție de calitate. Până în 2012, politica europeană a sectorului includea sprijin pentru stocarea privată și restituiri la export, dar din 2012 restituirile nu se mai aplică, în noua PAC a rămas doar mecanismul stocării private pentru anumite situații. Sunt permise, de asemenea, ajutoare de stat din fonduri naționale care trebuie să respecte „Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru perioada 2014 – 2020“ [2] și care trebuie notificate la Comisie, implementarea făcându-se după ce Comisia își dă acordul că măsura solicitată este compatibilă cu reglementările europene privind ajutorul de stat.

Sectorul, în România post-aderare: producție redusă cu 33% în 10 ani

În România, sectorul de creștere a porcilor a trecut printr-o criză majoră după intrarea în UE, datorită, printre altele, rentabilității scăzute, ca urmare a noilor condiții economice și de reglementare a sectorului, a structurii fragmentate a fermelor, specifice producției din țara noastră, a prețului furajelor – în special, a proteinei din import, a lipsei materialului de reproducție de calitate și a cerințelor ridicate privind standardele de producție și biosecuritate. Toate aceste cerințe au necesitat investiții mari în tehnologie și procesare (de exemplu, pentru atingerea standardele minime de bunăstare a animalelor Directiva 2008/120 CE, costul/cap scroafă a crescut considerabil și, implicit, pentru eficiență au crescut efectivele și a dimensiunea fermelor).

Producția de carne abatorizată s-a redus în anul 2017 cu 33% comparativ cu 2007, până la 328.000 de tone, cota de piață în UE fiind de 2%[3]. Producătorii au avut interdicție la exportul intracomunitar de carne de porc până în ianuarie 2014, datorită focarelor de pestă porcină clasică depistate în 2006 și datorită vaccinării împotriva acestei boli. Efortul uriaș depus de autorități în acea perioadă de criză, inclusiv cu sprijin din fonduri europene, a făcut ca sectorul să își recapete, treptat, startul pentru dezvoltare și spre recuperarea decalajelor de dezvoltare a sectorului față de celelalte țări europene. Deficitul comercial în comerțul cu animale vii și carne de porc s-a adâncit de peste 10 ori în 2008 (peste 510.000 de euro) față de anul 2000, iar între 2014-2016 s-a stabilizat la circa 400.000 de euro. În 2017, deficitul comercial cu animale vii se cifra la 85,4 milioane de euro, iar la carne proaspătă, refrigerată sau congelată la 437 de milioane de euro [4]. Gradul de autosuficiență pentru carnea de porc este de 70% [5], iar consumul este de 31,3 kg/cap de locuitor/an, mult mai scăzut față de media europeană. Din totalul producției de carne, circa jumătate reprezintă consum familial. Efectivele de suine au scăzut cu 33% față de anul 2007 (vezi graficul 1).

Graficul 1

Dinamica efectivelor de porcine (milioane de capete)

Sursa: Eurostat

Structura fermelor de creștere a porcilor, foarte fragmentată și polarizată

Structura fermelor din România este încă foarte fragmentată, dimensiunea medie la nivel național în 2018 fiind de 4,3 capete/exploatație, în creștere față de anul 2007, când dimensiunea medie era de 3 capete. 40% din exploatații au sub 10 capete de porci, iar 51% sunt ferme mari, comerciale, cu dimensiuni de peste 500 de capete. Începând cu 2007 (conform reglementărilor europene privind biosecuritatea și identificarea și înregistrarea animalelor), porcii care provin din ferme non-profesionale (în general, cei din fermele foarte mici și gospodăriile populației) pot fi comercializați doar pe piața locală și autoconsum. În prima parte a anului 2018, fermele profesionale autorizate erau de circa 380, cu un efectiv de peste 2 milioane de capete.

Dacă analizăm dinamica structurii fermelor de porci la îngrășat (graficul 2), se poate observa o schimbare structurală majoră. Exploatațiile de sub 3 capete au scăzut de la 51 %, în anul 2007, la 31% în anul 2018, tendința de scădere păstrându-se și la categoriile ceva mai mari (4-10, 11-25 de capete). În schimb, se poate observa o creștere a procentului fermelor de peste 500 de capete, de la 24% în 2007 la 51% din total în 2018. Practic, de la aderarea României la UE, s-a inversat ponderea fermelor comerciale versus ponderea gospodăriilor populației (mai mici de 3 capete) în totalul efectivelor de porci la îngrășat, iar această dinamică este, printre altele, rezultatul învestițiilor făcute în sector, încă din perioada de preaderare, completate și de măsurile de politici pentru creșterea competitivității acestui sector, dar și un trend pe care l-au experimentat și alte țări, nou intrate în UE.

Grafic 2 

Dinamica structurală a fermelor de porci la îngrășat (%)

Sursa: baze de date MADR

Investițiile în sector s-au făcut din fonduri naționale, fonduri europene și investiții proprii. În perioada de preaderare s-au făcut investiții prin programul SAPARD în valoare de 117,46 de milioane de euro (din care 196 proiecte pentru procesare prin Măsura 1.1, în valoare de 87 de milioane de euro, și 86 de proiecte pentru ferme de porci prin măsura 3.1, în valoare de 25,9 milioane de euro, prin proiecte pentru investiții pentru tehnologii noi și alinierea la standardele europene și cerințele de mediu.

Finanțări alocate în perioada 2007-2013

Prin PNDR 2007-2013, s-au alocat 526,5 milioane de euro pentru „măsurile de bunăstare” (măsură prin care un fermier se angajează voluntar, pe o perioadă de cinci ani, să ofere condiții superioare animalelor din fermă față de standardele minime de bunăstare, prin care se compensa pierderea de venit, datorată costurilor mai mari pentru reducerea noxelor, a nitriților, a nitriților din apă, a umezelii pardoselilor, asigurarea luminii și a unui spațiu mai mare/cap etc.) din care s-au plătit 457,5 milioane de euro (fonduri europene și contribuția la bugetul național). La acestea se adaugă:

–  191 de proiecte pe Măsura 112 (Instalarea tinerilor fermieri) – 6 milioane de euro

– 152 de proiecte pentru Măsura 121 (Modernizarea exploataților agricole) – 392 de milioane de euro

– 4 proiecte pe Măsura 142 (Înființarea grupurilor de producători) – 1,5 milioane de euro

– 69 de proiecte pe Măsura 123 (Creșterea valorii adăugate a produselor agricole) pentru unități noi de procesate cu capacitate de 100.000 de tone/an și modernizarea unor capacități de  865.000 de tone/an

– o parte importantă de proiecte pe Măsura 141 (Sprijin pentru fermele de semisubzistenţă).

Implementarea sistemului de clasificare a carcaselor a fost introdus în 2004, acompaniat de un sprijin din fonduri naționale pentru categoriile de carcase livrate la abator, sistem care a funcționat până în 2010 (vezi tabelul 1). Ca urmare, fermierii au devenit tot mai interesați de încadrarea carcaselor în calitatea superioară și implicit le-a crescut interesul pentru a investi în genetică superioară. Acest stimulent a favorizat și importul de animale vii de calitate superioară, pentru reproducție și pentru îngrășat. Importurile de animale vii au crescut în ultimii ani (cu 20-30% la porci pentru îngrășare și 3-6% pentru sacrificare). Chiar dacă teoretic fermele mari profesionale își asigură purceii de îngrășat din producție proprie, se fac încă importuri masive și de purcei.

După aderare, România a avut o perioadă de trei ani (până în 2010) în care să își adapteze ajutoarele de stat existente înainte de 2007 la normele UE privind ajutoarele de stat, astfel că ajutoarele acordate sectorului (carcase, dobânda subvenționată, neutralizarea deșeurilor etc.) au trebuit să fie regândite în conformitate cu normele europene (vezi tabelul 1).

După 2010, filosofia ajutoarelor de stat s-a schimbat, inclusiv în acest sector. Măsurile de ajutor de stat au constat în sprijin pentru bunăstare, timp de aproape doi ani, în valoare de circa 58 de milioane de euro, și sprijin pentru subvenționarea accizei la motorină – circa 20 de milioane de euro. Cea mai importantă investiție privată s-a făcut în vestul țării, în valoare de 450 de milioane de euro (un complex integrat de creștere și abatorizare, care avea în 2015 o cotă de 30% din piața cărnii de porc și deținea abilitare pentru export în UE și China)[1].

Fonduri alocate prin PNDR 2014 -2020

În PNDR 2014-2020, au fost alocate fonduri pentru compensarea fermierilor care au semnat angajamente privind bunăstarea animalelor în PNDR 2007-2013 și pentru semnarea de noi angajamente. Măsura a fost accesată de 331 de ferme (pentru circa 4 milioane de capete). Valoarea totală alocată pentru măsurile de bunăstare: 776,5 milioane de euro, din care s-au făcut plăți de 436 de milioane de euro (fonduri europene + cofinanțare națională).

Desigur, pe lângă aceste sume, mai sunt proiecte pentru alte măsuri (tineri fermieri, investiții în ferme, în procesare, ferme mici etc.), care din păcate nu pot fi defalcate separat pentru acest sector.

Putem afirma că în ultimii 10 ani s-a alocat acestui sector sprijin în diverse forme în valoare de peste 1,4 miliarde de euro, fără a contoriza proiectele de investiții din actualul PNDR, acciza la motorină și sprijinul indirect prin programele de prevenire a bolilor, sprijinul prin instrumentele financiare de garantare etc. La această evaluare am mai putea adăuga investiția privată din vestul țării, ceea ce ridică suma la peste 2 miliarde de euro, bani investiți în sector în ultimii 15 ani, care s-ar putea să fie risipiți, în condițiile în care PPA se extinde cu viteza deja demonstrată.

Efectele bolii asupra sectorului

În județele cu focare confirmate sunt (conform statisticilor MADR) aproximativ 160.000 de exploatații și 752.000 de porci pentru îngrășat și scrofițe. 50% din aceste efective sunt concentrate în 108 ferme cu peste 500 de capete, iar 31% din efective sunt în 144.000 de gospodării cu până la 3 capete (date 2017). Din estimări mai recente, de la începutul anului, numărul total al porcilor din cele 11 județe cu virusul confirmat este de peste 1,1 milioane, din care 0,75 milioane de capete sunt în complexele industriale de creștere și 0,43 în gospodăriile populației. Dacă în fermele comerciale măsurile de biosecuritate sunt mai bine implementate și mai stricte, provocarea o reprezintă gestionarea corectă a situației în restul exploatațiilor, din care circa 144.000 au efective sub 3 capete. Semnalele sunt îngrijorătoare. Lipsa de comunicare, lipsa de personal suficient, teama că oamenii nu își vor primi despăgubirile promise amplifică deja criza. Oamenii își taie porcii în miez de noapte, să nu piardă tot. Nici nu sunt de condamnat, având în vedere evoluția bolii și reacția autorităților, depășite de situație.

Consecințe grave

  • Asociațiile de profil deja declară că circa 1.000 de oameni sunt trimiși în șomaj
  • Materia primă necesară produselor din carne de porc va fi deficitară, balanța comercială, oricum deficitară, se va adânci
  • Produsele tradiționale (din materie primă locală) vor fi, de asemenea, afectate de această criză majoră, piața va fi puternic afectată cel puțin pe termen mediu.

Dacă până acum s-au sacrificat circa 140.000 de porci, pe lista de așteptare, conform declarațiilor, mai sunt încă 120.000, iar din gospodării porcii dispar treptat. Sperăm ca asta să fie ultima lecție din care să învățăm ce nu am făcut bine, o lecție mult prea usturătoare pentru un sector care a tot avut de „învățat“ în ultimii zece ani.

Concluzii:

Sectorul are capacitate de regenerare, desigur nu își va reveni peste noapte, dar efectul investițiilor și experiența acumulată de până acum nu vor rămâne nevalorificate, mai ales că ingredientele, tehnologii moderne, ferme moderne, materie primă pentru furaje există, cerere există.

Nu există încă material genetic suficient (animale de reproducție), nu mai există cercetare și nici nu suntem ancorați în proiecte comune de cercetare la nivel european, nu avem consultanță potrivită fermelor mici și gospodăriilor, nimeni nu îi sfătuiește și nu îi profesionalizează pe acești oameni.

Este greșit să ne gândim că porcul va dispărea din fermele foarte mici sau să se afirme că trebuie interzisă creșterea în aceste tipuri de exploatații.

Probabil, trendul de restrângere a producției în aceste ferme se va menține, însă acest tip de creștere nu va dispărea din România, important ar fi să ajutăm acest segment prin consultanță potrivită și profesionalizare, nu bifată din birou pe liste de prezență. S-au alocat mulți bani în măsuri de sprijin oarecum „mascate“ pentru „a stinge nevoia de astăzi sau mâine“, fără a gândi măsuri care  să vină în sprijinul construcției unui sector mai competitiv și sustenabil.

Probabil, ar fi fost mai eficient dacă se alocau bani separat în PNDR pentru investiții în ferme de reproducție, ar fi asigurat astfel o dezvoltare mai sustenabilă a sectorului, iar măsurile de bunăstare să fie mai reduse ca volum, eventual proporțional cu gradul de participare la piață.

De asemenea, utilizarea instrumentelor financiare pot fi o alternativă viabilă pentru proiecte de investiții în sector și pentru cheltuieli operaționale atât de necesare după o astfel de criză. Nu în ultimul rând, se dovedește încă o dată că suntem complet nepregătiți și nu utilizăm instrumentele de gestionare a riscului (fondurile mutuale și asigurările) puse la dispoziția noastră prin Politica Agricolă Comună.

Nu aș lăsa deoparte dezvoltarea capacității de reacție a administrației, care de această dată s-a dovedit a fi ineficientă și necoordonată. Usturătoarea lecție ar trebui analizată și evaluată, pentru a învăța din ea. Sigur, sectorul, consumatorii sunt cei care vor suferi, decidenții probabil vor deconta inacțiunea, dar sectorul are capacitate să se regenereze dacă va exista un plan realist de redresare.


[1]C. Alexandri.coord, (2017) Agricultura și spațiul rural. Evaluări la 10 ani de la aderare, editura Academiei Române

Tabel 1. Ajutoare de stat acordate sectorului până în 2010

[1]Sursa: https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/market-observatory/meat/pigmeat/doc/dashboard-pig_en.pdf

[2]publicateînJurnalulOficial al UniuniiEuropene, seria C nr.204 din 21 iulie 2014

[3]Sursa: https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/market-observatory/meat/pigmeat/doc/dashboard-pig_en.pdf

[4]prelucrare dupa baza de date INSSE

[5]http://www.acad.ro/bdar/strategiaAR/doc14/Strategia-Sinteza.pdf

[6]C. Alexandri.coord, (2017) Agricultura și spațiul rural. Evaluări la 10 ani de la aderare, editura Academiei Române

Stiri RO+

Dăncilă a ratat întâlnirea cu Juncker de la Otopeni. Alin Mituța: „Premierul ne umple de ruşine cu fiecare acţiune şi, iată, chiar inacţiune a sa“

Publicat

pe

„Era o vreme când premierul României ajungea la timp la aeroport chiar şi fără girofar. Dincolo de glumă, atât de jos a ajuns instituţia prim-ministrului în mai puţin de doi ani încât nici angajamentele simple nu le mai poate onora. Este nemaivăzut ca un premier să întârzie de la primirea unui oaspete de asemenea nivel. E o gafă diplomatică de un penibil greu de descris“, comentează cofondatorul Mișcării România Împreună (RO+) Alin Mituța faptul că premierul Viorica Dăncilă nu a ajuns, luni seară, la întâlnirea cu șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, programată la Aeroportul Otopeni.

„Doamna Dăncilă ne umple de ruşine cu fiecare acţiune şi, iată, chiar inacţiune a sa. Fiind în imposibilitatea vădită de a-şi îndeplini până şi cele mai simple îndatoriri oficiale de premier, doamna Dăncilă ar trebui să îşi prezinte demisia“, conchide Alin Mituța într-o postare pe pagina sa de Facebook.

De altfel, cofondatorul RO+ a atașat și o imagine care surprinde o întâlnire între fostul premier al României, fondator al Mișcării România Împreună, Dacian Cioloș, și Jean-Claude Juncker.


Premierul Viorica Dăncilă nu a ajuns, luni seară, la întâlnirea cu şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Liderul european a aşteptat-o cinci minute la Aeroportul Otopeni, după care a plecat. Guvernul spune că Delegaţia Comisiei Europene în România a transmis o oră de aterizare greşită, apoi SPP l-a preluat pe Juncker şi l-a dus direct la hotel. În acele momente, Viorica Dăncilă era blocată în trafic.

Gafa este cu atât mai neplăcută cu cât Viorica Dăncilă a insistat să aibă o întrevedere cu şeful Comisiei Europene, care a venit la Bucureşti invitat de preşedintele Klaus Iohannis, deci fără nicio legătură cu Guvernul, susţine G4Media.ro.

 

Citește în continuare

Stiri RO+

Vlad Voiculescu a strâns semnături în Herăstrău pentru campania „Oameni Noi în Politică“ VIDEO

Publicat

pe

Fost ministru al Sănătății în Guvernul Cioloș și cofondator al Mișcării România Împreună (RO+), Vlad Voiculescu a strâns duminică, alături de mai mulți voluntari, semnături pentru campania „Oameni Noi în Politică“, în parcul Herăstrău din Capitală. Inițiativa are ca scop adunarea a 100.000 de semnături pentru a propune modificare legilor electorale.

Inițiativa urmărește șapte modificări care să simplifice accesul cetățenilor competenți la politică și să îmbunătățească oferta politică: asigurarea unor alegeri corecte, eliminarea pragului electoral la alegerile locale și europarlamentare, reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri, alegerea primarilor în două tururi, creșterea numărului de parlamentari aleși de diaspora, vot liber pentru românii aflați în străinătate și votul preferențial pe liste de partid (liste deschise).

Campania a fost lansată oficial marți, printr-un eveniment organizat în Piața Universității, la care au participat reprezentanți din partea organizațiilor inițiatoare.

Proiectul „Oameni noi“ este inițiat de 26 de organizații civice și 4 partide politice: Acțiunea Civică Galați, #activAG Pitești, Aradul Civic, VeDem Just, Brașovul Civic, Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul pentru Resurse Civice, Corupția Ucide, Curățăm Galațiul, Eu Ro Aleg 2.0., Evident Deva, Geeks 4 Democracy, Inițiativa Craiova, Inițiativa România, Inițiativa Timișoara, Mureșul Civic, Oradea Civică, Platforma România 100, Rădăuțiul Civic, Reactiv Brașov, Reset Iasi, Rezist Milano, #REZISTENȚA, Umbrela Anticorupție Cluj, Ștafeta Steagului Uniunii Europene, Vă Vedem din Sibiu și Mișcarea România Împreună (RO+), Partidul Acțiunea Civică a Tinerilor, Partidul Oamenilor Liberi, Uniunea Salvați România.

Citește în continuare

Stiri RO+

Nina Tâlvăr: Domnul Daea are obligația să ia decizii în interesul cetățenilor, nu să arate cu degetul vinovați închipuiți

Publicat

pe

„Nu mor porcii de pesta africană din pricina acțiunilor pe care le facem astăzi, ci din pricina celor pe care le-am neglijat timp de un an și jumătate”, asta ar trebui să ne spună ministrul Agriculturii când deplânge cu lacrimi de crocodil necazul oamenilor de la sate, care nu vor mai avea porc de Crăciun anul acesta și cine știe câți ani de acum înainte!

Dar cum să spună domnul ministru așa ceva? Ar fi foarte jenant și greu de explicat fără ca explicația să nu fie asimilată unui autodenunț. Așa că este mai ușor să arunce petarde manipulatoare.

În primul rând, ar trebui să ne explice cum se face că, de la izbucnirea molimei, ministrul Agriculturii a devenit purtătorul de cuvânt, ca să nu zic de grijă, al responsabililor din Guvern: al Ministerului Mediului, al ANSVSA și al prim-ministrului. În numele tuturor vorbește ministrul Agriculturii. Și ce spune opiniei publice când este întrebat cum de a ajuns România o amenințare pentru Europa? „Întrebați-l pe Cioloș”, asta răspunde domnul Daea!

Și, da, are dreptate domnul ministru. Întrebați-l pe domnul Cioloș, pentru că domnia sa, adică domnul fost prim-ministru, vă poate spune ce trebuia făcut ca să nu ajungem aici. Și, da, domnul Cioloș a ieșit public de câteva ori și a explicat coerent și cu profesionalism o mulțime de lucruri: cum a fost eradicată pesta porcină clasică, cum a fost evitată dermatoza nodulară la bovine, o boală extrem de gravă, cum autoritățile române au acordat, în anul 2016, asistență de specialitate Republicii Moldova în elucidarea suspiciunii de pestă porcină africană. De asemenea, a explicat cât se putea de clar că, la propunerea ANSVSA, Cabinetul Cioloș a aprobat legislația necesară pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane, că a informat toate instituțiile statului cu privire la riscurile privitoare la această boală și că a lăsat totul pregătit pentru informarea opiniei publice asupra riscurilor, inclusiv textul mesajului către populație. A mai spus domnul Cioloș că a lăsat o hotărâre de guvern pentru reorganizarea ANSVSA, care nu a fost niciodată aplicată de guvernele PSD-ALDE. Într-un cuvânt, Cabinetul Cioloș și-a făcut treaba cu onestitate și cu simț de răspundere.

Acestea sunt faptele care spun adevărul. Dar adevărul nu este spectaculos. Adevărul este onest, modest și stă la locul lui, pe când neadevărul întoarce toate privirile, naște dispute, stârnește furtuni mediatice și, ce este mai grav, distorsionează realitatea, iar oamenii, neînțelegând ce se întâmplă, nu mai au încredere în nimeni și în nimic. Fiecare acționează pe cont propriu.

Întrebat fiind de jurnaliști, la finalul vizitei efectuate la Festivalul Zilei Recoltei de la Cluj, câte dintre cele 132 de informări ale SRI despre pesta porcină africană au ajuns la el, domnul Daea recunoaște că, citez, „am aflat din momentul în care m-am așezat în scaunul de ministru și am aflat din momentul în care eram în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților de la autoritățile sanitar-veterinare“.

Incredibil! Pentru mine, ca cetățean simplu al acestei țări, este incredibil ca un înalt oficial al statului român, aflat în exercițiul funcțiunii, să afirme așa ceva, adică să spună explicit că a știut mereu despre ce este vorba, dar să ne trimită „să-l întrebăm pe Cioloș” despre motivul pentru care autoritățile române nu pot face față situației. Dar de ce mai ocupă domnul Daea scaunul „pe care s-a așezat” din 4 ianuarie 2017? Ca să stea pe scaunul de ministru este plătit de către toți cetățenii acestei țări și are obligația să ia decizii în interesul nostru, al oamenilor de rând, și nu să ne arate cu degetul vinovați închipuiți.

Presupunând că, da, Cabinetul Cioloș nu a făcut tot ce trebuia, oare nu ar fi momentul să ne spună domnul Daea cum a îndreptat greșelile guvernului tehnocrat și cum a acționat Guvernul PSD-ALDE pentru a evita dezastrul care s-a abătut asupra sectorului creșterii porcilor? Nici vorbă de așa ceva!

Aș vrea să-i spun domnului ministru că, atunci când îndreaptă un deget acuzator către cineva, toate celelalte patru degete se îndreaptă către sine:
• A ignorat cu bună știință actele normative în vigoare, respectiv prevederile HG 830/2016 privind Programul național de prevenire și combatere a pestei porcine africane;
• ANSVSA nu a fost reorganizată conform Hotărârii Guvernului nr. 754/2016 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia;
• Autoritățile au ignorat riscurile și au minimalizat toate averizările Comisiei Europene transmise prin Raportul din perioada ianuarie-februarie 2017;
• Posturile de control la frontieră (PIF) au fost scoase de sub comandă unică și au fost trecute în subordinea DSVSA județene;
• Inspecțiile sanitare veterinare în gospodăriile populației au fost amânate în plină criză a pestei porcine africane;
• Tarifele pentru manopera efectuată de către medicii veterinari de liberă practică nu mai sunt actualizate din anul 2013;
• De la izbucnirea celui de al doilea focar, din iunie 2018, autoritățile au acționat haotic, alergând după virusul vinovat fără măsuri de anticipare și prevenire ale bolii, fapt care a sporit neîncrederea populației în autorități, iar după unii specialiști, acțiunile respective au condus la răspândirea bolii;
• Nu au fost anticipate măsuri menite să sprijine activitatea economică a fermelor comerciale aflate în zonele de risc, acestea fiind amenințate de colaps economic chiar dacă boala nu s-a manifestat în aceste ferme;
• Despăgubirile pentru porcii uciși sunt doar în stadiul de promisiune;
• Nu s-a luat nicio măsură pentru menținerea populațiilor de mistreți în limitele agreate, respectiv 0,5 mistreți/km pătrat. Porcii mistreți au fost hrăniți în parcurile de vânătoare, chiar dacă din partea Comisiei Europene au fost trase semnale de avertizare în acest sens. Niciodată nu l-am auzit pe domnul ministru spunând că intervenția omului poate duce la distorsiuni grave asupra ecosistemului. Ba, mai mult, prin tăcerea sa, a fost de acord cu împușcarea tuturor prădătorilor cu păr, inclusiv a lupilor, care vânează și mistreți. Atât de mult s-au înmulțit mistreții, încît oamenii sunt revoltați. Afacerile vânătorești sunt mari, iar opinia publică nu știe sau nu este intresată. Anual, sunt vânați cam 60.000 de porci mistreți, la care se adaugă și braconajul. La cât a ajuns să numere populația de mistreți din România, îmbogățită și cu mistreții alungați din Ucraina? Nu știm, dar cu certiudine domnul ministru știe, dar nu ne va spune;
• Din înaltele funcții pe care le-a avut în statul român, a știut sau ar fi trebuit să știe domnul ministru că Delta Dunării reprezintă cel mai mare risc de introducere a pestei porcine africane în România, din cauza porcilor mistreți și a porcilor domestici lăsați în libertate. Ar fi trebuit să respecte prevederile legii și indicațiile, stipulate în acest sens în Raportul Comisiei. Dar nu a ne-a spus, până acum, că ar fi făcut ceva.

În timp ce toate acestea sunt trecute sub tăcere de către domnul ministru, pesta porcină africană a cuprins 30% din teritoriul României. Ei, și?! Aveți neclarități? Întrebați-l pe Cioloș! Domnul ministru nu are timp. Păzește troaca porcilor.

* Un material semnat de Nina Tâlvăr, expert al Comunității tematice Agricultură din cadrul Platformei RO100

Citește în continuare
Editorialeacum 7 ore

Ce contează, cu adevărat, pentru țara noastră, chiar dacă premierul României a ratat întâlnirea cu șeful Comisiei Europene

Noutăți Generaleacum 8 ore

Alin Mituța, despre părerea lui Juncker vizavi de România: „Una dintre cele mai frumoase declaraţii la adresa ţării noastre din ultima vreme“

Noutăți Generaleacum 13 ore

Alba-neagra cu proiectul OUG 6/2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal

Stiri RO+acum O zi

Dăncilă a ratat întâlnirea cu Juncker de la Otopeni. Alin Mituța: „Premierul ne umple de ruşine cu fiecare acţiune şi, iată, chiar inacţiune a sa“

Comunități Locale România 100acum O zi

RO100 Londra și RO100 Râmnicu Vâlcea au pus bazele proiectului „Calculatoare Pentru Viitorul României”

Editorialeacum 2 zile

Iluzia haiducului eficient

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Europa FM, despre criza pestei porcine: Efectele economice sunt masive. Decontul pentru epidemia din România, plătit începând cu Crăciunul

Comunități Locale România 100acum 2 zile

RO100 Paris a strâns semnături pentru „Oameni Noi“ de la românii din Franța în Grădina Luxembourg din Paris

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Noi nu am avut nevoie în 2016 de informările SRI ca să știm ce se întâmplă în țară

Stiri RO+acum 2 zile

Vlad Voiculescu a strâns semnături în Herăstrău pentru campania „Oameni Noi în Politică“ VIDEO

Cele mai citite