Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri RO+

Criza din sectorul cărnii de porc: investiții de peste 2 miliarde de euro riscă să fie spulberate

Publicat

pe data de

Pesta porcină africană se extinde cu viteză fulgerătoare în România: o adevărată bombă cu ceas ce riscă să spulbere întregul sector de producție, industrializare și comercializare a cărnii de porc și, odată cu acesta, investițiile de peste 2 miliarde de euro estimate că au intrat în sector în ultimii 10-15 ani. Mai mult, evoluția molimei în România pune pe jar producătorii și procesatorii din întreaga Uniune Europeană – arată o analiză a expertului Ro100 Daniela Giurcă.

Criza pestei porcine africane (PPA), ce se răspândește în România cu o viteză deja impredictibilă, riscă să distrugă un sector economic important din România care, prin eforturi uriașe, în ultimul deceniu, începuse să devină performant ca urmare a investițiilor în capacități noi de producție, tehnologii avansate de creștere a suinelor și genetică, a investițiilor din sectorul de procesare și, nu în ultimul rând, prin recâștigarea încrederii consumatorilor europeni și din țări terțe față de produsele românești din carne de porc. Pierderile datorate acestei boli vor avea consecințe dezastruoase pe termen scurt și mediu asupra producătorilor și consumatorilor din România și posibil și pe termen lung, dacă nu se iau măsuri urgente și nu se va adopta o strategie sustenabilă de redresare a sectorului.

Îngrijorarea i-a cuprins și pe producătorii europeni, mai ales că focare de PPA sunt și în alte țări din UE și în țări vecine, iar pericolul răspândirii acesteia este iminent, dacă nu se iau toate măsurile de izolare și stopare.

UE, al doilea producător mondial de carne de porc, în pericol

De ce dinamica crizei din România îi pune pe jar și pe producătorii europeni? Simplu: pentru că în UE, producția de carne de porc și produse reprezintă 9% din valoarea totală a producției agricole, peste 254 de milioane de porci fiind sacrificați în abatoare (anul 2017), UE fiind al doilea mare producător mondial de carne de porc (20% din producția mondială), după China (cu 46% din producția mondială) și cel mai mare exportator de carne și produse din carne de porc la nivel mondial  după SUA, Canada, China și Brazilia. UE exportă în țările terțe 13% din producția internă de carne și produse din carne[1], iar exporturile UE sunt, de asemenea, puse în pericol, dacă virusul nu este gestionat corect pe teritoriul UE. Gradul de autosuficiență pentru carne de porc și produse la nivelul UE este de 111%. Cei mai importanți producători de carne de porc din UE sunt Germania (23%), Spania (18%) Franța și Polonia (cu câte 9%), Danemarca cu 7%, Olanda și Italia – cu câte 6%, sectorul fiind în general foarte specializat cu ferme foarte mari, cu mici excepții (Polonia, Italia, Franța). Consumul de carne de porc în UE este de 41kg/cap locuitor/an.

Un sector vulnerabil

Și la nivel european, sectorul este considerat unul vulnerabil la volatilitatea prețurilor (deoarece 50% din proteina vegetală necesară furajelor se importă, iar prețul furajelor influențează costul cărnii de porc) și la boli, care pot avea efecte impredictibile dacă nu sunt gestionate corect. De asemenea, sectorul este vulnerabil și la crizele datorate schimburilor comerciale, un exemplu de acest gen fiind restricționarea importurilor în Rusia în 2014, care a avut efecte majore pe piață, generând o supraofertă și o scădere bruscă a prețurilor la carnea de porc, astfel că găsirea de noi piețe terțe a devenit o prioritate pentru UE. Regulile tot mai stricte impuse au presat fermierii să facă investiții suplimentare în ceea ce privește biosecuritatea și mai ales pentru normele de bunăstare a animalelor.

Organizarea Comună de Piață la carnea de porc include un sistem de clasificare a carcaselor, ca bază echitabilă pentru plata producătorilor, funcție de calitate. Până în 2012, politica europeană a sectorului includea sprijin pentru stocarea privată și restituiri la export, dar din 2012 restituirile nu se mai aplică, în noua PAC a rămas doar mecanismul stocării private pentru anumite situații. Sunt permise, de asemenea, ajutoare de stat din fonduri naționale care trebuie să respecte „Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru perioada 2014 – 2020“ [2] și care trebuie notificate la Comisie, implementarea făcându-se după ce Comisia își dă acordul că măsura solicitată este compatibilă cu reglementările europene privind ajutorul de stat.

Sectorul, în România post-aderare: producție redusă cu 33% în 10 ani

În România, sectorul de creștere a porcilor a trecut printr-o criză majoră după intrarea în UE, datorită, printre altele, rentabilității scăzute, ca urmare a noilor condiții economice și de reglementare a sectorului, a structurii fragmentate a fermelor, specifice producției din țara noastră, a prețului furajelor – în special, a proteinei din import, a lipsei materialului de reproducție de calitate și a cerințelor ridicate privind standardele de producție și biosecuritate. Toate aceste cerințe au necesitat investiții mari în tehnologie și procesare (de exemplu, pentru atingerea standardele minime de bunăstare a animalelor Directiva 2008/120 CE, costul/cap scroafă a crescut considerabil și, implicit, pentru eficiență au crescut efectivele și a dimensiunea fermelor).

Producția de carne abatorizată s-a redus în anul 2017 cu 33% comparativ cu 2007, până la 328.000 de tone, cota de piață în UE fiind de 2%[3]. Producătorii au avut interdicție la exportul intracomunitar de carne de porc până în ianuarie 2014, datorită focarelor de pestă porcină clasică depistate în 2006 și datorită vaccinării împotriva acestei boli. Efortul uriaș depus de autorități în acea perioadă de criză, inclusiv cu sprijin din fonduri europene, a făcut ca sectorul să își recapete, treptat, startul pentru dezvoltare și spre recuperarea decalajelor de dezvoltare a sectorului față de celelalte țări europene. Deficitul comercial în comerțul cu animale vii și carne de porc s-a adâncit de peste 10 ori în 2008 (peste 510.000 de euro) față de anul 2000, iar între 2014-2016 s-a stabilizat la circa 400.000 de euro. În 2017, deficitul comercial cu animale vii se cifra la 85,4 milioane de euro, iar la carne proaspătă, refrigerată sau congelată la 437 de milioane de euro [4]. Gradul de autosuficiență pentru carnea de porc este de 70% [5], iar consumul este de 31,3 kg/cap de locuitor/an, mult mai scăzut față de media europeană. Din totalul producției de carne, circa jumătate reprezintă consum familial. Efectivele de suine au scăzut cu 33% față de anul 2007 (vezi graficul 1).

Graficul 1

Dinamica efectivelor de porcine (milioane de capete)

Sursa: Eurostat

Structura fermelor de creștere a porcilor, foarte fragmentată și polarizată

Structura fermelor din România este încă foarte fragmentată, dimensiunea medie la nivel național în 2018 fiind de 4,3 capete/exploatație, în creștere față de anul 2007, când dimensiunea medie era de 3 capete. 40% din exploatații au sub 10 capete de porci, iar 51% sunt ferme mari, comerciale, cu dimensiuni de peste 500 de capete. Începând cu 2007 (conform reglementărilor europene privind biosecuritatea și identificarea și înregistrarea animalelor), porcii care provin din ferme non-profesionale (în general, cei din fermele foarte mici și gospodăriile populației) pot fi comercializați doar pe piața locală și autoconsum. În prima parte a anului 2018, fermele profesionale autorizate erau de circa 380, cu un efectiv de peste 2 milioane de capete.

Dacă analizăm dinamica structurii fermelor de porci la îngrășat (graficul 2), se poate observa o schimbare structurală majoră. Exploatațiile de sub 3 capete au scăzut de la 51 %, în anul 2007, la 31% în anul 2018, tendința de scădere păstrându-se și la categoriile ceva mai mari (4-10, 11-25 de capete). În schimb, se poate observa o creștere a procentului fermelor de peste 500 de capete, de la 24% în 2007 la 51% din total în 2018. Practic, de la aderarea României la UE, s-a inversat ponderea fermelor comerciale versus ponderea gospodăriilor populației (mai mici de 3 capete) în totalul efectivelor de porci la îngrășat, iar această dinamică este, printre altele, rezultatul învestițiilor făcute în sector, încă din perioada de preaderare, completate și de măsurile de politici pentru creșterea competitivității acestui sector, dar și un trend pe care l-au experimentat și alte țări, nou intrate în UE.

Grafic 2 

Dinamica structurală a fermelor de porci la îngrășat (%)

Sursa: baze de date MADR

Investițiile în sector s-au făcut din fonduri naționale, fonduri europene și investiții proprii. În perioada de preaderare s-au făcut investiții prin programul SAPARD în valoare de 117,46 de milioane de euro (din care 196 proiecte pentru procesare prin Măsura 1.1, în valoare de 87 de milioane de euro, și 86 de proiecte pentru ferme de porci prin măsura 3.1, în valoare de 25,9 milioane de euro, prin proiecte pentru investiții pentru tehnologii noi și alinierea la standardele europene și cerințele de mediu.

Finanțări alocate în perioada 2007-2013

Prin PNDR 2007-2013, s-au alocat 526,5 milioane de euro pentru „măsurile de bunăstare” (măsură prin care un fermier se angajează voluntar, pe o perioadă de cinci ani, să ofere condiții superioare animalelor din fermă față de standardele minime de bunăstare, prin care se compensa pierderea de venit, datorată costurilor mai mari pentru reducerea noxelor, a nitriților, a nitriților din apă, a umezelii pardoselilor, asigurarea luminii și a unui spațiu mai mare/cap etc.) din care s-au plătit 457,5 milioane de euro (fonduri europene și contribuția la bugetul național). La acestea se adaugă:

–  191 de proiecte pe Măsura 112 (Instalarea tinerilor fermieri) – 6 milioane de euro

– 152 de proiecte pentru Măsura 121 (Modernizarea exploataților agricole) – 392 de milioane de euro

– 4 proiecte pe Măsura 142 (Înființarea grupurilor de producători) – 1,5 milioane de euro

– 69 de proiecte pe Măsura 123 (Creșterea valorii adăugate a produselor agricole) pentru unități noi de procesate cu capacitate de 100.000 de tone/an și modernizarea unor capacități de  865.000 de tone/an

– o parte importantă de proiecte pe Măsura 141 (Sprijin pentru fermele de semisubzistenţă).

Implementarea sistemului de clasificare a carcaselor a fost introdus în 2004, acompaniat de un sprijin din fonduri naționale pentru categoriile de carcase livrate la abator, sistem care a funcționat până în 2010 (vezi tabelul 1). Ca urmare, fermierii au devenit tot mai interesați de încadrarea carcaselor în calitatea superioară și implicit le-a crescut interesul pentru a investi în genetică superioară. Acest stimulent a favorizat și importul de animale vii de calitate superioară, pentru reproducție și pentru îngrășat. Importurile de animale vii au crescut în ultimii ani (cu 20-30% la porci pentru îngrășare și 3-6% pentru sacrificare). Chiar dacă teoretic fermele mari profesionale își asigură purceii de îngrășat din producție proprie, se fac încă importuri masive și de purcei.

După aderare, România a avut o perioadă de trei ani (până în 2010) în care să își adapteze ajutoarele de stat existente înainte de 2007 la normele UE privind ajutoarele de stat, astfel că ajutoarele acordate sectorului (carcase, dobânda subvenționată, neutralizarea deșeurilor etc.) au trebuit să fie regândite în conformitate cu normele europene (vezi tabelul 1).

După 2010, filosofia ajutoarelor de stat s-a schimbat, inclusiv în acest sector. Măsurile de ajutor de stat au constat în sprijin pentru bunăstare, timp de aproape doi ani, în valoare de circa 58 de milioane de euro, și sprijin pentru subvenționarea accizei la motorină – circa 20 de milioane de euro. Cea mai importantă investiție privată s-a făcut în vestul țării, în valoare de 450 de milioane de euro (un complex integrat de creștere și abatorizare, care avea în 2015 o cotă de 30% din piața cărnii de porc și deținea abilitare pentru export în UE și China)[1].

Fonduri alocate prin PNDR 2014 -2020

În PNDR 2014-2020, au fost alocate fonduri pentru compensarea fermierilor care au semnat angajamente privind bunăstarea animalelor în PNDR 2007-2013 și pentru semnarea de noi angajamente. Măsura a fost accesată de 331 de ferme (pentru circa 4 milioane de capete). Valoarea totală alocată pentru măsurile de bunăstare: 776,5 milioane de euro, din care s-au făcut plăți de 436 de milioane de euro (fonduri europene + cofinanțare națională).

Desigur, pe lângă aceste sume, mai sunt proiecte pentru alte măsuri (tineri fermieri, investiții în ferme, în procesare, ferme mici etc.), care din păcate nu pot fi defalcate separat pentru acest sector.

Putem afirma că în ultimii 10 ani s-a alocat acestui sector sprijin în diverse forme în valoare de peste 1,4 miliarde de euro, fără a contoriza proiectele de investiții din actualul PNDR, acciza la motorină și sprijinul indirect prin programele de prevenire a bolilor, sprijinul prin instrumentele financiare de garantare etc. La această evaluare am mai putea adăuga investiția privată din vestul țării, ceea ce ridică suma la peste 2 miliarde de euro, bani investiți în sector în ultimii 15 ani, care s-ar putea să fie risipiți, în condițiile în care PPA se extinde cu viteza deja demonstrată.

Efectele bolii asupra sectorului

În județele cu focare confirmate sunt (conform statisticilor MADR) aproximativ 160.000 de exploatații și 752.000 de porci pentru îngrășat și scrofițe. 50% din aceste efective sunt concentrate în 108 ferme cu peste 500 de capete, iar 31% din efective sunt în 144.000 de gospodării cu până la 3 capete (date 2017). Din estimări mai recente, de la începutul anului, numărul total al porcilor din cele 11 județe cu virusul confirmat este de peste 1,1 milioane, din care 0,75 milioane de capete sunt în complexele industriale de creștere și 0,43 în gospodăriile populației. Dacă în fermele comerciale măsurile de biosecuritate sunt mai bine implementate și mai stricte, provocarea o reprezintă gestionarea corectă a situației în restul exploatațiilor, din care circa 144.000 au efective sub 3 capete. Semnalele sunt îngrijorătoare. Lipsa de comunicare, lipsa de personal suficient, teama că oamenii nu își vor primi despăgubirile promise amplifică deja criza. Oamenii își taie porcii în miez de noapte, să nu piardă tot. Nici nu sunt de condamnat, având în vedere evoluția bolii și reacția autorităților, depășite de situație.

Consecințe grave

  • Asociațiile de profil deja declară că circa 1.000 de oameni sunt trimiși în șomaj
  • Materia primă necesară produselor din carne de porc va fi deficitară, balanța comercială, oricum deficitară, se va adânci
  • Produsele tradiționale (din materie primă locală) vor fi, de asemenea, afectate de această criză majoră, piața va fi puternic afectată cel puțin pe termen mediu.

Dacă până acum s-au sacrificat circa 140.000 de porci, pe lista de așteptare, conform declarațiilor, mai sunt încă 120.000, iar din gospodării porcii dispar treptat. Sperăm ca asta să fie ultima lecție din care să învățăm ce nu am făcut bine, o lecție mult prea usturătoare pentru un sector care a tot avut de „învățat“ în ultimii zece ani.

Concluzii:

Sectorul are capacitate de regenerare, desigur nu își va reveni peste noapte, dar efectul investițiilor și experiența acumulată de până acum nu vor rămâne nevalorificate, mai ales că ingredientele, tehnologii moderne, ferme moderne, materie primă pentru furaje există, cerere există.

Nu există încă material genetic suficient (animale de reproducție), nu mai există cercetare și nici nu suntem ancorați în proiecte comune de cercetare la nivel european, nu avem consultanță potrivită fermelor mici și gospodăriilor, nimeni nu îi sfătuiește și nu îi profesionalizează pe acești oameni.

Este greșit să ne gândim că porcul va dispărea din fermele foarte mici sau să se afirme că trebuie interzisă creșterea în aceste tipuri de exploatații.

Probabil, trendul de restrângere a producției în aceste ferme se va menține, însă acest tip de creștere nu va dispărea din România, important ar fi să ajutăm acest segment prin consultanță potrivită și profesionalizare, nu bifată din birou pe liste de prezență. S-au alocat mulți bani în măsuri de sprijin oarecum „mascate“ pentru „a stinge nevoia de astăzi sau mâine“, fără a gândi măsuri care  să vină în sprijinul construcției unui sector mai competitiv și sustenabil.

Probabil, ar fi fost mai eficient dacă se alocau bani separat în PNDR pentru investiții în ferme de reproducție, ar fi asigurat astfel o dezvoltare mai sustenabilă a sectorului, iar măsurile de bunăstare să fie mai reduse ca volum, eventual proporțional cu gradul de participare la piață.

De asemenea, utilizarea instrumentelor financiare pot fi o alternativă viabilă pentru proiecte de investiții în sector și pentru cheltuieli operaționale atât de necesare după o astfel de criză. Nu în ultimul rând, se dovedește încă o dată că suntem complet nepregătiți și nu utilizăm instrumentele de gestionare a riscului (fondurile mutuale și asigurările) puse la dispoziția noastră prin Politica Agricolă Comună.

Nu aș lăsa deoparte dezvoltarea capacității de reacție a administrației, care de această dată s-a dovedit a fi ineficientă și necoordonată. Usturătoarea lecție ar trebui analizată și evaluată, pentru a învăța din ea. Sigur, sectorul, consumatorii sunt cei care vor suferi, decidenții probabil vor deconta inacțiunea, dar sectorul are capacitate să se regenereze dacă va exista un plan realist de redresare.


[1]C. Alexandri.coord, (2017) Agricultura și spațiul rural. Evaluări la 10 ani de la aderare, editura Academiei Române

Tabel 1. Ajutoare de stat acordate sectorului până în 2010

[1]Sursa: https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/market-observatory/meat/pigmeat/doc/dashboard-pig_en.pdf

[2]publicateînJurnalulOficial al UniuniiEuropene, seria C nr.204 din 21 iulie 2014

[3]Sursa: https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/market-observatory/meat/pigmeat/doc/dashboard-pig_en.pdf

[4]prelucrare dupa baza de date INSSE

[5]http://www.acad.ro/bdar/strategiaAR/doc14/Strategia-Sinteza.pdf

[6]C. Alexandri.coord, (2017) Agricultura și spațiul rural. Evaluări la 10 ani de la aderare, editura Academiei Române

Noutăți Generale

Dacian Cioloș: PSD încearcă să cârpească bugetul de stat prin măsuri dezastruoase. Pregătiți-vă pentru un 2019 haotic și plin de crize

Publicat

pe

Dacian Cioloș avertizează, în cadrul unei postări pe Facebook, asupra consecințelor dezastruoase pe care le vor aduce în economie noile măsuri fiscale anunțate de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Dacian Cioloș subliniază faptul că PSD încearcă în mod „abuziv, inconstant și incompetent” să  „își repare propriile gafe”, după ce „a tras de bugetul de stat forțând toate limitele”, prin implementarea de noi taxe care vor duce la „dinamitarea sistemului financiar” și la „un 2019 haotic și plin de crize”.

„E final de drum pentru PSD. Ceea ce știam cu toții și a fost prevăzut de toți analiștii financiari e pe cale să se petreacă. PSD a tras de bugetul de stat forțând toate limitele, iar acum încearcă să îl cârpească prin măsuri dezastruoase. Taxa pe lăcomie este o calamitate pentru sistemul financiar, care poate ajunge în colaps în orice moment. Nu vă lăsați induși în eroare de numele taxei. Nu e nimic haiducesc în gestul PSD. Nu ia nimeni bani de la bogați ca să le dea săracilor. Ceea ce se întâmplă în momentul de față este dinamitarea sistemului financiar, pur și simplu, sub pretextul mincinos al unor măsuri populiste. Într-o țară normală, sistemul financiar funcționează după reguli predictibile, care permit sectorului privat să se dezvolte și să facă profit astfel încât statul, ca reprezentant al cetățenilor, să primească ceea ce i se cuvine de drept. Nu și la noi“, a scris Dacian Cioloș, miercuri, pe Facebook.

Fostul premier acuză Guvernul PSD că riscă să arunce România într-o nouă criză economică. „Abuziv, inconstant și incompetent, Guvernul PSD încearcă să își repare propriile gafe. Anul trecut au fost decapitalizate companiile de stat. Acum, sunt atacate companiile care creează locuri de muncă. Bursa de la București este in cădere liberă. Atunci când dinamitezi sistemul bancar, distrugi echilibrul financiar și pui în pericol întreaga economie. Crizele mondiale așa încep. Cetățenii României vor plăti cu vârf și îndesat aceste greșeli uriașe”, a precizat Dacian Cioloș.

În viziunea sa, României îi vor trebui mulți ani pentru a repara ceea ce PSD distruge printr-o guvernare iresponsabilă: „Pregătiți-vă pentru un 2019 haotic și plin de crize. Plecarea PSD de la putere ne va costa enorm, pentru că în urma lor va rămâne un dezastru similar cu cel de la începutul anilor ‘90. Vom avea de muncă ani buni pentru a îndrepta ceea ce strică acești oameni. Prețul va fi viitorul copiilor României. Cu cât vor sta mai puțin la putere, cu atât va fi mai bine. Există în PSD oameni iresponsabili care vor să se salveze cu prețul distrugerii acestei țări“.

După ce premierul Viorica Dăncilă și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, au promis, în ianuarie 2018, la începutul mandatelor lor din Guvern, că nu vor adăuga taxe noi și nici nu vor crește cuantumul taxelor existente, marți, 18 decembrie, 11 luni mai târziu, au fost anunțate schimbări masive de fiscalitate: taxe noi pentru bănci și companii, măriri de taxe și impozite, taxa „pe lăcomie” pentru bănci, transformarea contribuției la Pilonul II de pensii într-una opțională, plafonarea prețului gazelor naturale la 8 lei megawatt/oră, impunerea unei taxe de 3% din cifra de afaceri a operatorilor din piața de energie electrică (plătită la ANRE) și operatorilor telecom (plătită la ANCOM, taxa eram acum de 0,4%), potrivit G4Media.ro.

Eugen Teodorovici a respins acuzația potrivit căreia aceste măsuri ar fi generate de lipsa de bani a Guvernului.

„Nu are legătură cu bugetul din 2019. Oricum bugetul este construit mult sub 3%. Că sunt măsuri care pot aduce 10 miliarde de lei, asta trebuia să se aplice de mult timp”, a declarat Teodorovici la Antena 3, adăugând faptul că măsurile anunțate ar fi fost discutate anterior cu Consiliul Concurenței.

În schimb, primele efecte s-au concretizat, miercuri dimineață, printr-o prăbușire dramatică pe bursa de la București, care a deschis în scădere semnificativă, iar indicele principal BET afișa -7,67%, la circa 45 de minute de la debutul ședinței de tranzacționare, potrivit HotNews.ro.

În indicele principal al bursei, ajuns la cel mai mic nivel din ultimele șase luni, cea mai mare scădere era consemnată la Banca Transilvania, de 14,47%. Motivul căderii îl reprezintă taxa suplimentară pe lăcomie pentru sectorul bancar. BRD, de asemenea, afișa o valoare în scădere cu 10,93%. Patria Bank -6,8%, Erste Group Bank -6,6%. OMV Petrom și Romgaz au deschis, de asemenea, pe roșu, cu -5,48%, respectiv -4%. Alte companii: Nuclearelectrica -4,32%, Transgaz -3,61%, Conpet -6,93%.

Președintele Klaus Iohannis a criticat dur proiectul de ordonanță de urgență de modificare a Codului Fiscal, anunțat marți de ministrul Eugen Teodorovici, acuzând Guvernul că aruncă în haos economia. „Această OUG nu a fost discutată cu partenerii din mediul economic, nici cu cei din mediul instituțional. Proiectul vine cu idei nemaiauzite. Aruncă în haos economia. (…) Se prevede supraimpozitarea companiilor din energie. Singurul rezultat pe care putem să îl ghicim e că vom plăti toți mai mult pentru curent și gaz. Alt rezultat nu văd acum. (…) În telecomunicații, responsabilii din domeniu mi-au spus că îi va afecta și vom plăti mai mult pentru telefonie și internet. Se introduc nenumărate modificări, în ultimul moment, fără dezbatere, fără analiză de fundamentare (…) Se introduce un nou concept: taxa din lăcomie. Din lăcomia PSD-iștilor pentru bani mai mulți. (…) Aceste lucruri vor da peste cap toată economia și, mai grav, vor da peste cap bugetele tuturor românilor. Astfel măsuri prost gândite vor fi suportate și plătite de oamenii de rând. (…) Acest lucru nu trebuie să se întâmple”, a declarat Klaus Iohannis, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.

Șeful statului a făcut apel către Guvern „să se răzgândească în privința OUG, să o negocieze, să o pună în dezbatere și să revină cu o formă sustenabilă”.

Citește în continuare

Stiri RO+

AVERTIZARE Risc major al unui nou val de pestă porcină, în perioada de Ignat. Ce este de făcut

Publicat

pe

Experții în agricultură din Mișcarea România Împreună (RO+) și Platforma România 100 (RO100) atrag atenția asupra pericolului reizbucnirii epidemiei de pestă porcină africană în următoarele două săptămâni, înainte de Crăciun. Pentru a nu contacta sau răspândi virusul, gospodarii, producătorii și comercianții trebuie să respecte drastic un set de reguli – material GRAFIC și VIDEO pus la dispoziție de RO+ și RO100.

În următoarele două săptămâni, perioadă premergătoare Crăciunului, la nivelul întregii țări sunt tranzacționați și sacrificați porci – atât în gospodării, cât și în unitățile comerciale de producție și procesare. Este perioada cea mai periculoasă pentru un nou val de extindere puternică a pestei porcine africane.


„Pentru a evita un nou dezastru, deschiderea de noi focare și extinderea virusului în alte județe, propunem tuturor, în special celor care trăiesc în mediul rural sau pot merge la familii în mediul rural, să rețină un set simplu de reguli, să transmită materialul video și să înmâneze pliantul. Informarea este esențială pentru prevenție”, explică George Cățean, moderator al Comunității Tematice Agricultură RO100.

Potrivit datelor ANSVSA din 7 decembrie, la această dată, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 295 de localități din 18 județe, cu un număr de 1.131 de focare (dintre care 18 în exploatații comerciale) și 381 de cazuri la mistreți. În total, au fost eliminați 362.648 de porci afectați de boală.

Experții în agricultură ai RO+ și RO100 amintesc facptul că micii agricultori – cei mai vulnerabili – nu au fost informați eficient de către autoritățile de resort și au fost marcați grav, moral și financiar, de epidemia de pestă porcină africană, fapt care a condus la adevărate revolte în unele localități rurale.

RO+ și RO100 au atras atenția în mai multe rânduri, în cursul acestui an, că Guvernul PSD-ALDE a gestionat cu maximă incompetență epidemia de pestă porcină africană, cu efecte dezastruoase în sector, și cei peste 1.000 de oameni din direcțiile agricole din țară, pe teren, nu au făcut consilierea necesară pentru cetățeni.

Citește în continuare

Stiri RO+

Atenție la problemele colhozului național

Publicat

pe

Guvernul Dăncilă FOTO gov.ro

O societate mamut, de stat, care să se ocupe de producția agricolă și comercializarea acesteia este revelația minților socialiste din Guvernul Dăncilă, făcută cadou românilor chiar de Centenar. Au eșuat complet să gândească politici publice orientate către grupuri de producători, către încurajarea fermelor mici și mijlocii sau crearea unei agriculturi performante. Este un model de dezvoltare falimentar și, în plus, formula propusă ridică suspiciuni de interese financiare ascunse.

Actul normativ pentru înfiinţarea Societăţii Naţionale ”Casa Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA” S.A. a fost aprobat în ședința solemnă din 29 noiembrie, de la Alba Iulia, cu ocazia aniversării Centenarului Marii Uniri.

Experții în domeniul agriculturii din cadrul Mișcării România Împreună semnalează că un astfel de proiect este:

  • grav, prin direcția ce o imprimă, de întoarcere la economia centralizată
  • imposibil de pus în funcțiune, în mod practic
  • pasibil de infringement din partea Comisiei Europene
  • susceptibil de a urmări, de fap, interese financiare ascunse

”Practic, colosul național ar urma să controleze tot ce ține de agricultură și mediul rural. Citind proiectul de act normativ, orice om rațional poate înțelege că o asemenea construcție socio-economică este imposibil de realizat”, explică Nina Tîlvăr, expert în agricultură al RO+.

Extras din actul normativ, varianta oficială:

Se înființează Societatea Națională “Casa Română de Comerț Agroalimentar „UNIREA” S.A, societate pe acțiuni de interes național, cu capital integral de stat. Capitalul social inițial al Societății este de 100.000 lei, iar cel vărsat, la data constituirii, este format din aport in numerar în cuantum de 30.000 lei. Diferența de aport în numerar se varsă în termen de maxim 12 luni de la înregistrarea societății.

Capitalul social este împărțit în acțiuni nominative, în număr de 10.000, cu o valoare nominală de 10 de lei fiecare.

„Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA” are drept scop realizarea unui mecanism comercial funcțional capabil să ducă la valorificarea superioară resurselor și producției agricole naționale.

MODEL DE DEZVOLTARE FALIMENTAR. „O astfel de structură de stat, cu achiziții centralizate și servicii centralizate de input-uri și depozitare nu poate funcționa. Economia centralizată este falimentară, fără drept de apel”, spune expertul RO+ Daniela Giurcă.

Ea subliniază că soluțiile sunt cu totul altele, și anume prin sprijin acordat fermierilor pentru a se organiza și asocia în diverse forme, cooperative sau grupuri operaționale sau cooperative de servicii. „Desigur, statul trebuie să pună la dispoziție legislația – și anume camere agricole funcționale, iar organizațiile trebuie sprijinite să se formeze și să se consolideze, sprijinite prin facilitatori specializați. Dar Guvernul Dăncilă a ignorat orice model funcțional de politici în spiritul economiei de piață”, mai spune Daniela Giurcă.

PASIBIL DE INFRINGEMENT. Daniela Giurcă mai atrage atenția că proiectul ar putea fi contrar regulamentelor europene în domeniul concurenței, dată fiind dimensiunea de colos național pe care o vizează o astfel de societate. „Ar fi necesar acordul Comisiei Europene pentru înființarea unei astfel de societăți”.

Experții RO+ mai atrag atenția că, anterior, au circulat în mass-media alte variante, și mai periculoase, ale Hotărârii de Guvern referitoare la această societate mamut, care nu trebuie ingnorate, deoarece prevederile problematice ar putea fi strecurate ulterior în reglementări.

SURSĂ POTENȚIOALĂ DE INGINERII FINANCIARE. Propunerea legislativă de înfiinţare a Societăţii Naţionale ”Casa Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA” S.A.  nu a fost publicată pe pagina de web a Ministerului agriculturii și nu a fost supusă dezbaterii publice, fapt care demonstrează că varianta neoficială reprezintă adevărata intenție a Guvernului, dar la care s-a renunțat știind ca o modificare a unui act normativ poate trece neobservată. Această intenție merită și trebuie să fie sancționată drastic de opinia publică.

De ce intenția trebuie sancționată? „În opinia mea, propunerea de a crea un colhoz național mai are și o latură perversă, respectiv crearea unui segment din Fondul Suveran pentru Investiții, concept criticat de specialistii în domeniu, dar mult dorit de grupurile de interese de la vârful politicii românești”, spune Nina Tîlvăr.

Se poate crea în cinci ani acest colos național?

Desigur că nu se va putea crea, în schimb cele aproape 400 000 ha teren agricol aflat în proprietatea publica sau privată a statului și sutele de imobile aflate în zonele urbane sau rurale, sistemul public de irigații, plus multe alte bunuri, care se află în administrarea instituțiilor din subordinea Ministerului agriculturii, se vor transforma în acțiuni și vor fi tranzacționate la bursă- atrag atenția experții Ro+.

Aceste acțiuni pot reprezenta, semnalează experții RO+, o sursă de venituri consistente pentru cei care le vor valorifica. Iar nu după mult timp de la demararea acestei inginerii financiare se va constata falimentarea acestui colhoz.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 1 lună

Dragos Pîslaru: Un loc la masă cu elita Europei nu se cere, se dobândeşte prin acţiuni

Noutăți Generaleacum 1 lună

Dacian Cioloș, în cursa internă PLUS pentru desemnarea candidaților la europarlamentare: România are nevoie vitală de a fi reprezentată în Parlamentul European de oameni competenți

Noutăți Generaleacum 1 lună

Vlad Voiculescu: Gogoși sau dreptate. Asta va fi alegerea pe care o vor avea de făcut românii foarte curând

Noutăți Generaleacum 1 lună

Dacian Cioloș: Avem guvernanți cu dublu discurs atunci când vine vorba de Europa, dar am văzut limpede cât de Român e polonezul Donald Tusk

Noutăți Generaleacum 1 lună

Vlad Voiculescu: În următoarea jumătate de an, noi vom determina încotro se îndreaptă această țară

Revista Preseiacum 1 lună

Mirabela Amarandei, despre cartea cu realizările Guvernului în 2018: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“

Editorialeacum 1 lună

România riscă să piardă una dintre cele mai importante bogăţii: tineretul

Noutăți Generaleacum 1 lună

Alin Mituța: „Este vizibil de pe lună că argumentele domnului Meleșcanu și ale PSD-ALDE pentru a justifica scăparea politicienilor corupți de justiție sunt false și ridicole”

Revista Preseiacum 1 lună

2019 în lume, un an cu riscuri în creștere

Noutăți Generaleacum 1 lună

Dacian Cioloș: Riscăm să devenim spectatori captivi ai unei lumi urâte, „împodobită“ cu minciunile din ce în ce mai disperate ale celor care ne guvernează

Cele mai citite