Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri RO+

Criza din sectorul cărnii de porc: investiții de peste 2 miliarde de euro riscă să fie spulberate

Publicat

pe data de

Pesta porcină africană se extinde cu viteză fulgerătoare în România: o adevărată bombă cu ceas ce riscă să spulbere întregul sector de producție, industrializare și comercializare a cărnii de porc și, odată cu acesta, investițiile de peste 2 miliarde de euro estimate că au intrat în sector în ultimii 10-15 ani. Mai mult, evoluția molimei în România pune pe jar producătorii și procesatorii din întreaga Uniune Europeană – arată o analiză a expertului Ro100 Daniela Giurcă.

Criza pestei porcine africane (PPA), ce se răspândește în România cu o viteză deja impredictibilă, riscă să distrugă un sector economic important din România care, prin eforturi uriașe, în ultimul deceniu, începuse să devină performant ca urmare a investițiilor în capacități noi de producție, tehnologii avansate de creștere a suinelor și genetică, a investițiilor din sectorul de procesare și, nu în ultimul rând, prin recâștigarea încrederii consumatorilor europeni și din țări terțe față de produsele românești din carne de porc. Pierderile datorate acestei boli vor avea consecințe dezastruoase pe termen scurt și mediu asupra producătorilor și consumatorilor din România și posibil și pe termen lung, dacă nu se iau măsuri urgente și nu se va adopta o strategie sustenabilă de redresare a sectorului.

Îngrijorarea i-a cuprins și pe producătorii europeni, mai ales că focare de PPA sunt și în alte țări din UE și în țări vecine, iar pericolul răspândirii acesteia este iminent, dacă nu se iau toate măsurile de izolare și stopare.

UE, al doilea producător mondial de carne de porc, în pericol

De ce dinamica crizei din România îi pune pe jar și pe producătorii europeni? Simplu: pentru că în UE, producția de carne de porc și produse reprezintă 9% din valoarea totală a producției agricole, peste 254 de milioane de porci fiind sacrificați în abatoare (anul 2017), UE fiind al doilea mare producător mondial de carne de porc (20% din producția mondială), după China (cu 46% din producția mondială) și cel mai mare exportator de carne și produse din carne de porc la nivel mondial  după SUA, Canada, China și Brazilia. UE exportă în țările terțe 13% din producția internă de carne și produse din carne[1], iar exporturile UE sunt, de asemenea, puse în pericol, dacă virusul nu este gestionat corect pe teritoriul UE. Gradul de autosuficiență pentru carne de porc și produse la nivelul UE este de 111%. Cei mai importanți producători de carne de porc din UE sunt Germania (23%), Spania (18%) Franța și Polonia (cu câte 9%), Danemarca cu 7%, Olanda și Italia – cu câte 6%, sectorul fiind în general foarte specializat cu ferme foarte mari, cu mici excepții (Polonia, Italia, Franța). Consumul de carne de porc în UE este de 41kg/cap locuitor/an.

Un sector vulnerabil

Și la nivel european, sectorul este considerat unul vulnerabil la volatilitatea prețurilor (deoarece 50% din proteina vegetală necesară furajelor se importă, iar prețul furajelor influențează costul cărnii de porc) și la boli, care pot avea efecte impredictibile dacă nu sunt gestionate corect. De asemenea, sectorul este vulnerabil și la crizele datorate schimburilor comerciale, un exemplu de acest gen fiind restricționarea importurilor în Rusia în 2014, care a avut efecte majore pe piață, generând o supraofertă și o scădere bruscă a prețurilor la carnea de porc, astfel că găsirea de noi piețe terțe a devenit o prioritate pentru UE. Regulile tot mai stricte impuse au presat fermierii să facă investiții suplimentare în ceea ce privește biosecuritatea și mai ales pentru normele de bunăstare a animalelor.

Organizarea Comună de Piață la carnea de porc include un sistem de clasificare a carcaselor, ca bază echitabilă pentru plata producătorilor, funcție de calitate. Până în 2012, politica europeană a sectorului includea sprijin pentru stocarea privată și restituiri la export, dar din 2012 restituirile nu se mai aplică, în noua PAC a rămas doar mecanismul stocării private pentru anumite situații. Sunt permise, de asemenea, ajutoare de stat din fonduri naționale care trebuie să respecte „Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru perioada 2014 – 2020“ [2] și care trebuie notificate la Comisie, implementarea făcându-se după ce Comisia își dă acordul că măsura solicitată este compatibilă cu reglementările europene privind ajutorul de stat.

Sectorul, în România post-aderare: producție redusă cu 33% în 10 ani

În România, sectorul de creștere a porcilor a trecut printr-o criză majoră după intrarea în UE, datorită, printre altele, rentabilității scăzute, ca urmare a noilor condiții economice și de reglementare a sectorului, a structurii fragmentate a fermelor, specifice producției din țara noastră, a prețului furajelor – în special, a proteinei din import, a lipsei materialului de reproducție de calitate și a cerințelor ridicate privind standardele de producție și biosecuritate. Toate aceste cerințe au necesitat investiții mari în tehnologie și procesare (de exemplu, pentru atingerea standardele minime de bunăstare a animalelor Directiva 2008/120 CE, costul/cap scroafă a crescut considerabil și, implicit, pentru eficiență au crescut efectivele și a dimensiunea fermelor).

Producția de carne abatorizată s-a redus în anul 2017 cu 33% comparativ cu 2007, până la 328.000 de tone, cota de piață în UE fiind de 2%[3]. Producătorii au avut interdicție la exportul intracomunitar de carne de porc până în ianuarie 2014, datorită focarelor de pestă porcină clasică depistate în 2006 și datorită vaccinării împotriva acestei boli. Efortul uriaș depus de autorități în acea perioadă de criză, inclusiv cu sprijin din fonduri europene, a făcut ca sectorul să își recapete, treptat, startul pentru dezvoltare și spre recuperarea decalajelor de dezvoltare a sectorului față de celelalte țări europene. Deficitul comercial în comerțul cu animale vii și carne de porc s-a adâncit de peste 10 ori în 2008 (peste 510.000 de euro) față de anul 2000, iar între 2014-2016 s-a stabilizat la circa 400.000 de euro. În 2017, deficitul comercial cu animale vii se cifra la 85,4 milioane de euro, iar la carne proaspătă, refrigerată sau congelată la 437 de milioane de euro [4]. Gradul de autosuficiență pentru carnea de porc este de 70% [5], iar consumul este de 31,3 kg/cap de locuitor/an, mult mai scăzut față de media europeană. Din totalul producției de carne, circa jumătate reprezintă consum familial. Efectivele de suine au scăzut cu 33% față de anul 2007 (vezi graficul 1).

Graficul 1

Dinamica efectivelor de porcine (milioane de capete)

Sursa: Eurostat

Structura fermelor de creștere a porcilor, foarte fragmentată și polarizată

Structura fermelor din România este încă foarte fragmentată, dimensiunea medie la nivel național în 2018 fiind de 4,3 capete/exploatație, în creștere față de anul 2007, când dimensiunea medie era de 3 capete. 40% din exploatații au sub 10 capete de porci, iar 51% sunt ferme mari, comerciale, cu dimensiuni de peste 500 de capete. Începând cu 2007 (conform reglementărilor europene privind biosecuritatea și identificarea și înregistrarea animalelor), porcii care provin din ferme non-profesionale (în general, cei din fermele foarte mici și gospodăriile populației) pot fi comercializați doar pe piața locală și autoconsum. În prima parte a anului 2018, fermele profesionale autorizate erau de circa 380, cu un efectiv de peste 2 milioane de capete.

Dacă analizăm dinamica structurii fermelor de porci la îngrășat (graficul 2), se poate observa o schimbare structurală majoră. Exploatațiile de sub 3 capete au scăzut de la 51 %, în anul 2007, la 31% în anul 2018, tendința de scădere păstrându-se și la categoriile ceva mai mari (4-10, 11-25 de capete). În schimb, se poate observa o creștere a procentului fermelor de peste 500 de capete, de la 24% în 2007 la 51% din total în 2018. Practic, de la aderarea României la UE, s-a inversat ponderea fermelor comerciale versus ponderea gospodăriilor populației (mai mici de 3 capete) în totalul efectivelor de porci la îngrășat, iar această dinamică este, printre altele, rezultatul învestițiilor făcute în sector, încă din perioada de preaderare, completate și de măsurile de politici pentru creșterea competitivității acestui sector, dar și un trend pe care l-au experimentat și alte țări, nou intrate în UE.

Grafic 2 

Dinamica structurală a fermelor de porci la îngrășat (%)

Sursa: baze de date MADR

Investițiile în sector s-au făcut din fonduri naționale, fonduri europene și investiții proprii. În perioada de preaderare s-au făcut investiții prin programul SAPARD în valoare de 117,46 de milioane de euro (din care 196 proiecte pentru procesare prin Măsura 1.1, în valoare de 87 de milioane de euro, și 86 de proiecte pentru ferme de porci prin măsura 3.1, în valoare de 25,9 milioane de euro, prin proiecte pentru investiții pentru tehnologii noi și alinierea la standardele europene și cerințele de mediu.

Finanțări alocate în perioada 2007-2013

Prin PNDR 2007-2013, s-au alocat 526,5 milioane de euro pentru „măsurile de bunăstare” (măsură prin care un fermier se angajează voluntar, pe o perioadă de cinci ani, să ofere condiții superioare animalelor din fermă față de standardele minime de bunăstare, prin care se compensa pierderea de venit, datorată costurilor mai mari pentru reducerea noxelor, a nitriților, a nitriților din apă, a umezelii pardoselilor, asigurarea luminii și a unui spațiu mai mare/cap etc.) din care s-au plătit 457,5 milioane de euro (fonduri europene și contribuția la bugetul național). La acestea se adaugă:

–  191 de proiecte pe Măsura 112 (Instalarea tinerilor fermieri) – 6 milioane de euro

– 152 de proiecte pentru Măsura 121 (Modernizarea exploataților agricole) – 392 de milioane de euro

– 4 proiecte pe Măsura 142 (Înființarea grupurilor de producători) – 1,5 milioane de euro

– 69 de proiecte pe Măsura 123 (Creșterea valorii adăugate a produselor agricole) pentru unități noi de procesate cu capacitate de 100.000 de tone/an și modernizarea unor capacități de  865.000 de tone/an

– o parte importantă de proiecte pe Măsura 141 (Sprijin pentru fermele de semisubzistenţă).

Implementarea sistemului de clasificare a carcaselor a fost introdus în 2004, acompaniat de un sprijin din fonduri naționale pentru categoriile de carcase livrate la abator, sistem care a funcționat până în 2010 (vezi tabelul 1). Ca urmare, fermierii au devenit tot mai interesați de încadrarea carcaselor în calitatea superioară și implicit le-a crescut interesul pentru a investi în genetică superioară. Acest stimulent a favorizat și importul de animale vii de calitate superioară, pentru reproducție și pentru îngrășat. Importurile de animale vii au crescut în ultimii ani (cu 20-30% la porci pentru îngrășare și 3-6% pentru sacrificare). Chiar dacă teoretic fermele mari profesionale își asigură purceii de îngrășat din producție proprie, se fac încă importuri masive și de purcei.

După aderare, România a avut o perioadă de trei ani (până în 2010) în care să își adapteze ajutoarele de stat existente înainte de 2007 la normele UE privind ajutoarele de stat, astfel că ajutoarele acordate sectorului (carcase, dobânda subvenționată, neutralizarea deșeurilor etc.) au trebuit să fie regândite în conformitate cu normele europene (vezi tabelul 1).

După 2010, filosofia ajutoarelor de stat s-a schimbat, inclusiv în acest sector. Măsurile de ajutor de stat au constat în sprijin pentru bunăstare, timp de aproape doi ani, în valoare de circa 58 de milioane de euro, și sprijin pentru subvenționarea accizei la motorină – circa 20 de milioane de euro. Cea mai importantă investiție privată s-a făcut în vestul țării, în valoare de 450 de milioane de euro (un complex integrat de creștere și abatorizare, care avea în 2015 o cotă de 30% din piața cărnii de porc și deținea abilitare pentru export în UE și China)[1].

Fonduri alocate prin PNDR 2014 -2020

În PNDR 2014-2020, au fost alocate fonduri pentru compensarea fermierilor care au semnat angajamente privind bunăstarea animalelor în PNDR 2007-2013 și pentru semnarea de noi angajamente. Măsura a fost accesată de 331 de ferme (pentru circa 4 milioane de capete). Valoarea totală alocată pentru măsurile de bunăstare: 776,5 milioane de euro, din care s-au făcut plăți de 436 de milioane de euro (fonduri europene + cofinanțare națională).

Desigur, pe lângă aceste sume, mai sunt proiecte pentru alte măsuri (tineri fermieri, investiții în ferme, în procesare, ferme mici etc.), care din păcate nu pot fi defalcate separat pentru acest sector.

Putem afirma că în ultimii 10 ani s-a alocat acestui sector sprijin în diverse forme în valoare de peste 1,4 miliarde de euro, fără a contoriza proiectele de investiții din actualul PNDR, acciza la motorină și sprijinul indirect prin programele de prevenire a bolilor, sprijinul prin instrumentele financiare de garantare etc. La această evaluare am mai putea adăuga investiția privată din vestul țării, ceea ce ridică suma la peste 2 miliarde de euro, bani investiți în sector în ultimii 15 ani, care s-ar putea să fie risipiți, în condițiile în care PPA se extinde cu viteza deja demonstrată.

Efectele bolii asupra sectorului

În județele cu focare confirmate sunt (conform statisticilor MADR) aproximativ 160.000 de exploatații și 752.000 de porci pentru îngrășat și scrofițe. 50% din aceste efective sunt concentrate în 108 ferme cu peste 500 de capete, iar 31% din efective sunt în 144.000 de gospodării cu până la 3 capete (date 2017). Din estimări mai recente, de la începutul anului, numărul total al porcilor din cele 11 județe cu virusul confirmat este de peste 1,1 milioane, din care 0,75 milioane de capete sunt în complexele industriale de creștere și 0,43 în gospodăriile populației. Dacă în fermele comerciale măsurile de biosecuritate sunt mai bine implementate și mai stricte, provocarea o reprezintă gestionarea corectă a situației în restul exploatațiilor, din care circa 144.000 au efective sub 3 capete. Semnalele sunt îngrijorătoare. Lipsa de comunicare, lipsa de personal suficient, teama că oamenii nu își vor primi despăgubirile promise amplifică deja criza. Oamenii își taie porcii în miez de noapte, să nu piardă tot. Nici nu sunt de condamnat, având în vedere evoluția bolii și reacția autorităților, depășite de situație.

Consecințe grave

  • Asociațiile de profil deja declară că circa 1.000 de oameni sunt trimiși în șomaj
  • Materia primă necesară produselor din carne de porc va fi deficitară, balanța comercială, oricum deficitară, se va adânci
  • Produsele tradiționale (din materie primă locală) vor fi, de asemenea, afectate de această criză majoră, piața va fi puternic afectată cel puțin pe termen mediu.

Dacă până acum s-au sacrificat circa 140.000 de porci, pe lista de așteptare, conform declarațiilor, mai sunt încă 120.000, iar din gospodării porcii dispar treptat. Sperăm ca asta să fie ultima lecție din care să învățăm ce nu am făcut bine, o lecție mult prea usturătoare pentru un sector care a tot avut de „învățat“ în ultimii zece ani.

Concluzii:

Sectorul are capacitate de regenerare, desigur nu își va reveni peste noapte, dar efectul investițiilor și experiența acumulată de până acum nu vor rămâne nevalorificate, mai ales că ingredientele, tehnologii moderne, ferme moderne, materie primă pentru furaje există, cerere există.

Nu există încă material genetic suficient (animale de reproducție), nu mai există cercetare și nici nu suntem ancorați în proiecte comune de cercetare la nivel european, nu avem consultanță potrivită fermelor mici și gospodăriilor, nimeni nu îi sfătuiește și nu îi profesionalizează pe acești oameni.

Este greșit să ne gândim că porcul va dispărea din fermele foarte mici sau să se afirme că trebuie interzisă creșterea în aceste tipuri de exploatații.

Probabil, trendul de restrângere a producției în aceste ferme se va menține, însă acest tip de creștere nu va dispărea din România, important ar fi să ajutăm acest segment prin consultanță potrivită și profesionalizare, nu bifată din birou pe liste de prezență. S-au alocat mulți bani în măsuri de sprijin oarecum „mascate“ pentru „a stinge nevoia de astăzi sau mâine“, fără a gândi măsuri care  să vină în sprijinul construcției unui sector mai competitiv și sustenabil.

Probabil, ar fi fost mai eficient dacă se alocau bani separat în PNDR pentru investiții în ferme de reproducție, ar fi asigurat astfel o dezvoltare mai sustenabilă a sectorului, iar măsurile de bunăstare să fie mai reduse ca volum, eventual proporțional cu gradul de participare la piață.

De asemenea, utilizarea instrumentelor financiare pot fi o alternativă viabilă pentru proiecte de investiții în sector și pentru cheltuieli operaționale atât de necesare după o astfel de criză. Nu în ultimul rând, se dovedește încă o dată că suntem complet nepregătiți și nu utilizăm instrumentele de gestionare a riscului (fondurile mutuale și asigurările) puse la dispoziția noastră prin Politica Agricolă Comună.

Nu aș lăsa deoparte dezvoltarea capacității de reacție a administrației, care de această dată s-a dovedit a fi ineficientă și necoordonată. Usturătoarea lecție ar trebui analizată și evaluată, pentru a învăța din ea. Sigur, sectorul, consumatorii sunt cei care vor suferi, decidenții probabil vor deconta inacțiunea, dar sectorul are capacitate să se regenereze dacă va exista un plan realist de redresare.


[1]C. Alexandri.coord, (2017) Agricultura și spațiul rural. Evaluări la 10 ani de la aderare, editura Academiei Române

Tabel 1. Ajutoare de stat acordate sectorului până în 2010

[1]Sursa: https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/market-observatory/meat/pigmeat/doc/dashboard-pig_en.pdf

[2]publicateînJurnalulOficial al UniuniiEuropene, seria C nr.204 din 21 iulie 2014

[3]Sursa: https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/market-observatory/meat/pigmeat/doc/dashboard-pig_en.pdf

[4]prelucrare dupa baza de date INSSE

[5]http://www.acad.ro/bdar/strategiaAR/doc14/Strategia-Sinteza.pdf

[6]C. Alexandri.coord, (2017) Agricultura și spațiul rural. Evaluări la 10 ani de la aderare, editura Academiei Române

Stiri RO+

Teleormanul vrea Oameni noi în politică. Dacian Cioloș: „Lucrurile pot să evolueze doar în măsura în care ne asumăm să susținem oameni de bună-credință și onești“

Publicat

pe

Problemele pe care le noi le avem de rezolvat nu țin doar de cum funcționează administrația și economia, ci țin și de soluționarea fracturilor care s-au produs în societate. Evident că cel mai simplu e să spui că aceste probleme nu sunt ale tale și că fiecare doarme cum își așterne, dar să știți că nu vom reuși să facem schimbările pe care le dorim în România, oricât de buni am fi, dacă nu o să ne uităm la motivele pentru care unii sunt în sărăcie.

E important pentru noi să vreți să ne dați o mână de ajutor: să nu ne ducem doar acolo unde știm că suntem primiți cu brațele deschise – și sunt multe astfel de locuri în țară – dar vrem să mergem exact acolo unde probabil că oamenii înțeleg mai greu ce vor să facem. Unora chiar le este teamă de noi și de imaginea care ne-a fost proiectată în vremurile astea – că ne vindem țara străinilor – și atunci avem nevoie de oameni ca voi, care să meargă să vorbească cu cei pe care îi cunosc.

Cu siguranță vom face și noi o comunicare profesionistă și vom folosi toate mijloacele prin care să ne transmitem mesajele, dar, în situația în care ne aflăm, cea mai sigură modalitate de a ne transmite mesajele este de la om la om”.

Astfel și-a început discursul fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, în prezența a peste 50 de oameni veniți din Teleorman la București, pentru a lua parte la o dezbatere despre importanța susținerii oamenilor noi în politică.

Alături de Dacian Cioloș, la discuții au luat parte Vlad Voiculescu (cofondator al Mișcării România Împreună), Oana Țoiu (comoderator al Comunității Tematice Politici sociale din cadrul Platformei RO100), Alin Mituța (cofondator al Mișcării România Împreună), Andrei Lupu (moderator al Comunității RO100 Ploiești și coordonator al campaniei „Oameni noi în politică”) și Raul Pop (moderator al Comunității tematice Mediu și dezvoltare durabilă din cadrul Platformei RO100).

Mesajul principal al dezbaterii a gravitat în jurul ideii de implicare, pentru a lua parte împreună la schimbarea actualei clase politice și la oferirea unei alternative pentru o Românie mai bună. Cum? Prin intermediul unei schimbări durabile atât la vârful, cât și la baza statului.

„Până la alegeri, important este procesul prin care trecem acum. Ce vom face în campaniile electorale va lăsa urme, indiferent de rezultatul alegerilor. Important este să se schimbe ceva în comportamentul oamenilor și în mentalitatea lor. Lucrurile trebuie să se schimbe, în același timp, ca să avem o schimbare durabilă și la vârf, dar și la bază. Vrem să mergem și la nivelul de sus, dar și la nivelul de jos și acesta este unul dintre motivele pentru care ne-am întâlnit cu voi, în seara asta”, le-a spus Dacian Cioloș celor prezenți.

De o parte și de alta, reprezentanții Platformei RO100 și ai Mișcării România Împreună (RO+) au încercat să îi convingă pe cei prezenți de ce este important să își asume niște idei, nu doar să le propună.

„În stadiul ăsta s-a ajuns în România: am tot băgat capul în nisip, ne-am făcut că nu vedem lucruri și, acum, multă lume își dă seama că nu poate avansa în proiectele pe care le are individual dacă nu se rezolvă treburile astea. Cam astea sunt motivele care ne-au făcut și pe noi să ne asumăm niște lucruri, fiecare dintre noi venind din domenii de competență diferite”, a punctat Dacian Cioloș, adăugând faptul că românii trebuie ajutați să înțeleagă că „lucrurile pot să evolueze doar în măsura în care ne asumăm să susținem oameni de bună-credință și onești”, care să își facă treaba în mod profesionist.

La rândul său, Vlad Voiculescu a explicat de ce schimbarea poate avea loc numai în urma unei responsabilizări a tuturor românilor: „Soluția nu e întotdeuna să faci publice toate nemerniciile pe care le face unul sau altul, și în spațiul public nu ducem lipsă de lucruri mizerabile, făcute de compatrioții noștri. Cred că soluția trebuie să fie și o responsabilizare mai mare a noastră, a tuturor. Câteodată trebuie să faci lucrurile cu mâinile tale. Cred că puterea este un instrument cu care poți să faci ceea ce ai promis. Puterea, dacă vine cu o responsabilitate asumată, cred că nu poate să fie decât un lucru bun. (…) Să vrei puterea, atunci când știi încotro vrei să te duci cu ea, e ca și cum ai cere o sapă ca să sapi. Dacă vreți să schimbați ceva, cereți sapa!”.

Un prim pas către această schimbare poate avea loc în urma inițiativei „Oameni noi în politică”, lansată de aproximativ două luni și care își propune o serie de modificări legislative privind procesul electoral, cu scopul de a facilita accesul oamenilor în politică și a îmbunătăți reprezentativitea și legitimitatea aleșilor, a evidențiat Andrei Lupu, coordonator al acestei campanii, care le-a explicat celor din public care ar urma să fie aceste modificări și cât de important este demersul.

„Românii nu merg la vot pentru că sistemul electoral este gândit suficient de prost încât să nu îi atragă deloc și ne-am pus problema cum facem ca acest sistem să devină mult mai interesant. Pentru a duce ideile astea în Parlament, avem nevoie de 100.000 de semnături. Avem, până acum, strânse 60.000 de semnături”, a precizat Andrei Lupu.

Concret, inițiativa „Oameni noi în politică” își propune următoarele modificări legislative:

– alegerea primarilor în două tururi de scrutin;

– dublarea numărului de parlamentari care reprezintă Diaspora;

– oferirea posibilității românilor care trăiesc în afara țării, dar care nu au domiciliul în străinătate, de a vota candidații din județul de domiciliu, din țară, la orice secție de votare din străinătate;

– eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale și europarlamentare;

– reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri;

– introducerea votului preferențial pe liste de partid.

De cealaltă parte, prima curiozitate a celor veniți din Teleorman a fost să afle care va fi orientarea politică Mișcării România Împreună (RO+). Dacian Cioloș le-a explicat, aducând în discuție experiența avută la guvernare în 2016, că măsurile nu pot fi aplicate doar pornind de la ideologie.

„Asta a fost și abordarea pe care am avut-o când am început programul politic al partidului, am zis: «hai să vedem ce e de făcut urgent și să nu alegem prioritățile în funcție de o ideologie, ci să mergem în parallel». De exemplu: dacă ne punem problema că vrem să susținem niște reforme în sectorul public, avem nevoie de bani la buget și, ca să avem bani la buget, trebuie să stimulăm antreprenoriatul. E un context, încă bun, pentru investiții. Am constatat un interes major printre oameni și cu afaceri mai mici, și mai mari, să vină să investească în România. Ca să îi încurajăm să o facă, sunt câteva măsuri fiscale de gândit, care să încurajeze investițiile. În același timp, degeaba investim în a crea locuri de muncă și în a atrage investițiile dacă nu ne gândim și la faptul că avem un sistem de sănătate care e cum e, avem și un sistem de educație care nu e adaptat la ce avem nevoie, că avem o politică de asistență socială care trebuie reformată.

Am ajuns la concluzia că, în programul politic pe care vrem să îl propunem, cel mai bine e să pornim de la ceea ce am constatat deja pe teren, am avut experiența la guvernare, am văzut ce e de făcut. Propunem lucrurile astea, ce credem că ar trebui făcut în următorii cinci-zece ani și apoi unii pot să tragă concluzia dacă suntem de stânga sau de dreapta. Mergem undeva pe zona de centru-dreapta cu măsurile propuse: măsuri care vizează zona economică, de antreprenoriat, dar care vizează și măsuri pentru reforma sistemului de educație, politici sociale, măsuri care ar fi prioritatea unor partide de stânga”, a detaliat fondatorul Mișcării România Împreună (RO+).

În acest sens, Dacian Cioloș a subliniat faptul că a constat, la nivelul Uniunii Europene, că nu mai are atâta relevanță doctrina pe care o afișezi, ci lucrurile pe care trebuie să le faci în societate: „Credem că cel mai important, în momentul de față, e să fii pragmatic, realist, să pornești de la ce constați pe teren și să îți dezvolți programul politic pe baza unor principii și valori, pe care să ți le afișezi clar. Pornim de la ideea că statul trebuie să fie în serviciul cetățeanului”.

La rândul său, Vlad Voiculescu a mărturisit că, la preluarea conducerii Ministerului Sănătății, în guvernul condus de Dacian Cioloș, și-a dat seama că, în gestionarea problemelor, preferința pentru stânga sau dreapta nu are nicio relevanță.

„Ministerul Sănătății are undeva la 220 de oameni. Cine crede că ar trebui să aibă mai mulți sau mai puțini? Din cele 220 de persoane, muncesc cam 10. Bine ar fi să ai 100 care lucrează și care o fac în interesul public și asta e o prioritate: reforma statului, să ai un stat care funcționează pentru cetățean. Și eu, când am venit, eram foarte de dreapta și acum sunt undeva la centru, centru-dreapta. M-am gândit că o să am dileme și nu am avut niciodată, pentru că atunci când discuți de probleme, de absența medicamentelor esențiale, stânga sau dreapta nu are nicio relevanță. Dacă vrei să construiești, cam orice, de la un hub până la un spital regional, trebuie să ai un project manager. Ați auzit vreodată cine e project managerul din Ministerul Sănătății? A existat până la sfârșitul anului 2016, între timp a fost dat afară“.

Pe lista întrebărilor avansate din public s-a aflat și curiozitatea dacă RO+ ia în calcul încheierea unei alianțe cu USR. Dacian Cioloș a explicat că, înainte de parafarea oricărei colaborări, dorește să se asigure că atât formațiunea sa, cât și celelalte împărtășesc aceleași obiective politice.

„Nu ne uităm atât dacă să colaborăm cu un partid de stânga sau de drepta, cât unde putem să găsim partide care au aceeași abordare: de a face lucrurile să meargă mai bine în România, cu care să putem împărtăși aceeași viziune. Vrem să ne asigurăm, dincolo de declarații și de prietenii, dacă chiar putem împărtăși niște obiective politice, pentru că am mai văzut alianțe care s-au făcut împotriva PSD, în general, și ăsta a fost principalul obiectiv pentru care oamenii s-au pus împreună și, după ce au ajuns la guvernare, au început să se bată între ei. Credem că lucrurile astea trebuie evitate și, ca să fie credibilă, o astfel de alianță trebuie să pornească de la niște obiective comune – asta discutăm cu posibilii parteneri”.

În acest context, întrebat dacă ar fi dispus să se apropie și de politicieni din partidele deja consacrate care poate nu se mai simt reprezentați, într-o formă sau alta, de formațiunile din care fac parte, Dacian Cioloș a răspuns că își propune ca fundația partidului să fie cât mai solidă, lucru care nu se poate realiza dacă materia primă nu este cât mai curată: „Au venit filiale întregi de la alte partide, chiar și de la cele constituite de câteva luni, dar am zis: «dacă tot vedeți voi lucrurile altfel, ia încercați să le schimbați la voi în partid și impuneți-le acolo». Important nu e doar să decizi să te aliezi, dar și cine dă tonul apoi. Importante sunt principiile și valorile, dacă nu te pui de acord pe niște obiective politice, riscăm să facem ca PNL și PSD când s-au aliat. Important, pentru noi, nu e să negociem cu niște capete politice care domină anumite localități și județe, ci să mergem la bază, să discutăm cu oamenii și să încercăm să îi convingem să voteze. Ăsta e modul în care vrem să abordăm lucrurile și în alte zone, care sunt așa-zisele fiefuri ale PSD, să mergem să abordăm lucrurile direct cu oamenii, pe teren. Avem deschiderea, dar cred că bătălia noastră e să mergem să transmitem ideile astea, nu să mergem să negociem cu baronii locali”.

În finalul dezbaterii, gazda serii, antreprenorul Iulian Cîrciumaru, a rezumat cele mai importante aspecte pe care le-a discutat cu cei din sală și a făcut apel la cei veniți din Teleorman să se implice politic: „Au apărut cam trei teme recurente, în timp ce am discutat cu voi. Una e ideea de implicare politică. Știu că e extrem de demonizat conceptul ăsta, știu că toți fugim de el, e de înțeles de ce o facem, inclusiv sora mea mi-a zis: «eu vin, dar nu mă implic politic». Dar ce înseamnă implicarea politică pentru că, până la urmă, implicarea asta e o plajă extrem de largă: de la a merge la vot până la a-ți asuma o candidatură. (…) Eu nu văd diferența între implicare civică și implicare politică. A apărut apoi clivajul ăsta: curaj/frică. Mi s-a spus: «măi, dar ție nu ti-e frică? Aveți multe firme înregistrate în Teleorman» și invers mi s-a spus: «dar  ai curaj să te expui așa?». Da, am o anxietate în a face acest lucru, recunosc, probabil că mulți dintre noi, din Teleorman, o au. (…) Trebuie să avem și curajul să încercăm să facem, fiecare atât cât putem, puțin, măcar să mergem la vot. A treia temă și poate cea mai importantă: am auzit multe critici, că «se mișcă greu ca tehnocrații». Și conceptul ăsta de technocrat a devenit extrem de demonizat, evident, știm de ce, dar până la urmă care e problema? Eu cred că toată lumea care se implică în politică și în viața civică ar trebui să fie technocrată, altfel nu ai avea ce să cauți acolo”.

Citește în continuare

Stiri RO+

Oana Bogdan, la Radio Unirea Alba Iulia: „Vrem să creăm o punte între rural și urban. Ne propunem să fim un partid de masă”

Publicat

pe

FOTO Cornel Brad

Arhitecta Oana Bogdan, cofondatoare a Mișcării România Împreună (RO+), a declarat, vineri, în cadrul unui interviu pentru Radio Unirea din Alba Iulia, că RO+ își propune să creeze o punte între rural și urban, fiind un viitor partid de masă, care se adresează tuturor românilor.

„Noi am făcut un sondaj din care reiese că este nevoie de un alt fel de formațiune politică. Când spun «alt fel» mă refer la ceea ce propune formațiunea politică, care îi sunt obiectivele și care îi este rațiunea pentru care s-a născut. Noi ne-am propus un proiect pentru România și vom face tot ceea ce ne stă în putință ca României să îi fie mai bine, pentru ca românilor să le fie mai bine, iar România să fie o țară mai bună, mai frumoasă și mai dreaptă. În primul rând, noi suntem toți profesioniști, suntem oameni care au experiență de guvernare și credem că putem veni cu o alternativă. Tocmai faptul că exită deja o organizație civică este o dovadă a faptului că ne-am propus să facem lucrurile altfel, să o luăm și de jos în sus, de la firul ierbii. Ulterior, vom face același lucru și de sus în jos, în plan politic”, a declarat, vineri, la Radio Unirea Alba Iulia, Oana Bogdan.

În acest context, Oana Bogdan a scos în evidență mobilizarea exemplară a comunităților locale și tematice ale Platformei România 100: „Este frumos și emoționant să vedem cum cele aproape 110 comunități locale se sprijină unele pe altele. Avem experiență și la nivel european. În centrul proiectului nostru este această dorință de a poziționa România corect la nivel european, o reprezentare justă, fără complexe de inferioritate, dar nici cu complexe de superioritate. Cred că ceea ce s-a întâmplat în 2016, proiectele începute atunci, multe dintre ele nefinalizate și  necontinuate de actuala putere, toate reprezintă o garanție a faptului că suntem altfel. Contează și faptul că suntem oameni integri, oameni onești, oameni cinstiți – este suficient să comparați figurile noastre cu cele ale oamenilor care se află la putere. Cred că și asta este o garanție. Faptul că ne-am lăsat joburile noastre, pentru a ne concentra pe acest proiect e o garanție“.

În viziunea Oanei Bogdan, educația reprezintă un pilon important de la care poate începe cu adevărat schimbarea în bine a României: „În țara noastră, nu știm să fim cetățeni, să ne cunoaștem drepturile, dar să fim conștienți că avem și responsabilități. Eu sunt optimistă că acel moment va veni, pentru că oamenii s-au trezit. Pe lângă faptul că oamenii din vest nu înțeleg ce se întâmplă aici, ei ne admiră. Evident că nu îi admiră pe cei care sunt acum la putere, dar ne admiră pe noi, cei care am ieșit la proteste, care rezistăm, care continuăm să sperăm că România se va face bine. Eu de asta m-am și întors după 19 ani petrecuți în Belgia – simt că este un moment istoric bun. Atât de rău s-a ajuns încât nu mai există nicio ieșire. Lumea s-a săturat. Am fost în piață, în localități mici, la sate, lumea s-a săturat peste tot”.

Oana Bogdan a ținut să precizeze că Dacian Cioloș este cel care a reușit să facă Mișcarea România Împreună (RO+) cunoscută și în mediul rural și să îi aducă pe oameni mai aproape.

„Suntem norocoși să avem printre noi oameni care se pricep la afaceri europene și care ne-ar putea reprezenta la nivel european foarte bine. Unul dintre ei este Dacian Cioloș, care a fost comisar european pe Agricultură. Același Dacian Cioloș este cel care inspiră oamenii din mediul rural, ei au încredere în el. Datorită lui am reușit să facem această punte între rural și urban. Conform sondajelor, am ajuns până acolo încât să ne facem cunoscuți în mediul rural – nu sunt diferențe mari, nu sunt diferențe de studii, oameni cu studii mici, medii, cu studii superioare au auzit de noi, oameni care nu au Facebook si calculatoare, datorită lui Dacian Cioloș. El este liderul Mișcării România Împreună și cel căruia îi datorăm nașterea acestei mișcări. El a reușit să creeze această punte și noi nu facem nimic altceva decât să o întărim. Cum o întărim: lucrăm acum la programul politic, care are în centru dezvoltarea rurală, pentru că ne dăm seama că aproape jumătate din populația României trăiește în mediul rural, ne dăm sema că acesta este un mare potențial al României, potențialul agricol. Nu facem decât să continuăm anumite măsuri pe care le-am luat în 2016, dar care au stagnat, în ideea creării unei clase de mijloc la sate”, a punctat Oana Bogdan.

În acest sens, Oana Bogdan a evidențiat faptul că programul politic al Mișcării România Împreună (RO+) va urmări să combine politicile agricole cu noile tehnologii: „Din această combinație credem noi că o să rezulte un pas spre creșterea calității vieții. De ce spun creștere a calității vieții și nu creștere economică – acum România are creștere economică, dar, de fapt, românii nu simt asta, pentru că, deși au crescut salariile și pensiile, au crescut prețurile. Cei care sunt acum la guvernare se ocupă cu altceva, bunăstarea românilor nu este o prioritate pentru ei. Este vorba, cu siguranță, de nepricepere și de multă prostie. Mai este ceva: lipsa de transparență ajută foarte mult când politicienii sunt corupți”.

De asemenea, Oana Bogdan a afirmat că atât Platforma România 100, cât și Mișcarea România Împreună (RO+) vor funcționa în paralel: „Credem foarte mult în această combinație de civism și politic. Eu cred că sunt foarte multe lucruri bune în România. Ne concentrăm, însă, foarte mult pe politicieni și uităm de lucrurile bune din țară. Pe unde merg prin țară, întâlnesc oameni extraordinari. Acești oameni există, dar au stat departe de politică, li s-a părut murdară. Or, noi încercăm acum nu numai să îi trezim pe oameni, să vină la vot, noi îi chemăm pe oameni alături de noi. Programul nostru politic e gândit pe zece ani. Acești oameni vin alături de noi pentru că s-au săturat și de aceea spun că, în tot răul ăsta este și un bine – faptul că oamenii se mobilizează și că intră în politică. Vestea bună este că, în continuare, sunt foarte mulți oameni de bună-credință și profesioniști în România. Ei încă mai există, nu au plecat toți din țară, vor să rămână în țară, vor să își crească aici copiii. Noi nu trebuie decât să ne conectăm, să ne adunăm împreună”.

Oana Bogdan a precizat că RO+ nu urmărește să fie un partid de nișă: „Vrem să creăm o punte între rural și urban. Ne propunem să fim un partid de masă, de asta ne și numim «România Împreună». Nu vrem să fim un partid de nișă. Nu ne adresăm unei anumite categorii de oameni. Avem printre noi oameni din diverse categorii, deci cred că ne putem adresa tuturor și ne dorim să continuăm măsurile bune pe care le-am început în 2016 și contăm foarte mult pe mobilizarea asta, care vedem că deja are loc”.

„Avem, în acest moment, aproape 60.000 de susținători ai Mișcării România Împreună (RO+), în județul Alba avem în jur de 1.000, pregătim organizarea în teritoriu în ideea că, până la sfârșitul anului, înscrierea partidului va avea loc. Avem grup de inițiavă chiar și aici, în județul Alba. Una dintre primele comunități locale ale organizației civice a fost creată la Alba Iulia, avem aici o comunitate locală foarte puternică. Cele mai multe întâlniri le-am avut în Alba Iulia”, a mai spus Oana Bogdan.

Oana Bogdan a acordat vineri un interviu pentru Radio Unirea Alba Iulia. Mai jos, interviul integral:

Citește în continuare

Stiri RO+

Oana Bogdan, la Alba Iulia: „Domeniul construcțiilor este văduvit în România, are probleme uriașe, pentru că nu mai sunt oameni”

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Oana Bogdan, cofondator al Mișcării România Împreună (RO+), a declarat, vineri, în cadrul unui interviu pentru Radio Unirea din Alba Iulia, că România duce lipsă de mână de lucru de calitate, în condițiile în care oamenii pricepuți au plecat din țară, iar foarte multe meserii nu sunt recunoscute în câmpul muncii, românii care le practică fiind considerați „necalificați”.

„Ne lipsesc meșterii. Nu mai avem oameni care să știe să facă lucruri. Cei care știu au plecat. Sunt toți în Belgia, în Germania. Mai e ceva – atunci când vorbim de licitații publice, acolo nu s-a reușit nici până în ziua de azi să se introducă acel criteriu de calitate. Acolo vorbim numai de cantitate și de prețul cel mai mic. Iar în acest caz, chiar dacă ai bune intenții și vrei să faci o treabă de calitate, tu vei pierde, pentru că, implicit, prețul tău va fi un pic mai mare decât al altcuiva care face o  treabă de mântuială”, a explicat, vineri, la Alba Iulia, Oana Bogdan.

O altă problemă, evidențiată în acest context de cofondatorul Mișcării România Împreună (RO+), este lipsa oamenilor din domeniul construcțiilor: „Sunt foarte multe meserii care nu sunt recunoscute, iar oamenii aceștia sunt trecuți în categorii care nu îi reprezintă, necalificați, dar de fapt ei au o specialitate care ajută în construcții. Domeniul construcțiilor este văduvit în România, are probleme uriașe, pentru că nu sunt oameni, iar cei care au rămas nu se pricep, iar licitațiile sunt gândite prost. În general, se merge pe prețuri mici și nu ne gândim să facem o treabă durabilă”.

În acest sens, Oana Bogdan a subliniat faptul că principala problemă, în România, este că autoritățile nu lucrează în spiritul legii: „Acolo unde ar trebui să existe acele criterii de calitate, ele sunt evitate. Mă refer aici la fondurile europene. Am participat și eu la discuții, în privința acelor grile de evaluare a proiectelor depuse în vederea obținerii de fonduri europene care se fac. Evaluarea asta se face în România absolut matematic, foarte prost. Acolo e o mare problemă, de fapt. Nu lucrăm în spiritul legii sau al regulamentelor, pentru că avem alte interese”.

Oana Bogdan a acordat vineri un interviu pentru Radio Unirea Alba Iulia. Mai jos, interviul integral:

Citește în continuare
Revista Preseiacum 8 ore

Oana Bogdan, la Alba Iulia: Proiectăm o țară în care cei plecați la muncă în străinătate să vrea să se întoarcă, să muncească și să își educe copiii

Stiri RO+acum 19 ore

Teleormanul vrea Oameni noi în politică. Dacian Cioloș: „Lucrurile pot să evolueze doar în măsura în care ne asumăm să susținem oameni de bună-credință și onești“

Stiri RO+acum O zi

Oana Bogdan, la Radio Unirea Alba Iulia: „Vrem să creăm o punte între rural și urban. Ne propunem să fim un partid de masă”

Stiri RO+acum O zi

Oana Bogdan, la Alba Iulia: „Domeniul construcțiilor este văduvit în România, are probleme uriașe, pentru că nu mai sunt oameni”

Comunități Locale România 100acum 2 zile

Comunitatea RO100 Bruxelles are noi comoderatori și anunță o întâlnire cu Dacian Cioloș

Stiri RO+acum 2 zile

Dacian Cioloș: Fără o administrație publică performantă, patinăm în gol. Eficiența unui guvern depinde de profesionalismul administrației publice

Comunități Locale România 100acum 2 zile

Comunitatea RO100 Roma strânge semnături pentru „Oameni noi“ de la românii din Italia. Mai sunt de strâns 50.000 de semnături

Stiri RO+acum 2 zile

Dacian Cioloș: „USR are un culoar de nișă pe care îl valorifică foarte bine. Electoratul nostru vine din diferite medii sociale. E un alt culoar, pe care îl acoperim noi“

Stiri RO+acum 2 zile

Dacian Cioloș: Societatea nu se transformă doar schimbând sistemul de învățământ. Dacă nu o să ne schimbăm cu toții, nu o să putem avansa

Stiri RO+acum 3 zile

Dacian Cioloș: Mă bucur că partidele de opoziție caută soluții pentru a trimite acest guvern acasă. Avem nevoie de alegeri anticipate

Cele mai citite