Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Corina Creţu critică din nou Guvernul Dăncilă: „Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, dar nu avem proiecte“

Publicat

pe data de

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a criticat, luni, la Bruxelles, Guvernul condus de Viorica Dăncilă pentru lipsa proiectelor din domeniul infrastructurii, care ar fi trebuit trimise Comisiei Europene pentru a primi finanțare.

În acest context, Crețu a subliniat că România trebuie să completeze proiectele de infrastructură care conectează Europa și a reamintit că Autostrada Târgu Mureş – Iaşi reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană, scrie Adevarul.ro.

În același timp, Corina Crețu a avertizat Executivul de la București că nu mai acceptă „insulte” faţă de munca pe care o face,  în condițiile în care a făcut „eforturi supraomeneşti” pentru a evita dezangajările de fonduri europene destinate României.

„Este datoria mea, ca şi comisar european pentru politică regională, să avertizez în toate statele membre, deci implicit şi în România, despre riscul pierderii sau dezangajărilor de fonduri şi mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care durează ani în șir, trebuie să îmi fac datoria şi să spun când o ţară riscă să-şi piardă şansa la dezvoltare pentru generaţii întregi”, a declarat Corina Creţu, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Comitetului Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, susținută la Bruxelles.

Crețu a enumerat demersurile făcute, din momentul instalării sale în funcție, pentru a crește rata absorbției fondurilor europene pentru România. „În cazul României, am făcut eforturi extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de 3 miliarde de euro. Practic, am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi. Am ajuns la o rată de absorbţie pentru perioada 2007-2013 de peste 90%, în condiţiile în care în 2014 am preluat-o de la sub 50%. Am aprobat proiecte retrospective, adică proiecte realizate, dar pentru care statul român plătea credite BEI şi BERD, am preluat salariile tuturor lucrătorilor pe fonduri europene. S-au pierdut 2 miliarde de euro, din păcate, în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, acela al transporturilor”, a mai spus Creţu.

În acest sens, comisarul european a ținut să sublinieze că pentru perioada 2014-2020 se fac „eforturi supraomeneşti” pentru a evita dezangajările de fonduri. Potrivit comisarului european, la începutul anului 2018, riscul de pierdere era de 800 de milioane de euro: „Pe Infrastructură nu există deocamdată risc de pierderi pentru anul acesta, tocmai pentru că avem proiecte fazate, proiecte care nu au fost terminate la timp, dar care consumă din această perioadă de programare şi vor fi terminate. Şi aceste proiecte fazate vor fi terminate şi avem nevoie de proiecte noi, mature. Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi guvern spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte“.

Corina Creţu a criticat faptul că nu există nicio solicitare din partea României pentru finanțarea studiilor de fezabilitate în cazul proiectelor de infrastructură, precizând că varianta aleasă de Guvern, în ceea ce privește sistemul de parteneriat public-privat, nu este unul pe placul specialiștilor de la Bruxelles.

„O spun cu toată sinceritatea de pe podiumul Comisiei Europene: avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova de Europa Centrală şi de Est. Avem bani pentru studii de fezabilitate, nu avem nicio solicitare. (…) Din păcate, am văzut că, în şedinţa de Guvern, Guvernul a anunţat că doreşte să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public-privat. Specialiştii noştri nu sunt confortabili cu această abordare, pentru că înseamnă o deprioritizare a investiţiei”, a spus comisarul european.

Totodată, Crețu a evidențiat faptul că deadline-urile înaintate de autoritățile române la Bruxelles au fost „depășite cu mult”: „Autorităţile române au solicitat schimbarea programului de infrastructură mare. Dânşii ne-au dat nişte deadline-uri care au fost deja depăşite cu mult. (…) Din partea noastră există toată disponibilitatea, dar atâta vreme cât nu avem proiecte nu avem ce analiza şi nu avem deci ce finanţa. Mai simplu de atât nu văd“.

Pe de altă parte, comisarul european a ținut să avertizeze Guvernul Dăncilă că nu mai acceptă insulte din partea sa: „Chiar vreau să vă anunţ public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac”.

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Revista Presei

Mirabela Amarandei, despre cartea cu realizările Guvernului în 2018: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“

Publicat

pe

FOTO gov.ro

Mirabela Amarandei critică, cu multă ironie, intenția Guvernului de a publica o carte, sub coordonarea lui Darius Vâlcov, despre realizările executivului condus de Viorica Dăncilă în 2018, pe care o numește: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“.

Mirabela Amarandei face trimitere, în postarea sa de pe Facebook, la dosarele penale în care este implicat Darius Vâlcov, consilierul personal pe probleme economice al premierului Dăncilă.

„Darius Vâlcov, acest făuritor al culturii naționale, acest păstrător al tezaurului românesc, îmbogățit cu spiritualitate în cimitir… Mai întâi a ferit de ochi obraznic de curioși, dar necultivați, tablourile lui Grigorescu, Tonitza sau Renoir, ascunzându-i protector în intimitatea propriilor pereți. Casele lui Vâlcov au respirat aerul subțire al celor mai mari capodopere de artă. A tranzacționat apoi, pe bucăți, cu arginți grei și printre rămășițele pământești ale strămoșilor olteni, viitorul Slatinei. Acum, Darius Vâlcov, acest măiastru ctitor al stabilității și al propășirii de stat, devine și om de carte. Darius Vâlcov va zidi în mentalul colectiv al generației noastre, dar și al generațiilor urmașilor noștri, cartea cea mare, Cartea Cărților. Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»”, scrie Mirabela Amarandei pe Facebook.

Guvernul intenționează să publice o carte despre realizările din 2018 ale Executivului Dăncilă. Volumul ar urma să fie editat în 500 de exemplare şi să fie realizat de Comisia Naţională de Prognoză, sub coordonarea lui Darius Vâlcov, consilier al prim-ministrului.

Potrivit unui memorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a Executivului, consultat de G4Media.ro, secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, și președintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Ion Ghizdeanu, justifică necesitatea publicării cărții inclusiv prin Legea accesului liber la informațiile de interes public.

Astfel, ar fi necesară „o evaluare complexă cu sprijinul tuturor instituţiilor“, din următoarele considerente:

– În fiecare domeniu pentru îndeplinirea unei prevederi din Programul de guvernare s-au întreprins acţiuni suplimentare de pregătire a cadrului legislativ, metodologic şi instituţional pentru implementare (ordine de aplicare, înfiinţarea de structuri organizatorice, reconfigurare atribuţii şi compartimente, etc); din această cauză activitatea intensă de realizare a obiectivelor Programului de guvernare trebuie evidenţiată în întreaga sa complexitate;

– S-au întreprins acţiuni noi, suplimentare faţă de prevederile Programului de guvernare, care au asigurat îndeplinirea obiectivelor acestuia dar şi ca răspuns la realitatea economico-socială foarte dinamică; în absenţa unor astfel de măsuri implementarea unor prevederi din Programul de guvernare ar fi mai dificilă;

– Pe parcursul anului 2018 s-au întreprins acţiuni de pregătire a implementării unor angajamente prevăzute pentru anul 2019 sau chiar în anii următori;

– În Programul de guvernare sunt evidenţiate şi măsuri cu caracter general, sintetic şi cu aplicabilitate permanentă, ceea ce face necesară o individualizare a acţiunilor întreprinse în anul 2018.

„Multe din angajamentele asumate au însemnat şi înseamnă evaluări şi analize laborioase de impact, investigare profesionistă a soluţiilor de implementare, un amplu demers de informare cu privire la experienţele internaţionale, proiectarea şi reglementarea soluţiilor alese dar şi a mecanismelor instituţionale şi organizaţionale de trasnspunere în practică a angajamentelor”, mai scrie în memorandum.

Volumul, a cărui publicare ar urma să fie suportată din bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, ar conține capitole referitoare la:

Principalele rezultate economico-sociale;
Modul de realizare a celor 115 acţiuni prioritare;
Investiţii publice şi investiţii în parteneriat public-privat;
Programe guvernamentale şi scheme de ajutor de stat;
Politica fiscal bugetară;
Absorbţia fondurilor europene – acţiuni şi realizări.

Citește în continuare

Revista Presei

2019 în lume, un an cu riscuri în creștere

Publicat

pe

Din perspectivă economică, 2018 a fost un an bun, creșterea economică a fost robustă, dar decalajele sociale s-au păstrat.

S-au materializat câteva din riscurile preconizate pentru 2018– continuarea politicilor protecționiste ale SUA, continuarea politicii fiscale prociclice a SUA, crize financiare în țări mari emergente, cum ar fi Turcia și Argentina. Impactul acestor riscuri materializate s-a dovedit a fi negativ, desigur, dar gestionabil, cel puțin pe termen scurt.

Pentru 2019, estimările indică o încetinire a ritmului de creștere economică în țările dezvoltate, pe fondul disputelor comerciale, al majorării ratelor dobânzilor de politică monetară și al unor incertitudini privind evoluția Brexitului. Dinamica produsului intern brut (PIB) al economiilor dezvoltate încetinește de la 2,4% în 2017 la 2,1% în 2018 până la 1,7%. În paralel economiile emergente și în dezvoltare vor afișa o ușoară creștere a dinamicii PIB, de la 4,7% în prezent la 4,9% în 2020-2021.

Deși economiile mari încetinesc, ponderea lor economia globală este mai mică decât cea a economiilor emergente și în dezvoltare, ca atare creșterea economică la nivel global rămâne relativ constantă. Există o tendința de încetinire ușoară a ritmului de creștere după 2020, de la 3,7% la 3,6%.
Decalajele ritmurilor de creștere pe cele trei categorii de state se accentuează, expresie a dinamismului economiilor emergente, dar și a volatilităților crescute, inclusiv fluctuații mari privind încrederea investitorilor și costul finanțărilor.

O serie de riscuri la nivel global pot influența lumea în 2019 și pot grăbi apariția recesiunii economice, în principal prin diminuarea încrederii investitorilor și anihilarea cererii interne și a comerțului internațional.

Poziția fragilă a liderilor europeni

Consolidarea poziției unui lider politic european va face diferența între o Europă solidă, care va atrage investiții, și una slabă. Președintele francez se profilase ca viitor lider european, dar erodarea rapidă a imaginii sale și măsurile economice cu iz populist anunțate in extremis sub presiunea străzii i-au șubrezit imaginea. Mai mult, marile puteri europene se confruntă cu probleme de leadership: în Germania, apune era Merkel, în Italia curentul extremist cu discurs bufonic prinde teren, iar Marea Britanie a decis să se desprindă de Uniune.

Populismul

În contextul pierderii oricărui control asupra calității informațiilor propagate în spațiul public populismul poate inflama spiritele. Lipsa unui filtru administrativ și a unei autocenzuri, în condițiile accesului liber și nelimitat la publicul larg, face că orice nebun charismatic să devină eroul mesianic într-o lume polarizată și captivă în discursul urii. Populismul capătă diferite forme, în funcție de sensibilitățile și provocările fiecărei țări: populismul economic, naționalismul și mesajele antimigrație.

Iliberal sau extremist ?

Accentuarea și extinderea iliberalismului european și a discursurilor extremiste devine un factor de risc în creștere. Mai mult, faptul că regimurile iliberale actuale nu au fost penalizate la nivel politic și nici economic ar putea da idei și altor politicieni. Din păcate, în cazul unor tulburări economice, încrederea piețelor în economii cu regimuri iliberale va fi zdruncinată rapid, iar aceste economii vor fi primele penalizate.

Războiul tarifelor vamale

Intensificarea războiului comercial declanșat de SUA în relația cu UE, dar mai ales cu China. Maniera impredictibilă de reacție a președintelui american în negocierile externe face că acest risc să fie greu de estimat și să rămână pe radar pe întreaga perioadă a mandatului președintelui SUA. Arestarea directoarei financiare a colosului Huawei, nimeni alta decât fiica fondatorului companiei, la Vancouver, sub acuzația de încălcare a sancțiunilor impuse de SUA Iranului, nu ajută deloc la temperarea tensiunilor dintre China și SUA.

Saga Brexit

Anularea Brexit-ului constituie un factor de risc în sensul că ar bulversa toate regulile și așteptările. Curtea Europeană de Justiție a decis că Marea Britanie ar putea anula unilateral procesul de ieșire din Uniunea Europeană. În acest moment, a devenit evident pentru britanici că Brexit-ul vine cu un cost financiar direct și că este mai mult decât un moft politicianist. O reluare a procesului de consultare a poporului ar putea crește incertitudinile pe termen scurt și pe termen mediu, dar ar putea avea efecte favorabile pe termen lung. Un risc probabil mai mare va fi un divorț fără acord, caz în care economiile europene ar putea avea plrobleme, prin ricoșeu.

Dobânzile americane

Continuarea politicii americane prociclice și perpeturea de deficite interne și externe, alături de întărirea politicii monetare americane, creează riscul de scumpire a resurselor financiare pentru restul lumii. Capitalurile disponibile vor găsi o destinație mai sigură și mai primitoare în SUA, în defavoarea economiilor emergente, cu randamente mari, dar riscante, sau a celor avansate, care oferă și randamente, și riscuri reduse.

Încetinirea Chinei

Diminuarea ritmului de creștere economică a Chinei reprezintă un risc pentru toate economiile lumii. China a reușit să se impună atât ca investitor global, cât și ca participant în lanțul de producție internațional și furnizor de bunuri și servicii ieftine, stabilind astfel tendințe pe toate piețele.

Citiți continuarea articolului pe reporterglobal.ro

Citește în continuare

Revista Presei

Anca Dragu: Noua șefă a ANAF are nevoie de susținerea premierului și a ministrului Finanțelor pentru a avea succes

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Noua șefă a ANAF, Mihaela Triculescu, va avea nevoie de susținerea deplină a premierului și a ministrului Finanțelor pentru a avea succes în fruntea Fiscului, spune Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, în contextul în care relația fostului șef al ANAF, Ionuț Mișa, cu actualul deținător al portofoliului Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost una foarte tensionată. În plus, Triculescu are în față o misiune foarte dificilă privind reforma ANAF.

„Pentru a putea schimba ceva, noua conducere a ANAF trebuie să aibă susținerea ministrului Finanțelor și a premierului”, a declarat Anca Dragu, în exclusivitate pentru PSNews.

Fostul ministru al Finanțelor din Guvernul tehnocrat consideră că experiența din mediul privat a Mihaelei Triculescu este un lucru pozitiv.
„Faptul că vine din afară nu este neapărat un lucru rău, pentru că știe și mediul privat și este bine să avem o infuzie de oameni care știu și altceva decât administrație publică. Faptul că nu are experiență în administrație poate să fie, într-adevăr, un minus, dar poate să recupereze. Dar pentru a putea să se impună, mi se pare vitală o cooperare foarte bună cu ministrul Finanțelor“, a subliniat Anca Dragu.

Fostul ministru al Finanțelor a arătat și care ar trebui să fie prioritățile noii șefe a Fiscului: relația cu contribuabilii, informatizarea, canalizarea resurselor spre zonele cu risc ridicat.

„Prioritatea numărul unu pentru noua conducere ar trebui să fie apropierea Agenției de contribuabil. În continuare, oamenii nu simt că ANAF lucrează pentru ei, ci oarecum împotriva lor. Apoi, informatizarea ar ajuta foarte mult, atât pe contribuabilii persoane fizice, cât și pe cei persoane juridice. Nu în ultimul rând, noua conducere a ANAF ar trebui să canalizeze resursele instituției în zonele cu risc ridicat. Agenția are uneori acest obcei de a duce multe resurse umane – inspectori, în zonele cu risc foarte scăzut, ca atare, nu recuperează mare lucru. Cu puțină bunăvoință și cu sprijin, ar putea face multe lucruri“, a conchis Anca Dragu.

Lichidatorul judiciar Mihaela Triculescu a fost numită joi, prin decizie a premierului Viorica Dăncilă, în funcția de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang de secretar de stat.

„Desemnarea doamnei Mihaela Triculescu la conducerea ANAF a fost stabilită după evaluarea mai multor propuneri făcute de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici”, a transmis Guvernul într-un comunicat de presă.

Potrivit informațiilor oferite de Executiv, Mihaela Triculescu este economist cu o experiență de 19 ani, iar în ultimii trei ani a fost practician în insolvenţă, asigurând managementul procedurii de insolvenţă pentru mai multe companii. Noul preşedinte ANAF este licenţiat în economie şi absolvent al studiilor de master disciplina „Analiză diagnostic şi evaluarea afacerilor” la Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 1 lună

Dragos Pîslaru: Un loc la masă cu elita Europei nu se cere, se dobândeşte prin acţiuni

Noutăți Generaleacum 1 lună

Dacian Cioloș, în cursa internă PLUS pentru desemnarea candidaților la europarlamentare: România are nevoie vitală de a fi reprezentată în Parlamentul European de oameni competenți

Noutăți Generaleacum 1 lună

Vlad Voiculescu: Gogoși sau dreptate. Asta va fi alegerea pe care o vor avea de făcut românii foarte curând

Noutăți Generaleacum 1 lună

Dacian Cioloș: Avem guvernanți cu dublu discurs atunci când vine vorba de Europa, dar am văzut limpede cât de Român e polonezul Donald Tusk

Noutăți Generaleacum 1 lună

Vlad Voiculescu: În următoarea jumătate de an, noi vom determina încotro se îndreaptă această țară

Revista Preseiacum 1 lună

Mirabela Amarandei, despre cartea cu realizările Guvernului în 2018: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“

Editorialeacum 1 lună

România riscă să piardă una dintre cele mai importante bogăţii: tineretul

Noutăți Generaleacum 1 lună

Alin Mituța: „Este vizibil de pe lună că argumentele domnului Meleșcanu și ale PSD-ALDE pentru a justifica scăparea politicienilor corupți de justiție sunt false și ridicole”

Revista Preseiacum 1 lună

2019 în lume, un an cu riscuri în creștere

Noutăți Generaleacum 1 lună

Dacian Cioloș: Riscăm să devenim spectatori captivi ai unei lumi urâte, „împodobită“ cu minciunile din ce în ce mai disperate ale celor care ne guvernează

Cele mai citite