Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Cine sunt românii din diaspora și ce înseamnă implicarea lor în dezbaterea privind direcția în care merge România

Publicat

pe data de

Sociologul Dumitru Sandu vorbește, într-un interviu acordat Ziare.com, despre cine sunt membrii diasporei care protestează vineri în Piața Victoriei din Capitală, ce îi deosebește de diaspora din anii comunismului și ce îi îndeamnă să revină acasă.

Un român din afara țării se manifestă ca membru al diasporei prin modul în care se raportează la țara de origine, spune Dumitru Sandu. „Prin menținerea unor legături multiple, unele de mare intensitate, cu țara locurilor natale. Emigrantul devine membru al unei diaspore, românești în cazul de față, prin atașament față de țara de origine, dar și prin interesul pentru a contribui, cât și cum se poate, la rezolvarea problemelor pe care «cei de acasă» le au. Altfel spus, o diaspora este o comunitate transnațională formată din emigranți sau urmași de emigranți care păstrează puternice legături cu țară de origine“, explică sociologul, răspunzând la întrebarea dacă orice român care pleacă din țară devine automat membru al diasporei.

„Comunitățile din diaspora, în sensul menționat, sunt departe de a fi omogene. Între ele sau în interiorul aceleiași diaspore apar diferențieri legate de perioada de plecare din țara de origine, motivația dominantă a plecării, ocuparea, gradul de integrare în asociațiile specifice diasporei, gradul de implicare în acțiunile colective ale acesteia etc. Conceptul nu este unul foarte precis“, continuă Dumitru Sandu, care precizează că definirea de față este utilă discuției despre românii din afara țării care sunt interesați acum de viața politică și direcția în care se îndreaptă România.

Care sunt însă diferențele între diaspora de acum și cea de acum 30 de ani, din vremea comunismului? Potrivit lui Dumitru Sandu, diaspora de dinainte de 1989 era formată în principal de români plecați din țară din motive politice, pe când după 1989, dar mai ales în perioada anilor 2000, motivația emigrării a fost preponderent de ordin economic.

„Emigrarea din perioadă comunistă a fost una motivată, în esență, prin dorința de ieșire din spațiul totalitar al comunismului pentru a trăi în lumi de democrație și economie de piață. Emigrarea post-decembristă, de după 1989, a fost, predominant, una pentru muncă în străinătate. În anii ’90, însă, au continuat să existe plecări definitive sau pe perioadă nedeterminată, motivate politic. Valul de violențe asociate cu mineriadele, spre exemplu, a generat astfel de emigrări“, explică sociologul.

Reapariția conceptului diasporei în discursul public a fost mai pregnantă odată cu alegerile prezidențiale din 2009, scrie Ziare.com, iar în ultimii ani s-a tot vorbit despre numărul mare de emigranți din România, existând chiar și comparații cu Siria, ca număr de migranți. Sandu consideră că „este un altfel de mod a spune că, deși România nu este o țară în război, numărul și ritmul plecărilor, aduse de sărăcia relativă în context european și de proasta organizare din țară, duc la fenomene de emigrare ca și cum țara ar fi în război. Și, din acest punct de vedere, comparația este corectă. Trebuie adăugat, însă, imediat, că analogia nu trebuie dusă la extrem și e bine să apelăm la indicatori de diagnosticare corectă. În acest sens aș aminti numai că ritmul plecărilor din România s-a redus după 2010. Ceea ce s-a accentuat, însă, după anul 2010, este intensitatea plecărilor în rândul tinerilor“.

Sandu vede trei procese majore care au contribuit la accentuarea percepției publice a emigranților în calitate de membri ai unei diaspore: „În primul rând este vorba de saltul numeric major: creșterea cea mai puternică a numărului de emigranți din România, pe perioadă indefinită, a avut loc în perioada 2002-2010. În al doilea rând este vorba de procesul electoral. Sistematic, începând din 2004, votul românilor din străinătate a fost în favoarea candidaților de dreapta. Nemulțumirile lor legate de modul de organizare a votului în străinătate au contribuit, de asemenea, la accentuare unei percepții de comunitate nemulțumită de politicienii de la putere. Cel de-al treilea proces care a contribuit la afirmarea emigranților în calitate de comunitate structurată ca diaspora a fost cel de asociere la mișcările de stradă din România. Exemplar este cazul sincronizărilor cu protestele din marile orașe ale României de la începutul anului 2017“.

Sociologul consideră că implicarea diasporei în viața politică a României, mai ales prin intermediul manifestațiilor și prin participarea la protestul de vineri din Piața Victoriei, reprezintă o schimbare majoră în modul de relaționare a acestei comunități cu țara de origine. „Avem de-a face, clar, cu o mișcare socială de nemulțumire în legătură cu modul în care funcționează instituții importante ale societății românești, cu guvern și parlament la vârf. Protestul în țară al diasporei este o noutate. Linia pe care vine, însă, nu este nouă, […] este continuare a ceea ce au început marile orașe din țară, tineretul din aceste orașe, în special, în ianuarie-februarie 2017. […] Prin participarea la miting, comunitățile din diaspora vor să dea un semnal și în legătură cu mult discutata chestiune a revenirii în țară: «mulți dintre noi am vrea să revenim acasă, dar pentru asta este necesar ca țara să fie alta, ca afară; sigur că vrem locuri de muncă și salarii decente, dar și instituții pe măsura celor pe care le vedem în țările unde ne aflăm»“.

Referitor la „calitatea membrilor diasporei“, sociologul Dumitru Sandu spune că aceste comunități au o cultură a criticii insituționale, asimilată din societatea țării în care au emigrat, iar aportul lor la modernizarea României ar fi extrem de util. „Tot acest potențial imens de dezvoltare pe care îl reprezintă o bună parte a diasporei decurge nu numai din caracteristicile demografice de vârstă, educație școlară și calificare profesională. Ar fi o imensă eroare ignorarea a tot ceea ce au învățat acești oameni în străinătate în domeniul ocupațional și civic. România are nevoie de toate aceste câștiguri, inclusiv de cultura critică instituțională pe care au asimilat-o“, spune Dumitru Sandu în interviul acordat Ziare.com.

„Nu pot fi convinși oamenii să revină în țară, dacă nu ai creștere economică sustenabilă, dacă numai mărești salariile în spitale, dar echiparea acestora este de mult depășită, dacă organizezi serviciile de sănătate și de îngrijire a copiilor astfel încât să ai cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană“, spune sociologul, referitor la ce ar putea aștepta societatea românească de la membrii diasporei, punând accentul pe așteptările pe care le au românii de la stat. Dumitru Sandu consideră că „gândirea colectivă critică și mișcările sociale democratice sunt necesare și pot contribui substanțial la rezolvarea problemelor pe care le are societatea românească“, iar implicarea diasporei în dezbaterea publică privind direcția în care se îndreaptă România este „un semnal pozitiv pe lungul drum al revenirii la «direcția bun㻓.

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Revista Presei

Televiziunea germană de stat, despre Dragnea, Belina și corupția din România

Publicat

pe

Televiziunea germană de stat ARD a realizat și difuzat un amplu reportaj despre liderul PSD Liviu Dragnea, plecând de la protestul terminat cu violențele jandarmilor din 10 august.

„Sunt conduşi de politicieni corupţi, dar în ultima vreme nu mai suportă în tăcere. Zeci de mii de oameni protestează în toată România. Cerinţa lor: Demisia“ – aşa începe reportajul, realizat de o echipă de jurnalişti germani, despre tot ce se întâmplă în țara noastră.

„Un mare protest față de corupție – acestea sunt imaginile weekend-ului trecut în București. Cine a fost în centrul atenției demonstranților? Liviu Dragnea, președintele Parlamentului și liderul PSD“, titrează ARD, citat de G4Media. Ziariștii germani au explicat că cel pe care oamenii îl consideră principalul vinovat pentru ceea ce se întâmplă în țară este chiar Liviu Dragnea.

Jurnaliștii germani au prezentat pe larg scandalurile de corupție și condamnările lui Dragnea și au făcut o vizită la lacul Belina, aflat în centrul unui răsunător scandal și al unui dosar penal.

Însoțiți de ziarista Carmen Dumitrescu, care a documentat zeci de afaceri ale lui Dragnea în Teleorman, ziariștii germani au vizitat și un cartier social din Alexandria.

Jurnaliștii germani amintesc, în documentar, și faptul că fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a fost demis după ce a luptat împotriva politicienilor corupți. Sursa citată precizează şi că, în urmă cu câteva săptămâni, au fost votate cu ajutorul majorităţii parlamentare mai multe legi care îi protejează pe politicienii corupţi. De aici, au rezultat noi proteste, totul culminând cu intervenţia brutală a echipelor speciale ale Jandarmeriei împotriva demonstranţilor, pe 10 august. „A fost cea mai brutală intervenţie din anii ’90 încoace”, spun jurnaliștii nemți, care informează că peste 400 de persoane au fost rănite în timpul protestului diasporei. „Acum, guvernul încearcă să dea protestului imaginea unei tentative de lovitură de stat”, au conchis realizatorii reportajului.

Citește în continuare

Revista Presei

Regulile din „Ghidul de intervenţie profesională“ pe care le-au încălcat jandarmii la mitingul diasporei

Publicat

pe

FOTO Inquam Photos/Alberto Grosescu (via Adevărul)

Jandarmii au încălcat toate regulile de intervenţie la mitingul diasporei de pe 10 august din Piaţa Victoriei. Potrivit manualului jandarmilor, forţelor de ordine le este interzis să lovească oamenii în cap, să le pulverizeze gaz lacrimogen în faţă şi să dea cu bastonul fără nicun avertisment, scrie Adevărul.

Ca scuză pentru atacurile violente ale militarilor, reprezentanţii Jandarmeriei Române au invocat „violenţa legitimă din partea statului“, deşi regulamentele Ministerului de Interne spun cu totul altceva. De altfel, 11 dintre jandarmii violenţi au fost deja identificaţi de procurori şi vor fi cercetaţi pentru purtare abuzivă. Procurorii au înregistrat până la sfârşitul săptămânii trecute circa 260 de plângeri. În plus, la numărul de urgenţă 112 au fost înregistrate 187 de apeluri, în data de 10 august, în legătură cu violenţele de la mitingul diasporei.

„Zona roşie“

Elaborat încă de acum 10 ani, „Ghidul de Intervenţie Profesională“ specifică foarte clar ce au voie şi, mai ales, ce nu au voie să facă forţele de ordine care intervin în cazul unui protest de stradă.

Conform ghidului, indiferent de situaţie este interzisă lovirea capului sau a gâtului, care fac parte din aşa numita „zonă roşie“. „Evitând acţiunea asupra acestei zone se previn riscurile traumatice mortale“, se arată în document. Or, zecile de clipuri video făcute în Piaţa Victoriei îi surprind pe jandarmi lovind protestatarii fără avertisment, direct în zona capului. Mai mult, au fost jandarmi filmaţi lovind oameni care aveau mâinile ridicate.

La pagina 75, este notat cu majuscule: „Atenţie! Când efectul scontat se produce prin folosirea bastonului, se încetează imediat aplicarea loviturilor! Regulă: În cazul producerii unor vătămări corporale, adversarului i se acordă imediat primul ajutor şi se raportează ierarhic, de urgenţă, evenimentul!“.

Fără gaze lacrimogene în faţă

Legat de folosirea spray-urilor cu gaze lacrimogene, în acelaşi document se specifică foarte clar că nu se pulverizează în faţă. „Nu se pulverizează substanţa direct în faţa adversarului!“, se menţionează la pagina 62 a documentului. Or, imaginile din Piaţa Victoriei arată că jandarmii au făcut exact acest lucru.

Jandarmii francezi şi-au oferit expertiza în instruirea forţelor de ordine româneşti, contribuind inclusiv la elaborarea ghidului de intervenţie al Jandarmeriei Române.

De ce au făcut gazele lacrimogene atâtea victime

Zeci de persoane care au inhalat gaze lacrimogene la mitingul din Piaţa Victoriei au ajuns la medic chiar şi la o săptămână de la protest. Pentru că nu ştiau ce tip de substanţe au fost folosite, medicii nu prea au ştiut cum să-i trateze pe pacienţi. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, spune însă că nu a fost făcută nicio informare întrucât nu există un tratament specific pentru eliminarea efectelor gazului. „Se ştie ce gaz lacrimogen a fost folosit, este vorba de CS. Nu există un tratament specific, nu are antidot. Altfel, am fi emis imediat o informare. Se fac doar tratamente simptomatice“, a explicat, pentru Adevărul, Arafat.

Peste 450 de persoane au primit îngrijiri de la echipele SMURD în noaptea de 10 spre 11 august, când au avut loc evenimentele violente din Piaţa Victoriei, dintre acestea, aproximativ 290 având simptome acute de expunere la substanţele lacrimogene, iar 70 fiind transferate la spitale. Nouă dintre ele au rămas internate pentru diferite probleme.

 

Citește în continuare

Revista Presei

Washington Post: SUA trebuie să sancționeze oficialii români corupți și implicați în violențele jandarmilor

Publicat

pe

FOTO AP

Un editorial publicat în Washington Post cere măsuri radicale din partea SUA și UE la adresa oficialilor din România. Editorialul solicită ca administrația Trump să sancționeze oficialii români implicați atât în cazuri de corupție, cât și în reprimarea violentă a protestelor.

Washington Post cere utilizarea instrumentului legislativ numit Magnitsky Act, special creat pentru astfel de cazuri, informează G4Media.

Totodată, publicația americană cere și Uniunii Europene să mărească presiunea asupra demnitarilor români pentru a renunța la modificările legilor justiției și ale codului penal.

Editorialul – „Încă un pas spre erodarea lentă a democrației în Europa Centrală“ – arată că numărul de 400 de răniți la protestul din 10 august e unul șocant pentru un stat membru UE și NATO, iar „asaltul PSD asupra statului de drept poate fi încă oprit de Curtea Constituțională. Deloc surprinzător, popularitatea lui Dragnea și a partidului său e în scădere“.

Citește în continuare

Cele mai citite