Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Anca Dragu acuză Guvernul Dăncilă de comportament bugetar riscant: Nu ar fi trebuit să se ajungă niciodată în stadiul acesta

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Fostul ministru al Finanțelor din Guvernul Cioloș, Anca Dragu, a criticat foarte dur, pentru PSNews.ro, modul în care guvernarea PSD-ALDE a construit bugetul țării, în contextul scandalului rectificării bugetare respinse de președintele Iohannis. Dragu subliniază că Guvernul Dăncilă nu a bugetat corect cheltuielile cu pensiile și salariile de la prima schiță a bugetului pe 2018, dacă ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, amenință acum că fără rectificarea bugetară nu vor fi plătite în luna septembrie.

„Bugetul se construiește pentru un an. La începutul anului, cheltuielile cu pensiile și salariiile sunt foarte clare. Este destul de puțin probabil să nu știi ce cheltuieli salariale vei avea în cursul anului. Faptul că au început cu un buget incomplet este foarte grav. Declarațiile ministrului ne arată că bugetul pe 2018 nu a acoperit toate obligațiile de plată“, a declarat Anca Dragu pentru PSNews.ro. Reacția fostului minsitru al Finanțelor din cabinetul tehnocrat condus de Dacian Cioloș vine după ce Teodorovici a anunțat marți că întârzierea rectificării bugetare, anunţată de preşedintele Klaus Iohannis, după suspendarea şedinţei CSAT, va avea efecte negative asupra asigurării salariilor, a investiţiilor şi a compensaţiilor asigurate pentru fermierii afectaţi de pesta porcină.

„Declarațiile lui Teodorovici mi se par extrem de grave. Acestea sunt și niște declarații politice ale domnului Teodorovici care fac parte dintr-o luptă, dar mi se pare că ministrul Finanțelor a intrat neinspirat în aceasta pentru că ne arată că nu și-a făcut treaba. Situația este și ea una extrem de gravă. Nu ar fi trebuit să se ajungă niciodată în stadiul acesta. De ce spun asta? Bugetul se construiește pentru un an. La începutul anului, cheltuielile cu pensiile și salariile sunt foarte clare. Legea responsabilității fiscale oferă, de asemenea, un cadru foarte clar în care există niște plafoane pentru aceste cheltuieli. Este destul de puțin probabil să nu știi ce cheltuieli salariale vei avea în cursul anului. Faptul că au început cu un buget incomplet este foarte grav. Declarațiile ministrului ne arată că bugetul pe 2018 nu a acoperit toate obligațiile de plată.

Am văzut în propunerea de rectificare că sunt majorate sumele pentru pensii cu 1,8 miliarde de lei, pentru salarii cu 5 miliarde de lei și pentru contribuția României la UE. Aceste cheltuieli erau foarte clar cunoscute în decembrie 2017. De ce nu au fost corect bugetate? Cred că la asta ar trebui să răspundă atât ministrul Finanțelor, cât și Parlamentul care a aprobat proiectul, respectiv legea.

Nu au bugetat cheltuielile în mod corect. Știi foarte bine ce salarii ai de plătit, la ce număr de persoane, nu este o surpriză și nu ar trebui să necesite o rectificare bugetară ca să suporte cheltuielile ce țin de pensii, salarii și contribuția la UE. Desigur că pot fi cheltuielile flexibile care țin de bunuri și servicii și de investiții, iar aici se poate în execuție să te confrunți cu situații pe care nu aveai cum să le iei în calcul.

Proiectele merg mai încet decât își doresc cei din Guvern. Nevoile sunt mari, dorințele sunt mari, dar în practică capacitatea instituțională este destul de redusă și atunci proiectele stau pe loc. Se mai întâmplă ca un proiect să nu meargă bine și să aibă nevoie de alocări suplimentare de fonduri, dar în acest caz vorbim de altfel de cheltuieli, respectiv de cele de capital și de investiții în general și ar mai fi în aceeași categorie cheltuieli cu bunuri și servicii. Acestea sunt cheltuieli de natură flexibilă. Celelalte cheltuieli, cele cu pensiile și salariile, sunt de natură rigidă și ele sunt cunoscute de la începutul anului și trebuie să fie bugetate în mod complet și corect. Faptul că au fost incomplet bugetate este un semnal foarte prost și un semn prost pentru munca ministrului de Finanțe, din păcate.

În mod concret, la această rectificare vedem un plus de 5 miliarde de lei la salarii. Asta înseamnă undeva, din totalul anvelopei bugetare pentru salarii pentru tot anul, că aproximativ 6-7% nu s-a bugetat. Per total, ar fi mai puțin de o lună deci nu ar trebui să fie în septembrie o problemă de plată a salariilor.

Vă spun situația generală pentru toate instituțiile publice. Este posibil ca în practică la unele să fie situația mai bună, să aibă bani pentru tot anul și pentru altele să fie mai proastă și să nu aibă încă din septembrie.

Este interzis să începi anul cu cheltuielile neacoperite, subacoperite pentru această categorie de cheltuieli fixe, adică pensii și salarii. Și contribuția României la UE a suferit de aceeași problemă, pentru că au plecat fără bani la drum și au pus foarte mari presiuni pe ministrul Finanțelor. Au făcut promisiuni foarte mari. Situația arată că există un comportament de gambler și nu de oameni care tratează responsabil problematica finanțelor”, a declarat fostul ministru al Finanțelor din Guvernul Cioloș.

Fiindu-i solicitat un bilanț al măsurilor economice al celor de la PSD-ALDE, Anca Paliu a tras semnalul de alarmă asupra lipsei de predictibilitate la care este supus mediul privat, situație care are repercusiuni negative și asupra angajatului, nu doar a angajatorului, invocând în acest sens proiectul mutării contribuțiilor care se află într-o sferă a incertitudinii, cei din privat neștiind exact până la urmă în ce formă ar fi implementat. Mai mult, atrage atenția că imediat după câștigarea alegerilor, Alianța PSD-ALDE era disperată după bani.

„Măsurile economice au fost absolut contradictorii cu credințele social-democrate, au fost în contradicție cu contextul economic, au fost atacuri continue la adresa mediului de afaceri. În fiecare zi un om de afaceri se trezește și deschide Monitorul Oficial să citească să vadă ce surprize îi mai aduce ziua de mâine. Mediul privat este foarte sensibil la aceste schimbări legislative. Mediul privat vrea stabilitate. Vrea să știe cât investește și cum investește. România în situația actuală în care bugetul este gol, fiind a doua cea mai săracă țară din punctul de vedere al veniturilor bugetare din UE, singura noastră șansă este să sprijinim mediul privat. Or, noi nu îl sprijinim și îi dăm în cap cu modificări continue. S-a început cu impozitul pe gospodărie, discutat și uitat, Split TVA, discutat și uitat sau parțial aplicat, mutarea contribuțiilor legat de care OUG a fost aplicată, dar nu aprobată ca lege în Parlament, iar mediul privat nu știe dacă anul următor sau între timp va fi aprobată ordonanța cum este acum sau vor fi modificări.

Ca atare, mediul de afaceri privat nu a făcut transferul acesta astfel încât angajatul să rămână cu salariul net. S-au făcut niște artificii. S-au dat bonusuri, prime pentru a compensa scăderea din urma transferului contribuțiilor, dar nu este o situație normală. Vă dați seama că în momentul în care economia încetinește și ritmul creșterii aproape că s-a înjumătățit, mediul privat va elimina aceste bonusuri, iar angajații din mediul privat vor avea pierderi și mai mari pe net. A mai crescut și inflația. Desigur că ea crește și din cauze obiective, una dintre ele fiind creșterea internațională a petrolului, dar prețul la pompă a crescut pentru că Alianța PSD-ALDE a trebuit să reintroducă supraacciza pe care o scosese electoral la sfârșitul anului 2015. Pe finalul anului 2016, președintele PSD ne sugera nouă, celor din Guvernul tehnocrat, ca în ultima ședință de Guvern să dăm o OUG să amânăm aplicarea Codului Fiscal aprobat tot de ei în 2015. L-au aprobat, au câștigat alegerile și imediat după câștigarea alegerilor președintele PSD cerea Guvernului tehnocrat să îi mai facă rost de câteva miliarde și să amâne aplicarea Codului Fiscal. Această solicitare arăta de fapt disprețul față de orice om, cetățean, firmă, dar pe de altă parte era ilegal. Nu ai cum să faci această modificare, nu ai cum să modifici printr-o OUG să înfrângi comisia parlamentului. Era neconstituțional, deoarece nu se mai încadra în acest principiu de predictibilitate a legii. Era împotriva prevederilor din Codul Fiscal. Solicitarea era foarte bizară, dar într-adevăr arăta nevoia disperată după bani”, a declarat Anca Dragu pentru PSnews.ro.

Noutăți Generale

Alba-neagra cu proiectul OUG 6/2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal

Publicat

pe

Liviu Dragnea susținea, în 2016, când la guvernare se afla Cabinetul Cioloș, despre Ordonanța 6 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, că e de lăudat urgenţa cu care a acţionat Guvernul. Doi ani și câteva dosare penale deschise pe numele său mai târziu, modul în care liderul PSD se raportează la această ordonanță este complet schimbat.

Liderul PSD declara atunci că este nevoie de o dezbatere serioasă pe tema raportului dintre atribuţiile instituţiilor statului şi drepturile şi libertăţile cetăţeanului, care să conducă la adoptarea unei „baze legislative puternice“ și sublinia că „SRI, la fel ca Parchetul, trebuie să aibă în continuare condiţii pentru a-şi îndeplini misiunea. Instituţiile statului trebuie să fie întărite, iar restrângerea libertăţilor să fie permisă doar în baza unui mandat al judecătorului. Drepturile şi libertăţile nu sunt un moft pentru nimeni“.

Doi ani mai târziu, el anunță că actul normativ urmează să fie respins de Camera Deputaţilor (for al cărui președinte este chiar liderul PSD), că se lucrează la legea de respingere şi la ce trebuie să se întâmple cu efectele pe care le-a produs. Motivul? Prin respingerea OUG 6, miza partidului condus de Liviu Dragnea este ca probele din dosarele penale culese în baza acestui act normativ să fie anulate. Sugestia a venit chiar din partea ministrului Justiției, Tudorel Toader, care a declarat pe 11 septembrie, la Antena 3, că dacă OUG 6 va fi respinsă, se poate ca toate probele din dosare să fie revizuite.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal se află pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. Preşedintele acestui for, liderul PSD Liviu Dragnea, a anunțat că actul normativ urmează să fie respins de Camera Deputaţilor, că se lucrează la legea de respingere şi la ce trebuie să se întâmple cu efectele pe care le-a produs.

Proiectul a fost adoptat deja tacit de Senat și se află pe ordinea de zi a Comisiei juridice. Are aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului şi avize favorabile de la Comisia de apărare şi de la Comisia de muncă, potrivit News.ro.

În data de 10 septembrie, Liviu Dragnea a anunţat că, „cel târziu săptămâna viitoare“, Ordonanţa Guvernului Cioloş privind mandatele de supraveghere tehnică va fi picată în Cameră: „Cel mai târziu săptămâna viitoare, Ordonanţa respectivă (OUG nr. 6/2016 – n.r.) va fi picată în Camera Deputaţilor. Nu numai atât, lucrăm acum la legea de respingere a Ordonanţei, să punem şi ceea ce trebuie să se întâmple cu efectele pe care le-a produs“.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că Guvernul Cioloş a primit aviz de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în aceeaşi zi în care l-a cerut, adoptând Ordonanţa la două zile după iniţierea ei fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), bazându-se strict pe avizele CSAT şi SRI. Toader a precizat că în Parlament se află un proiect de lege care analizează această OUG, iar dacă ea va fi respinsă, toate probele administrate în baza echipelor mixte urmează a fi revizuite.

Toader a făcut referire și la ordonanţa care le-ar permite celor condamnaţi în baza protocoalelor să ceară revizuirea, iar dacă după eliminarea probelor care au fost administrate în baza protocoalelor şi soluţionate de echipe mixte nu mai rămâne niciun temei pentru condamnarea lor, să fie achitați.

Fostul premier Dacian Cioloş, în al cărui mandat a fost emisă OUG, a afirmat săptămâna trecută că actuala guvernare caută „chichiţe legislative ca să împiedice finalizarea unor dosare care pun în pericol libertatea unor oameni politici“. În replică, liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut că Ordonanţa 6 a fost dată „pentru a păstra SRI în câmpul tactic“.

„Nu Guvernul Cioloş a decis că acel sistem de interceptări e operat de SRI, ci aceste decizii au fost luate de guvernele politice, inclusiv de partidul pentru care domnul Tudorel Toader lucrează sau partide care sunt în Guvernul din care dânsul face parte şi la un moment dat Curtea Constituţională, după ce s-a făcut o plângere, a constatat că acel instrument de interceptări sau rezultatele lui pot să fie folosite în justiţie de către procuror, dar el nu trebuie să fie operat de SRI. În momentul în care CCR a dat această decizie şi ea intra în vigoare, o serie de dosare, inclusiv de corupţie, care se aflau pe rol la procuratură sau la DNA, riscau să rămână blocate, pentru că atâta vreme cât acest sistem de interceptări nu mai putea să alimenteze legal, cu aviz de la judecător, nu mai puteau să alimenteze procurorii, ei nu puteau să continue cercetarea penală pe acele dosare şi atunci era important ca Guvernul să vină cu o alternativă care să ţină cont de decizia CCR şi să permită în continuare funcionarea acestui sistem care era legal“, a precizat Dacian Cioloş.

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Europa FM, despre criza pestei porcine: Efectele economice sunt masive. Decontul pentru epidemia din România, plătit începând cu Crăciunul

Publicat

pe

Fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, a fost, duminică, invitatul lui Adrian Hădean la emisiunea Medium Rare de la Europa FM, pentru a vorbi despre felul în care a fost tratată pesta porcină africană în România, despre implicații, urmări și despre cine plătește pentru incompetența unui sistem nefuncțional.

Decontul pentru epidemia de pestă porcină africană care a lovit România începând cu vara acestui an va fi plătit începând cu Crăciunul acestui an și, cel mai probabil, va continua să fie plătit și în anii următori. „Efectele economice sunt masive. Olanda a avut pesta porcină clasică în urmă cu câţiva ani, şi aproapre întreg sectorul porcin a fost distrus. În 2016, când eram la guvernare, am adoptat o horărâre de guvern specifică pe modul în care prevenim şi combatem pesta porcină africană în cazul în care apare, pentru că o aveam la vecini, la ucraineni. Am luat atunci nişte măsuri ca să ne protejăm şi să evităm intrarea virusului în ţară”, a explicat Dacian Cioloș la Europa FM.

„Procedurile de prevenire existau, pentru că le adoptasem negru pe alb în Hotărârea de Guvern din 2016, doar că ele nu au fost respectate din indiferenţă şi din incompetenţă“, a adăugat Dacian Cioloş.

Principalele declarații ale lui Dacian Cioloș:

  • Țările europene s-au chinuit mulți ani să combată pesta porcină clasică și să o țină sub control. Este un virus intratabil, există doar vaccin pentru imunizare. Așa cum exită boli și la om care duc la moarte, așa se întâmplă și la porc. Vreau să precizez că virusul acesta nu are niciun impact asupra sănătății umane, dar în schimb porcul nu mai are nicio salvare. Odată ce a fost contaminat, se răspândește de la un porc la altul, iar acolo în spațiul unde este zona infestată se transmite foarte ușor la alți porci. Se poate transmite prin încălțări, în mijloacele de transport, prin orice obiect care a fost contaminat, iar efectele economice sunt dezastruoase.
  • De când UE s-a confurntat cu pesta porcină clasică, știința a evoluat mult, lumea știe cum să țină sub control pesta porcină clasică. Pentru asta trebuie să fi foarte bine organizat și trebuie să existe militărie, reguli respectate foarte strict.
  • Pesta porcină africană vine din Africa, mai ales din mediul sălbatic, mai auzeam unii spunând „lasă, dom’le, că ne-au răspândit-o străinii”. Virusul ăsta vine din zona sălbatică și se răspândește foarte repede. Este în Europa de Est de mai multă vreme și se instalează relativ ușor prin porcul sălbatic.
  • Se plâng fermierii că nu își pot repopula fermele cu purcei, deoarece crescătorii de purcei din zonele albe, neinfestate, nu vin cu camioanele în zonele infestate. Nici cei din zona roșie, zona cu risc, unde există focare, dar fermele nu sunt afectate, nu pot trimite porci, pentru că nu există reguli clare. Carnea nu se poate vinde, chiar dacă ea este bună de consum, fermele nu se pot repopula. Totodată, creditele la bancă trebuie rambursate, iar banca nu te mai creditează. Băncile nu știu dacă statul mai rambursează sau nu fermele, dacă acoperă pierderile suferite, deși ar trebui să le acopere. Astfel, avem nu doar păcatul virusului, care afectează direct ferme și crescători, dar avem și incompetență și lipsă de decizie, lipsă de transparență, lipsă de comunicare, care au aprope același efect ca pesta.

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Digi24: Noi nu am avut nevoie în 2016 de informările SRI ca să știm ce se întâmplă în țară

Publicat

pe

„Noi nu am avut nevoie în 2016 de informările de la SRI ca să știm ce se întâmplă în țară, pentru că ANSVSA își făcea treaba atunci“, a declarat fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, într-o intervenție telefonică la Digi24, duminică după-amiază. Declarația vine după ce ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat vina pe fostul premier pentru răspândirea în România a virusului pestei porcine africane.

„Am intensificat controalele la frontieră, am informat autoritățile locale din ţară și am adoptat mai multe acte normative pentru ca lucrurile să fie foarte clare pentru toți cei responsabili de prevenirea și de ținerea sub control a răspândirii virusului, dacă el apare“, a explicat Dacian Cioloș.

Fondatorul RO+ a spus și că „mantra de la PSD în ultimul an și jumătate e că tehnocrații sunt de vină pentru tot ce guvernul e incapabil să facă“ și a criticat faptul că ministrul Agriculturii, Petre Daea, nu a făcut nimic pentru a evita criza pestei porcine africane, deși „soluțiile le-am dat în 2016 prin HG 830 și, dacă procedurile din acel document ar fi fost puse în practică împreună cu planul de contingență din anexă, ar fi fost șanse mari să nu se ajungă aici“.

„Eu nu am nevoie de lecții de la domnul Daea, pentru că am avut de-a face cu astfel de situații în calitate de ministru și le-am gestionat. Nu mai sunt de acord să primesc lecții de la cei care arată că nu sunt capabili să țină situația sub control. Nu vreau să spun că sunt singurul capabil de asta, sunt convins că și în PSD sunt oameni profesioniști, dar lucrurile nu mai pot continua așa, cu astfel de declarații. Tu doar te scuzi, dai vina pe alții, dar lucrurile merg în continuare prost și tu rămâi în funcție“, a mai spus Dacian Cioloș.

„Din 2017 încoace, de când domnul Daea s-a instalat pe scaun și spune că avea informările respective, că știa ce se întâmplă în țară. Păi, dacă știa, e și mai grav, pentru că văd că nu s-a intervenit, nu au luat nicio măsură de prevenție în 2017 și iată unde ne aflăm astăzi“, a punctat Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură.

Dacian Cioloș, replică pentru Daea: Guvernul tehnocrat a evitat două crize majore privind zootehnia și a lăsat un plan de măsuri care nu a fost aplicat

Citește în continuare
Editorialeacum 4 ore

Ce contează, cu adevărat, pentru țara noastră, chiar dacă premierul României a ratat întâlnirea cu șeful Comisiei Europene

Noutăți Generaleacum 5 ore

Alin Mituța, despre părerea lui Juncker vizavi de România: „Una dintre cele mai frumoase declaraţii la adresa ţării noastre din ultima vreme“

Noutăți Generaleacum 10 ore

Alba-neagra cu proiectul OUG 6/2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal

Stiri RO+acum 24 de ore

Dăncilă a ratat întâlnirea cu Juncker de la Otopeni. Alin Mituța: „Premierul ne umple de ruşine cu fiecare acţiune şi, iată, chiar inacţiune a sa“

Comunități Locale România 100acum O zi

RO100 Londra și RO100 Râmnicu Vâlcea au pus bazele proiectului „Calculatoare Pentru Viitorul României”

Editorialeacum O zi

Iluzia haiducului eficient

Revista Preseiacum O zi

Dacian Cioloș, la Europa FM, despre criza pestei porcine: Efectele economice sunt masive. Decontul pentru epidemia din România, plătit începând cu Crăciunul

Comunități Locale România 100acum 2 zile

RO100 Paris a strâns semnături pentru „Oameni Noi“ de la românii din Franța în Grădina Luxembourg din Paris

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Noi nu am avut nevoie în 2016 de informările SRI ca să știm ce se întâmplă în țară

Stiri RO+acum 2 zile

Vlad Voiculescu a strâns semnături în Herăstrău pentru campania „Oameni Noi în Politică“ VIDEO

Cele mai citite