Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Anca Dragu acuză Guvernul Dăncilă de comportament bugetar riscant: Nu ar fi trebuit să se ajungă niciodată în stadiul acesta

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Fostul ministru al Finanțelor din Guvernul Cioloș, Anca Dragu, a criticat foarte dur, pentru PSNews.ro, modul în care guvernarea PSD-ALDE a construit bugetul țării, în contextul scandalului rectificării bugetare respinse de președintele Iohannis. Dragu subliniază că Guvernul Dăncilă nu a bugetat corect cheltuielile cu pensiile și salariile de la prima schiță a bugetului pe 2018, dacă ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, amenință acum că fără rectificarea bugetară nu vor fi plătite în luna septembrie.

„Bugetul se construiește pentru un an. La începutul anului, cheltuielile cu pensiile și salariiile sunt foarte clare. Este destul de puțin probabil să nu știi ce cheltuieli salariale vei avea în cursul anului. Faptul că au început cu un buget incomplet este foarte grav. Declarațiile ministrului ne arată că bugetul pe 2018 nu a acoperit toate obligațiile de plată“, a declarat Anca Dragu pentru PSNews.ro. Reacția fostului minsitru al Finanțelor din cabinetul tehnocrat condus de Dacian Cioloș vine după ce Teodorovici a anunțat marți că întârzierea rectificării bugetare, anunţată de preşedintele Klaus Iohannis, după suspendarea şedinţei CSAT, va avea efecte negative asupra asigurării salariilor, a investiţiilor şi a compensaţiilor asigurate pentru fermierii afectaţi de pesta porcină.

„Declarațiile lui Teodorovici mi se par extrem de grave. Acestea sunt și niște declarații politice ale domnului Teodorovici care fac parte dintr-o luptă, dar mi se pare că ministrul Finanțelor a intrat neinspirat în aceasta pentru că ne arată că nu și-a făcut treaba. Situația este și ea una extrem de gravă. Nu ar fi trebuit să se ajungă niciodată în stadiul acesta. De ce spun asta? Bugetul se construiește pentru un an. La începutul anului, cheltuielile cu pensiile și salariile sunt foarte clare. Legea responsabilității fiscale oferă, de asemenea, un cadru foarte clar în care există niște plafoane pentru aceste cheltuieli. Este destul de puțin probabil să nu știi ce cheltuieli salariale vei avea în cursul anului. Faptul că au început cu un buget incomplet este foarte grav. Declarațiile ministrului ne arată că bugetul pe 2018 nu a acoperit toate obligațiile de plată.

Am văzut în propunerea de rectificare că sunt majorate sumele pentru pensii cu 1,8 miliarde de lei, pentru salarii cu 5 miliarde de lei și pentru contribuția României la UE. Aceste cheltuieli erau foarte clar cunoscute în decembrie 2017. De ce nu au fost corect bugetate? Cred că la asta ar trebui să răspundă atât ministrul Finanțelor, cât și Parlamentul care a aprobat proiectul, respectiv legea.

Nu au bugetat cheltuielile în mod corect. Știi foarte bine ce salarii ai de plătit, la ce număr de persoane, nu este o surpriză și nu ar trebui să necesite o rectificare bugetară ca să suporte cheltuielile ce țin de pensii, salarii și contribuția la UE. Desigur că pot fi cheltuielile flexibile care țin de bunuri și servicii și de investiții, iar aici se poate în execuție să te confrunți cu situații pe care nu aveai cum să le iei în calcul.

Proiectele merg mai încet decât își doresc cei din Guvern. Nevoile sunt mari, dorințele sunt mari, dar în practică capacitatea instituțională este destul de redusă și atunci proiectele stau pe loc. Se mai întâmplă ca un proiect să nu meargă bine și să aibă nevoie de alocări suplimentare de fonduri, dar în acest caz vorbim de altfel de cheltuieli, respectiv de cele de capital și de investiții în general și ar mai fi în aceeași categorie cheltuieli cu bunuri și servicii. Acestea sunt cheltuieli de natură flexibilă. Celelalte cheltuieli, cele cu pensiile și salariile, sunt de natură rigidă și ele sunt cunoscute de la începutul anului și trebuie să fie bugetate în mod complet și corect. Faptul că au fost incomplet bugetate este un semnal foarte prost și un semn prost pentru munca ministrului de Finanțe, din păcate.

În mod concret, la această rectificare vedem un plus de 5 miliarde de lei la salarii. Asta înseamnă undeva, din totalul anvelopei bugetare pentru salarii pentru tot anul, că aproximativ 6-7% nu s-a bugetat. Per total, ar fi mai puțin de o lună deci nu ar trebui să fie în septembrie o problemă de plată a salariilor.

Vă spun situația generală pentru toate instituțiile publice. Este posibil ca în practică la unele să fie situația mai bună, să aibă bani pentru tot anul și pentru altele să fie mai proastă și să nu aibă încă din septembrie.

Este interzis să începi anul cu cheltuielile neacoperite, subacoperite pentru această categorie de cheltuieli fixe, adică pensii și salarii. Și contribuția României la UE a suferit de aceeași problemă, pentru că au plecat fără bani la drum și au pus foarte mari presiuni pe ministrul Finanțelor. Au făcut promisiuni foarte mari. Situația arată că există un comportament de gambler și nu de oameni care tratează responsabil problematica finanțelor”, a declarat fostul ministru al Finanțelor din Guvernul Cioloș.

Fiindu-i solicitat un bilanț al măsurilor economice al celor de la PSD-ALDE, Anca Paliu a tras semnalul de alarmă asupra lipsei de predictibilitate la care este supus mediul privat, situație care are repercusiuni negative și asupra angajatului, nu doar a angajatorului, invocând în acest sens proiectul mutării contribuțiilor care se află într-o sferă a incertitudinii, cei din privat neștiind exact până la urmă în ce formă ar fi implementat. Mai mult, atrage atenția că imediat după câștigarea alegerilor, Alianța PSD-ALDE era disperată după bani.

„Măsurile economice au fost absolut contradictorii cu credințele social-democrate, au fost în contradicție cu contextul economic, au fost atacuri continue la adresa mediului de afaceri. În fiecare zi un om de afaceri se trezește și deschide Monitorul Oficial să citească să vadă ce surprize îi mai aduce ziua de mâine. Mediul privat este foarte sensibil la aceste schimbări legislative. Mediul privat vrea stabilitate. Vrea să știe cât investește și cum investește. România în situația actuală în care bugetul este gol, fiind a doua cea mai săracă țară din punctul de vedere al veniturilor bugetare din UE, singura noastră șansă este să sprijinim mediul privat. Or, noi nu îl sprijinim și îi dăm în cap cu modificări continue. S-a început cu impozitul pe gospodărie, discutat și uitat, Split TVA, discutat și uitat sau parțial aplicat, mutarea contribuțiilor legat de care OUG a fost aplicată, dar nu aprobată ca lege în Parlament, iar mediul privat nu știe dacă anul următor sau între timp va fi aprobată ordonanța cum este acum sau vor fi modificări.

Ca atare, mediul de afaceri privat nu a făcut transferul acesta astfel încât angajatul să rămână cu salariul net. S-au făcut niște artificii. S-au dat bonusuri, prime pentru a compensa scăderea din urma transferului contribuțiilor, dar nu este o situație normală. Vă dați seama că în momentul în care economia încetinește și ritmul creșterii aproape că s-a înjumătățit, mediul privat va elimina aceste bonusuri, iar angajații din mediul privat vor avea pierderi și mai mari pe net. A mai crescut și inflația. Desigur că ea crește și din cauze obiective, una dintre ele fiind creșterea internațională a petrolului, dar prețul la pompă a crescut pentru că Alianța PSD-ALDE a trebuit să reintroducă supraacciza pe care o scosese electoral la sfârșitul anului 2015. Pe finalul anului 2016, președintele PSD ne sugera nouă, celor din Guvernul tehnocrat, ca în ultima ședință de Guvern să dăm o OUG să amânăm aplicarea Codului Fiscal aprobat tot de ei în 2015. L-au aprobat, au câștigat alegerile și imediat după câștigarea alegerilor președintele PSD cerea Guvernului tehnocrat să îi mai facă rost de câteva miliarde și să amâne aplicarea Codului Fiscal. Această solicitare arăta de fapt disprețul față de orice om, cetățean, firmă, dar pe de altă parte era ilegal. Nu ai cum să faci această modificare, nu ai cum să modifici printr-o OUG să înfrângi comisia parlamentului. Era neconstituțional, deoarece nu se mai încadra în acest principiu de predictibilitate a legii. Era împotriva prevederilor din Codul Fiscal. Solicitarea era foarte bizară, dar într-adevăr arăta nevoia disperată după bani”, a declarat Anca Dragu pentru PSnews.ro.

Revista Presei

Mirabela Amarandei, despre cartea cu realizările Guvernului în 2018: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“

Publicat

pe

FOTO gov.ro

Mirabela Amarandei critică, cu multă ironie, intenția Guvernului de a publica o carte, sub coordonarea lui Darius Vâlcov, despre realizările executivului condus de Viorica Dăncilă în 2018, pe care o numește: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“.

Mirabela Amarandei face trimitere, în postarea sa de pe Facebook, la dosarele penale în care este implicat Darius Vâlcov, consilierul personal pe probleme economice al premierului Dăncilă.

„Darius Vâlcov, acest făuritor al culturii naționale, acest păstrător al tezaurului românesc, îmbogățit cu spiritualitate în cimitir… Mai întâi a ferit de ochi obraznic de curioși, dar necultivați, tablourile lui Grigorescu, Tonitza sau Renoir, ascunzându-i protector în intimitatea propriilor pereți. Casele lui Vâlcov au respirat aerul subțire al celor mai mari capodopere de artă. A tranzacționat apoi, pe bucăți, cu arginți grei și printre rămășițele pământești ale strămoșilor olteni, viitorul Slatinei. Acum, Darius Vâlcov, acest măiastru ctitor al stabilității și al propășirii de stat, devine și om de carte. Darius Vâlcov va zidi în mentalul colectiv al generației noastre, dar și al generațiilor urmașilor noștri, cartea cea mare, Cartea Cărților. Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»”, scrie Mirabela Amarandei pe Facebook.

Guvernul intenționează să publice o carte despre realizările din 2018 ale Executivului Dăncilă. Volumul ar urma să fie editat în 500 de exemplare şi să fie realizat de Comisia Naţională de Prognoză, sub coordonarea lui Darius Vâlcov, consilier al prim-ministrului.

Potrivit unui memorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a Executivului, consultat de G4Media.ro, secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, și președintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Ion Ghizdeanu, justifică necesitatea publicării cărții inclusiv prin Legea accesului liber la informațiile de interes public.

Astfel, ar fi necesară „o evaluare complexă cu sprijinul tuturor instituţiilor“, din următoarele considerente:

– În fiecare domeniu pentru îndeplinirea unei prevederi din Programul de guvernare s-au întreprins acţiuni suplimentare de pregătire a cadrului legislativ, metodologic şi instituţional pentru implementare (ordine de aplicare, înfiinţarea de structuri organizatorice, reconfigurare atribuţii şi compartimente, etc); din această cauză activitatea intensă de realizare a obiectivelor Programului de guvernare trebuie evidenţiată în întreaga sa complexitate;

– S-au întreprins acţiuni noi, suplimentare faţă de prevederile Programului de guvernare, care au asigurat îndeplinirea obiectivelor acestuia dar şi ca răspuns la realitatea economico-socială foarte dinamică; în absenţa unor astfel de măsuri implementarea unor prevederi din Programul de guvernare ar fi mai dificilă;

– Pe parcursul anului 2018 s-au întreprins acţiuni de pregătire a implementării unor angajamente prevăzute pentru anul 2019 sau chiar în anii următori;

– În Programul de guvernare sunt evidenţiate şi măsuri cu caracter general, sintetic şi cu aplicabilitate permanentă, ceea ce face necesară o individualizare a acţiunilor întreprinse în anul 2018.

„Multe din angajamentele asumate au însemnat şi înseamnă evaluări şi analize laborioase de impact, investigare profesionistă a soluţiilor de implementare, un amplu demers de informare cu privire la experienţele internaţionale, proiectarea şi reglementarea soluţiilor alese dar şi a mecanismelor instituţionale şi organizaţionale de trasnspunere în practică a angajamentelor”, mai scrie în memorandum.

Volumul, a cărui publicare ar urma să fie suportată din bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, ar conține capitole referitoare la:

Principalele rezultate economico-sociale;
Modul de realizare a celor 115 acţiuni prioritare;
Investiţii publice şi investiţii în parteneriat public-privat;
Programe guvernamentale şi scheme de ajutor de stat;
Politica fiscal bugetară;
Absorbţia fondurilor europene – acţiuni şi realizări.

Citește în continuare

Revista Presei

2019 în lume, un an cu riscuri în creștere

Publicat

pe

Din perspectivă economică, 2018 a fost un an bun, creșterea economică a fost robustă, dar decalajele sociale s-au păstrat.

S-au materializat câteva din riscurile preconizate pentru 2018– continuarea politicilor protecționiste ale SUA, continuarea politicii fiscale prociclice a SUA, crize financiare în țări mari emergente, cum ar fi Turcia și Argentina. Impactul acestor riscuri materializate s-a dovedit a fi negativ, desigur, dar gestionabil, cel puțin pe termen scurt.

Pentru 2019, estimările indică o încetinire a ritmului de creștere economică în țările dezvoltate, pe fondul disputelor comerciale, al majorării ratelor dobânzilor de politică monetară și al unor incertitudini privind evoluția Brexitului. Dinamica produsului intern brut (PIB) al economiilor dezvoltate încetinește de la 2,4% în 2017 la 2,1% în 2018 până la 1,7%. În paralel economiile emergente și în dezvoltare vor afișa o ușoară creștere a dinamicii PIB, de la 4,7% în prezent la 4,9% în 2020-2021.

Deși economiile mari încetinesc, ponderea lor economia globală este mai mică decât cea a economiilor emergente și în dezvoltare, ca atare creșterea economică la nivel global rămâne relativ constantă. Există o tendința de încetinire ușoară a ritmului de creștere după 2020, de la 3,7% la 3,6%.
Decalajele ritmurilor de creștere pe cele trei categorii de state se accentuează, expresie a dinamismului economiilor emergente, dar și a volatilităților crescute, inclusiv fluctuații mari privind încrederea investitorilor și costul finanțărilor.

O serie de riscuri la nivel global pot influența lumea în 2019 și pot grăbi apariția recesiunii economice, în principal prin diminuarea încrederii investitorilor și anihilarea cererii interne și a comerțului internațional.

Poziția fragilă a liderilor europeni

Consolidarea poziției unui lider politic european va face diferența între o Europă solidă, care va atrage investiții, și una slabă. Președintele francez se profilase ca viitor lider european, dar erodarea rapidă a imaginii sale și măsurile economice cu iz populist anunțate in extremis sub presiunea străzii i-au șubrezit imaginea. Mai mult, marile puteri europene se confruntă cu probleme de leadership: în Germania, apune era Merkel, în Italia curentul extremist cu discurs bufonic prinde teren, iar Marea Britanie a decis să se desprindă de Uniune.

Populismul

În contextul pierderii oricărui control asupra calității informațiilor propagate în spațiul public populismul poate inflama spiritele. Lipsa unui filtru administrativ și a unei autocenzuri, în condițiile accesului liber și nelimitat la publicul larg, face că orice nebun charismatic să devină eroul mesianic într-o lume polarizată și captivă în discursul urii. Populismul capătă diferite forme, în funcție de sensibilitățile și provocările fiecărei țări: populismul economic, naționalismul și mesajele antimigrație.

Iliberal sau extremist ?

Accentuarea și extinderea iliberalismului european și a discursurilor extremiste devine un factor de risc în creștere. Mai mult, faptul că regimurile iliberale actuale nu au fost penalizate la nivel politic și nici economic ar putea da idei și altor politicieni. Din păcate, în cazul unor tulburări economice, încrederea piețelor în economii cu regimuri iliberale va fi zdruncinată rapid, iar aceste economii vor fi primele penalizate.

Războiul tarifelor vamale

Intensificarea războiului comercial declanșat de SUA în relația cu UE, dar mai ales cu China. Maniera impredictibilă de reacție a președintelui american în negocierile externe face că acest risc să fie greu de estimat și să rămână pe radar pe întreaga perioadă a mandatului președintelui SUA. Arestarea directoarei financiare a colosului Huawei, nimeni alta decât fiica fondatorului companiei, la Vancouver, sub acuzația de încălcare a sancțiunilor impuse de SUA Iranului, nu ajută deloc la temperarea tensiunilor dintre China și SUA.

Saga Brexit

Anularea Brexit-ului constituie un factor de risc în sensul că ar bulversa toate regulile și așteptările. Curtea Europeană de Justiție a decis că Marea Britanie ar putea anula unilateral procesul de ieșire din Uniunea Europeană. În acest moment, a devenit evident pentru britanici că Brexit-ul vine cu un cost financiar direct și că este mai mult decât un moft politicianist. O reluare a procesului de consultare a poporului ar putea crește incertitudinile pe termen scurt și pe termen mediu, dar ar putea avea efecte favorabile pe termen lung. Un risc probabil mai mare va fi un divorț fără acord, caz în care economiile europene ar putea avea plrobleme, prin ricoșeu.

Dobânzile americane

Continuarea politicii americane prociclice și perpeturea de deficite interne și externe, alături de întărirea politicii monetare americane, creează riscul de scumpire a resurselor financiare pentru restul lumii. Capitalurile disponibile vor găsi o destinație mai sigură și mai primitoare în SUA, în defavoarea economiilor emergente, cu randamente mari, dar riscante, sau a celor avansate, care oferă și randamente, și riscuri reduse.

Încetinirea Chinei

Diminuarea ritmului de creștere economică a Chinei reprezintă un risc pentru toate economiile lumii. China a reușit să se impună atât ca investitor global, cât și ca participant în lanțul de producție internațional și furnizor de bunuri și servicii ieftine, stabilind astfel tendințe pe toate piețele.

Citiți continuarea articolului pe reporterglobal.ro

Citește în continuare

Revista Presei

Anca Dragu: Noua șefă a ANAF are nevoie de susținerea premierului și a ministrului Finanțelor pentru a avea succes

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Noua șefă a ANAF, Mihaela Triculescu, va avea nevoie de susținerea deplină a premierului și a ministrului Finanțelor pentru a avea succes în fruntea Fiscului, spune Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, în contextul în care relația fostului șef al ANAF, Ionuț Mișa, cu actualul deținător al portofoliului Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost una foarte tensionată. În plus, Triculescu are în față o misiune foarte dificilă privind reforma ANAF.

„Pentru a putea schimba ceva, noua conducere a ANAF trebuie să aibă susținerea ministrului Finanțelor și a premierului”, a declarat Anca Dragu, în exclusivitate pentru PSNews.

Fostul ministru al Finanțelor din Guvernul tehnocrat consideră că experiența din mediul privat a Mihaelei Triculescu este un lucru pozitiv.
„Faptul că vine din afară nu este neapărat un lucru rău, pentru că știe și mediul privat și este bine să avem o infuzie de oameni care știu și altceva decât administrație publică. Faptul că nu are experiență în administrație poate să fie, într-adevăr, un minus, dar poate să recupereze. Dar pentru a putea să se impună, mi se pare vitală o cooperare foarte bună cu ministrul Finanțelor“, a subliniat Anca Dragu.

Fostul ministru al Finanțelor a arătat și care ar trebui să fie prioritățile noii șefe a Fiscului: relația cu contribuabilii, informatizarea, canalizarea resurselor spre zonele cu risc ridicat.

„Prioritatea numărul unu pentru noua conducere ar trebui să fie apropierea Agenției de contribuabil. În continuare, oamenii nu simt că ANAF lucrează pentru ei, ci oarecum împotriva lor. Apoi, informatizarea ar ajuta foarte mult, atât pe contribuabilii persoane fizice, cât și pe cei persoane juridice. Nu în ultimul rând, noua conducere a ANAF ar trebui să canalizeze resursele instituției în zonele cu risc ridicat. Agenția are uneori acest obcei de a duce multe resurse umane – inspectori, în zonele cu risc foarte scăzut, ca atare, nu recuperează mare lucru. Cu puțină bunăvoință și cu sprijin, ar putea face multe lucruri“, a conchis Anca Dragu.

Lichidatorul judiciar Mihaela Triculescu a fost numită joi, prin decizie a premierului Viorica Dăncilă, în funcția de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang de secretar de stat.

„Desemnarea doamnei Mihaela Triculescu la conducerea ANAF a fost stabilită după evaluarea mai multor propuneri făcute de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici”, a transmis Guvernul într-un comunicat de presă.

Potrivit informațiilor oferite de Executiv, Mihaela Triculescu este economist cu o experiență de 19 ani, iar în ultimii trei ani a fost practician în insolvenţă, asigurând managementul procedurii de insolvenţă pentru mai multe companii. Noul preşedinte ANAF este licenţiat în economie şi absolvent al studiilor de master disciplina „Analiză diagnostic şi evaluarea afacerilor” la Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 9 luni

Dragos Pîslaru: Un loc la masă cu elita Europei nu se cere, se dobândeşte prin acţiuni

Noutăți Generaleacum 9 luni

Dacian Cioloș, în cursa internă PLUS pentru desemnarea candidaților la europarlamentare: România are nevoie vitală de a fi reprezentată în Parlamentul European de oameni competenți

Noutăți Generaleacum 9 luni

Vlad Voiculescu: Gogoși sau dreptate. Asta va fi alegerea pe care o vor avea de făcut românii foarte curând

Noutăți Generaleacum 9 luni

Dacian Cioloș: Avem guvernanți cu dublu discurs atunci când vine vorba de Europa, dar am văzut limpede cât de Român e polonezul Donald Tusk

Noutăți Generaleacum 9 luni

Vlad Voiculescu: În următoarea jumătate de an, noi vom determina încotro se îndreaptă această țară

Revista Preseiacum 9 luni

Mirabela Amarandei, despre cartea cu realizările Guvernului în 2018: „Cartea «României de n-ar fi și nu s-ar mai pomeni»“

Editorialeacum 9 luni

România riscă să piardă una dintre cele mai importante bogăţii: tineretul

Noutăți Generaleacum 9 luni

Alin Mituța: „Este vizibil de pe lună că argumentele domnului Meleșcanu și ale PSD-ALDE pentru a justifica scăparea politicienilor corupți de justiție sunt false și ridicole”

Revista Preseiacum 9 luni

2019 în lume, un an cu riscuri în creștere

Noutăți Generaleacum 9 luni

Dacian Cioloș: Riscăm să devenim spectatori captivi ai unei lumi urâte, „împodobită“ cu minciunile din ce în ce mai disperate ale celor care ne guvernează

Cele mai citite