Urmărește-ne
https://impreunapentruromania.ro/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri RO+

Alertă: OUG pentru „reparații de proastă guvernare“ a fondurilor UE pentru agricultură

Publicat

pe data de

Sumele impresionante anunțate de Guvern ca fiind absorbite (deci ajunse în conturile beneficiarilor) pe programul de agricultură și dezvoltare rurală (PNDR) ascund, de fapt, un risc mare pentru beneficiari și pentru bugetul de stat, atenționează Comunitatea Tematică Agricultură și Dezvoltare Rurală a Platformei România100. Practic, există un mare risc ca o parte consistentă de fonduri să fie returnate de beneficiarii care nu au avansat suficient cu proiectele.

Important: fondurile alocate prin PNDR sunt pentru dezvoltarea spațiului rural, nu trebuie să funcționeze ca agent electoral și ca „fentă“ de absorbție.

OUG 10/2018 adoptată recent de Guvernul PSD-ALDE, aflată în prezent în lucru la comisiile de specialitate din Parlament, reglementează în detaliu modalitatea de rambursare voluntară a sumelor primite drept avans (deci înainte de începerea proiectelor) de către cei care au proiecte aprobate, care au stat cu banii în cont și suportă cheltuielile aferente acestei inacțiuni.

Astfel, ridicăm o serie de întrebări ce pot semnala probleme serioase în cheltuirea efectivă a acestor fonduri și la care Guvernul trebuie să răspundă:

Întrebarea 1. De ce era nevoie de prevederea rambursării voluntare din OUG 10/2018?

Întrebarea 2. De fapt, care este adevărul absorbției fabuloase și a cifrelor atât de bine prezentate dacă este nevoie ca un beneficiar să dea voluntar înapoi banii primiți ca avans? Și ce ascund cifrele prezentate?

Guvernul s-a lăudat recent cu absorbția semnificativă a fondurilor europene din PNDR 2014-2020 și, desigur, ciferele dau bine la prima vedere: peste 2,7 miliarde de euro plăți (deci ajunse deja la beneficiari).

Din documentul prezentat la finalul lunii septembrie de MADR, se observă că valoarea proiectelor contractate („în derulare și finalizate”, așa cum se arată în document) este de 3,7 miliarde de euro, pe când proiectele finalizate însumează numai 344 de milioane de euro.

Dacă analizăm mai atent, vom vedea că mare parte din sumele raportate ca „absorbite“ sunt  avansuri date  beneficiarilor publici (50% din valoarea proiectelor), bani care au stat în conturi, nefolosiți, și pentru care nu exista, până acum, mecanism de rambursare „voluntară“, deoarece pentru banii europeni există reguli clare și se presupune că, odată câștigat un proiect, acesta se și implementează, existînd și unele penalități pentru inacțiune.

În schimb, faptul că Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care reglementează rambursarea avansurilor reprezintă un semnal că fondurile nu sunt cheltuite efectiv.

Întrebarea 3. Ce sume sunt returnate sau se așteaptă a fi returnate „voluntar”, în total, și câte proiecte sunt vizate?

Întrebarea 4. Ce sume a cheltuit statul cu plata salariilor celor care au evaluat, selectat și contractat proiectele care acum sunt „returnate voluntar“, mai bine spus abandonate? Cât timp consumat degeaba de autorități pentru toată această muncă „eficientă“ s-a consumat? Dar banii cheltuiți degeaba de către beneficiari cu consultanța necesară pentru a ajunge în această fază sunt oare luați în calcul?

Guvernul PSD-ALDE „a moștenit“ proiecte selectate și în curs de selecție și legislația aferentă de la Guvernul Cioloș, proiecte care trebuiau doar să  fie implementate sau contractate și implementate. Dintre acestea, amintim proiectele pentru utilități publice (unități de învățământ, cămine culturale, drumuri comunale și rețeaua de apă și canalizare). Pe de altă parte, Ministerul prezintă o serie de cifre despre proiecte, care cel mai probabil nu reprezintă proiecte finalizate: drumuri modernizate – 3.359 de kilometri, 4 milioane de locuitori beneficiari de infrastructură rurală și patrimoniu, 2.909 kilometri de rețea de canalizare și infrastructură.

Întrebarea 5. De fapt, câți kilometri de drumuri, canalizare și rețea de apă sunt în implementare? Și câtă infrastructură secundară de irigații este în implementare?

De asemenea, am remarcat o grabă a autorităților de a fi primii în UE la depunerea cererilor de plată pentru plăți directe și acordarea avansurilor (care, atenție, sunt permise de regulamentele europene și nu de bunăvoința guvernului). În toată această grabă, au fost făcute greșeli și s-au acordat, pe anumite scheme de plată, unor beneficiari, mai mulți bani decât ar fi trebuit.

Întrebarea 6. Cine plătește, pentru incompetență, prețul acordării unor plăți posibil necuvenite către unii beneficiari?

Solicităm Guvernului României să comunice clar, după cifrele triumfaliste legate de plățile acordate și viteza cu care au fost acordate, câte fonduri trebuie acum luate înapoi unor beneficiari – și fără ca aceștia să aibă vreo vină, ci numai din cauza greșelilor făcute de autorități.

Atragem atenția că banii europeni trebuie folosiți judicios. În cazul returnării unor sume importante, pentru binele general, fondurile trebuie deblocate și puse din nou în competiție!

Este de importanță vitală pentru România ca banii alocați în perioada 2014-2020 să fie utilizați la maximum.

Putem înțelege mai bine gravitatea și riscul utilizării defectuoase a acestor fonduri în contextul pregătirilor pentru anii următori, mai ales că este posibil ca bugetul PAC începând cu 2021, pentru dezvoltare rurală, să fie mai mic față de cel actual cu peste 16% .

Stiri RO+

Dacian Cioloș, la Suceava: România are un potențial enorm în domeniul agriculturii, chiar și pe plan european

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, a vorbit, în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Suceava, despre importanța asocierii în agricultură, insistând asupra faptului că România are un potențial uriaș și că ar putea să devină „un jucător care să influențeze chiar prețul la nivel european“ în domeniul cerealelor, dacă fermierii ar lucra împreună.

În acest context, Dacian Cioloș a declarat că românii plecați din țară merită să li se acorde atenție sporită și că, prin politicile fiscale, financiare, dar și de ordin logistic pe care viitorul partid intenționează să le promoveze, va încerca să îi aducă pe aceștia înapoi, acasă.

În prima parte a dezbaterii „Împreună pentru dezvoltarea Bucovinei: cum valorificăm responsabil resursele naturale, culturale și identitare“, desfășurată la Suceava, fostul premier a explicat cât de important este ca România să asigure o mai bună valorificare a producției agricole prin încurajarea fermierilor să se asocieze, dar și prin asigurarea unei competitivități atât din punct de vedere economic, cât și ecologic. „Nu întâmplător am pus «agricultura» la capitolul «buna administrare a resurselor naturale», pentru că, din punctul nostru de vedere, putem mai bine valorifica resursele pe care le avem în agricultură decât am putea să o facem printr-o abordare strict industrială. Avem în România, cel puțin, două categorii de agriculturi care nu trebuie să se excludă, dar ambele pot fi tratate prin prisma sustenabilității. Avem în partea de sud, sud-vest și sud-est ferme mari, de sute de hectare, chiar de mii de hectare și care, dacă ne uităm în istorie, au fost, în mod tradițional, exploatate pentru suprafețele mari. Aici, avem un mod de abordare în care important pentru noi e să fim competitivi din punct de vedere economic, dar și din punct de vedere ecologic și să asigurăm o mai bună valorificare a producției, mai ales să încurajăm agricultorii, chiar și fermierii mari, să lucreze împreună“, a spus Dacian Cioloș.

Fondatorul RO+ a subliniat faptul că „în domeniul cerealelor și al oleaginoaselor, de exemplu, România are un potențial enorm și România poate să fie un jucător care să influențeze chiar prețul la nivel european pe aceste produse, dacă agricultorii ar lucra împreună“.

„Noi nu avem nicio bursă de cereale în România, cu toate că devenim din nou un jucător important la nivel european în producția de cereale. Acolo e de lucru, din perspectiva asta, cu măsuri care să asigure o stabilitate a veniturilor fermierilor, care investesc într-o astfel de agricultură, dacă vrem investiții pentru durabilitate în exploatarea agricolă, reducerea substanțelor chimice folosite în agricultură, reducerea poluării, reducerea pierderilor de biodiversitate, dar, în același timp, și competitivitate într-o piață care este foarte fluctuantă, acum, din punct de vedere al prețurilor. Avem nevoie de instrumente care să asigure stabilitatea veniturilor fermierilor”, a explicat Dacian Cioloș.

În viziunea sa, ar trebui să li se acorde o atenție deosebită micilor producători, pentru a-i ajuta să se dezvolte, asta în condițiile în care statul român nu s-a preocupat de creșterea valorii adăugate a producției alimentare, implicit de asigurarea unei agriculturi sustenabile. „Avem și cealaltă categorie: agricultura de subzistență sau de semi-subzistență, i-aș spune eu, pentru că avem gospodării care sistematic vând o parte din producția lor, pe piață, și care produc și pentru familie. Cred că e important, în perioada următoare, să ne concentrăm atenția pe modul în care statul poate să ajute în a stimula acești mici producători să își desfacă producția. În sectorul alimentar, la nivel european, se revine, după câțiva ani în care s-au urmărit, în primul rând, cantitatea și prețul cât mai mic, la o abordare legată de calitate și de identitatea produsului: și calitatea din punct de vedere sanitar, dar și calitatea legată de o identitate. Toată partea asta de valoare adăugată nu e suficient valorificată la noi și nu i se acordă atenție. Și cred că aici statul poate să ajute mai mult decât a făcut-o până acum”, a detaliat Dacian Cioloș.

Aceste chestiuni ar putea fi rezolvate dacă s-ar insista pe crearea de facilități privind comercializarea produselor, a mai explicat fostul premier: „Pentru a rezolva problema aceasta, creșterea valorii adăugate a producției alimentare, și pentru a asigura și o agricultură sustenabilă din punct de vedere al mediului, dar și din punct de vedere social, e important să insistăm pe facilitări privind comercializarea produselor și pe facilitări privind circuite comerciale cât mai scurte între producător și consumator. Pentru asta, ne gândim atât la măsuri fiscale, cât și la măsuri de susținere financiară dincolo de subvențiile care vin de la Uniunea Europeană“.

În acest context, Dacian Cioloș a dat drept exemplu dificultățile cu care se confruntă o asociație pe care a vizitat-o în Valea Putnei, care a creat un hub alimentar și care colectează produse de la micii producători din zonă și le vinde pe internet: „Îmi spuneau că e foarte greu, că lucrează cu mici producători individuali, că e foarte greu să lucreze cu mici producători care încep să se asocieze și că e dificil să găsească produse de la mici producători, pentru că aceștia nu vor să comercializeze cu factură, pentru că nu vor să fie taxați, să fie nevoiți să plătească impozit. În plus, orice asociație riscă, după un an, doi, trei, să se destrame pentru că oamenii nu se mai înțeleg”.

Dacian Cioloș a prezentat soluțiile pe care le-ar vedea în cazul conectării grupurilor mici de producători: „Cu câteva măsuri simple, dacă pornim de la premisa că oamenii ăștia oricum nu plătesc în momentul de față impozite și taxe, dacă am merge, de exemplu, pe o abordare timp de doi, trei ani ca astfel de producători care se înregistrează fiscal să nu plătească nicio taxă, bugetul de stat oricum nu ar pierde, dar am avea producția asta scoasă la suprafață. În ăștia doi-trei ani, eu unul aș plăti din bugetul statului dacă nu 100%, dar măcar 70-80% din salariul unei persoane care să asigure asistență tehnică pentru astfel de producători, nu pe parte de producție, că asta știu ei să facă, ci pe partea asta de procesare, de ambalare, de comercializare și distribuție, dar aș plăti un astfel de om, specializat pe marketing, pentru un grup de minimum cinci-șase producători sau pentru un grup care să aibă un minim de valoare de producție, ca să îi încurajăm să poată să lucreze împreună. Grupurile astea mici de producători le-aș conecta, folosind toată dinamica pe care o vedem, acum, pe comercializarea pe internet”.

În același timp, Dacian Cioloș a punctat faptul că reforma politicii agricole comune, pe care a condus-o, a vizat tocmai tranziția către o agricultură sustenabilă, însă a subliniat faptul că România trebuie să fie cu un pas în față și să valorifice aceste practici, menite să asigure durabilitatea sectorului, și din punct de vedere comercial.

„Asta e abordarea noastră. Vorbeați de agricultură industrială versus agricultură sustenabilă. Exact ăsta a fost obiectul reformei politice agricole comune, pe care am condus-o când am fost comisar. Am început să întoarcem vaporul acesta imens al politicii agricole comune europene dintr-o direcție care mergea spre industrializare într-o direcție în care merge spre durabilitate pentru toate tipurile de ferme – și mare, și mici. În politica agricolă comună există deja astfel de elemente de durabilitate, subvențiile europene sunt din ce în ce mai legate, vor fi, în viitor, din ce în ce mai legate de practici agricole sustenabile de mediu, dar cred că trebuie să fim cu un pas în față și să valorificăm practicile astea sustenabile si din punct de vedere comercial și de marketing”, a precizat fondatorul Mișcării România Împreună.

Totodată, Dacian Cioloș a evidențiat importanța turismului, în acest context, și a explicat de ce agricultorii trebuie să se concentreze și asupra promovării peisajului în cadrul căruia doresc să își vândă produsele: „Un lucru important este să învățăm agricultorii că valoarea lor nu stă numai în fertilitatea pământului, ci stă și în calitatea peisajului. Pentru că într-o zonă care nu vrea să trăiască doar din producția agricolă, ci și din turism, pentru producătorul agricol care produce alimentele, dar și întreține peisajul, pădurile și pășunile, e important ca agricultorul să înțeleagă că valoarea activității lui și venitul lui depind și de cum va lucra pământul, dar și de cum va întreține peisajul și să știe «să vândă» peisajul celor care vin să îl caute prin turism și care vin să consume produse aici. Statul ar avea și aici un rol important: dacă punem pe masă lucrurile astea pentru micii producători, eu sunt convins că vor ști ce să facă, pentru că am văzut experiențe foarte bune din punctul ăsta de vedere. Trebuie în primul rând create oportunități, inclusiv pentru cei care au gospodării mici”, le-a mai transmis Dacian Cioloș participanților la dezbatere.

Referindu-se la românii din diaspora, fostul premier a precizat că formațiunea pe care o conduce urmărește să acorde „o atenție sporită” acestora, în condițiile în care mulți dintre ei își doresc să se reîntoarcă, la un moment dat, acasă și să pornească o mică afacere. În acest sens, Dacian Cioloș a precizat că trebuie create condițiile necesare pentru a-i convinge pe românii din diaspora să revină acasă, lucru pe care Mișcarea România Împreună îl va avea în vedere în următoarea perioadă.

„Imaginați-vă că în câteva sate din care sunt poate zeci de oameni plecați în afară, mulți dintre ei lucrează în agricultură, au pus câțiva bani deoparte, imaginați-vă că în fiecare sat numai câte doi-trei dintre aceștia să revină și să facă ceea ce au văzut ei acolo și nu doar că au văzut, au și practicat – nu doar câteva luni, ci câțiva ani. Astfel de oameni pot să fie nu doar exemple, dar pot să fie și poli de dezvoltare, pentru că în jurul lor pot să trăiască și cei mai mici producători care știu să producă, dar nu se descurcă să facă mai mult. În schimb, oamenii aceștia cu mai multă experiență pot să joace rolul de intermediari onești pentru oamenii din sat și să ajute la comercializarea produselor”, a explicat Dacian Cioloș.

Citește în continuare

Stiri RO+

Dragoș Pîslaru, critici la adresa PSD-ALDE: „Cum poți să spui că susții valori creștine, dacă tu încalci una dintre poruncile de bază – să nu furi?“

Publicat

pe

Fostul ministru al Muncii în Guvernul Cioloș, Dragoș Pîslaru, membru fondator al RO+, a criticat, la Digi24 Oradea, ipocrizia coaliției de guvernare PSD-ALDE atât față de Uniunea Europeană, cât și în contextul referendumului pentru modificarea Constituției în sensul redefinirii familiei. Dragoș Pîslaru a arătat cum discursul celor de la Putere intră în contradicție cu faptele lor, subliniind că este important ca politicienii să se ralieze în jurul unui proiect comun, care nu poate fi decât „în jurul unei Românii puternice, într-o Europă puternică”.

„Noi credem că este de ajuns cât ne batem unii cu ceilați. Cred că asta e important: să ne raliem la un proiect comun și proiectul comun trebuie să fie în jurul unei Românii puternice, într-o Europă puternică. Se pare că lideri ai Partidului Social Democrat și ALDE au aceste poziționări cum că, pentru a-și proteja interesele proprii, contrar principiilor, valorilor și legilor la nivel european, simt nevoia să își creeze un spațiu propriu legislativ care să le conserve această libertate de a fura, de a avea aceste manifestări ale corupției care să fie neîngrădite. Acesta este un lucru pe care nu putem să îl acceptăm în viitor. A  fi proeuropean, în primul rând, înseamnă a avea o minimă etică, o moralitate, deci nu se pune problema în alt mod.  De aici, și marea ipocrizie legată de valori religioase și creștine ale unora dintre acești lideri care se ipostaziază drept promotorii moralității, în condițiile în care una dintre poruncile din Biblie spune să nu furi. Cum poți să spui că susții valori creștine, dacă tu încalci una dintre poruncile de bază? Ăsta este unul dintre paradoxurile și ipocrizia masivă în societate. Și România a ajuns să taxeze această ipocrizie”, a declarat Dragoș Pîslaru în cadrul emisiunii „Vocile Bihorului“ de la Digi24 Oradea.

În viziunea fostului ministru al Muncii, rezultatul referendumului nu reprezintă un motiv de bucurie, întrucât nu a făcut decât să adâncească și mai tare falia din societatea românească. „Avem un rezultat al referendumului care nu ar trebui să ne bucure, indiferent pe cea parte am fost, pentru că ne-a dezbinat. Probabil că fiecare dintre noi a avut experiențe în care a discutat cu prieteni apropiați, cu oameni dragi și care poate au avut opinii diferite de ale noastre. Cred că ar trebui să notăm înțelepciunea poporului român și că, de fapt, tema aceasta nu era una prioritară, tema prioritară e legată de educație, sănătate, infrastructură”, a spus Dragoș Pîslaru.

În opinia lui Dragoș Pîslaru, faptul că cei din mediul rural nu au ieșit masiv la vot are două cauze.

„Prima este legată de faptul că oamenii au alte probleme, în viața de zi cu zi, decât această chestiune. O palmă le este dată direct politicienilor care au încercat să capitalizeze. Să ne înțelegem: referendumul este un lucru bun, este parte a Constituției, este de încurajat faptul că o inițiativă a ajuns să fie manifestată în referendum, dar faptul că politicienii s-au suit pe această remorcă, încercând să capitalizeze, evident că a fost penalizat de către populație”, a punctat fostul ministru al Muncii.

În acest context, Dragoș Pîslaru a ținut să transmită un mesaj noii clase politice: „Cred că este foarte important pentru toți, pentru cei care vrem să intrăm în zona politică, să înțelegem că oamenii nu sunt proști. Oamenii înțeleg când cineva vrea să se folosească de ei, când e vorba de manipulare. A te baza pe credulitatea oamenilor și pe faptul că tu, ca politician, poți să lansezi fumigene este, de fapt, o neînțelegere masivă a modului în care gândește populația din România astăzi”.

Citește în continuare

Stiri RO+

RO+ condamnă „mutilarea“ Consiliului Economic și Social de către Guvern. Dragoș Pîslaru: Nepotismul și sinecurile sunt valorile PSD-ALDE

Publicat

pe

Mișcarea România Împreună (RO+) condamnă decizia de joi a Guvernului Dăncilă prin care 13 din cei 15 membri ai Consiliului Economic și Social (CES) au fost schimbați peste noapte, fără o dezbatere sau informare în prealabil, măsură pe care partidul înființat de Dacian Cioloș o caracterizează drept „mutilare“. Fostul ministru al Muncii din Guvernul Cioloș, Dragoș Pîslaru, spune că măsura luată de Viorica Dăncilă arată clar că „nepotismul și sinecurile sunt «valorile» prioritare ale coaliției de guvernare“.

RO+ consideră, potrivit unei declarații politice date publicității, că, după cum premierul Viorica Dăncilă declara în luna mai că „reduce democrația“, aceasta se dovedește a fi, practic, singura promisiune pe care Guvernul PSD-ALDE pare hotărât să o respecte.

Mișcarea România Împreună subliniază că decizia de schimbare a 13 din cei 15 membri ai CES a fost luată „fără nicio justificare sau evaluare, fără nicio consultare prealabilă, fără o minimă transparență“, iar membrii CES, „experți cunoscuți și în marea lor majoritate respectați“, au fost înlocuiți „pentru că au îndrăznit să dezbată și să aibă opinii critice valide cu privire la actele promovate de Guvern“.

Fostul ministru al Muncii din guvernul tehnocrat, membru fondator al RO+, Dragoș Pîslaru, avertizează că decizia premierului Dăncilă arată că „România devine rapid una dintre cele mai nedemocrate țări ale Uniunii Europene. Din păcate, devine din ce în ce mai clar că nepotismul și sinecurile sunt «valorile» prioritare ale coaliției de guvernare. Eurosceptic, corupt, măcinat de scandaluri interne, condus de oameni cu probleme uriașe cu justiția și incompetenți, PSD ne conduce rapid și sigur către iliberalism. România are nevoie de decență, profesionalism, meritocrație și cinste. Ieri (joi, n.r.) a fost o dovadă că valorile acestea sunt incompatibile cu guvernarea actuală. Lipsa de bun-simț și «reducerea democrației» sunt“.

În anul 2016, Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș a contribuit direct la deblocarea activității CES și la intrarea în nomalitate a dialogului social după o lungă perioadă de provizorat legislativ.

Mișcarea România Împreună (RO+) susține dialogul social ca un factor de îmbunătățire și legitimare adițională a actului de guvernare și a procesului legislativ.

Premierul Viorica Dăncilă a schimbat, joi, componența Consiliului Economic și Social, structură care dă avize pentru legile elaborate de Executiv. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial. Astfel, din cei 15 membri care reprezentau grupul Societății Civile din CES, 13 au fost înlocuiți. Au fost păstrate în funcție Anca Andreea Popa, reprezentanta FACIAS, organizație înființată de Dan Voiculescu, și Laura Popescu, de la Asociația Municipiilor.

Propunerea schimbării componenței CES a fost formulată în luna iunie de ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu.

Citește în continuare

Cele mai citite